1,323 matches
-
anii '50 a înființat post de “miliție” și în Livadia, dar acum era modernizat, funcționau “dubele negre”. Generațiile actuale de săteni, nu știu absolut nimic despre atmosfera satului bunicilor lor. Casa de locuit era construită din piatră, la începuturi cu mortar de pământ și ulterior cu var sau ciment. De asemenea mai târziu piatra a fost înlocuită cu cărămida pe care și-o făceau singuri. Cărămizile, făcute cu materie primă extrasă din solul din jurul satului, erau stivuite într-un anumit fel
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
obișnuită în acea vreme la romani: un patrulater cu laturile rotunjite, cu o suprafață de 32,4 ha, lungimea 600 m, lătimea 540 m și înălțimea zidului de 4-5 m. Zidul era construit din blocuri de piatră cioplite, îmbinate cu mortar, și era prevăzut în partea superioară cu creneluri, având pe fiecare latură câte o poartă. Porțile de pe laturile paralele erau legate între ele prin două străzi principale, care străbăteau cetatea dintr-o parte în alta. Forul era în centrul orașului
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
contextul unor lucrări monografice locale. O descoperire arheologică din secolul 19 a relevat existența unui turn rotund de pază din perioada romană în Vârful Gropoiului, între Cizer și Boian. Turnul, cu diametrul de 10 m, era construit din piatră cu mortar. În jurul turnului s-au găsit țigle și fragmente ceramice. Cizer intră în documente, ca mai toate satele vechi din Transilvania, odată cu trecerea de la o stăpânire funciară bazată pe tradiția orală la una scrisă, care coincide cu intrarea de facto în
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
monumente creștine din perioada romano-bizantina. Scrierea este specifică secolelor IV-V. Alte obiecte descoperite în cripta au fost găsite în încăperea de la subsol. Este vorba de două vase de ofranda: un castron negru-cenusiu, caracteristic secolului IV-V, cu urme de mortar, dovadă a depunerii sale în momentul construirii criptei și un vas globular, cărămiziu, cu fundul rotund specific ceramicii române târzii, din secolele V-VI. Cei patru martiri - Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos - sunt amintiți de unele din martirologiile creștine că au
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
ctitorilor. Inițial a fost construită din ceamur(lut cu paie) și căptușită pe dinafară cu scândură iar acoperișul a fost din șindrilă. În urma numeroaselor reparații a fost luată scândura care putrezise și s-a tencuit, când cu lut când cu mortar din nisip și ciment,în zilele noastre. Acoperișul a fost refăcut din tablă.Biserica are hramul "Sfinții Voievozi Mihai și Gavril". Tot în această biserică a funcționat timp de 18 ani (1836-1854) și cea de-a doua școală ca an
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
Bedeciu (în ) este un sat în comuna Mănăstireni din județul Cluj, Transilvania, România. Biserica din Bedeciu, construita in 1350< își impresionează vizitatorii, fiind construită în stil gotic din piatră și mortar, cu un turn înalt acoperit inițial cu șindrilă, azi cu tablă. Pe partea exterioară, pereții bisericii sunt sustinuți cu contraforturi, iar la ferestre și la uși au frumoase arcade cioplite în piatră. Din păcate nu există nici o inscripție sau vreun
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
conservare. Aceste structuri, săpate în granitul din vârful muntelui sunt minuni atât arhitecturale cât și estetice. Multe dintre cărămizile cântărind 50 de tone sau chiar mai mult sunt atât de precis sculptate și unite cu atâta exactitate, încât îmbinările fără mortar nu permit nici măcar unei lame de cuțit să intre printre ele. Se știu puține lucruri despre utilizările sociale sau religioase ale orașului în vremurile incașilor. Scheletele a 10 femei și ale unui bărbat duc la presupunerea că acest sit ar
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
zidarii au folosit platforme de pământ pe care le-au înălțat în același timp cu zidul în construcție. Edificiile modeste au fost făcute din pietre grosolan cioplite, îmbinate într-un mod mai puțin regulat și legate între ele printr-un mortar gros făcut din argilă. Suveranul Pachacuti, mare cuceritor, a întemeiat Imperiul incaș pe la 1440. Acesta a atins apogeul spre 1490. S-a întins, la vremea respectivă, din Columbia la Nord, până în centrul statului actual Chile la Sud și cuprindea Ecuador
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
În arta Încă arhitectură a fost de departe cea mai importantă, ceramică și textilele reflectau motive ce își găsiseră apogeul în arhitectură. Cel mai bun exemplu este Machu Picchu, templul din piatră construit printr-un proces ce nu implică folosirea mortarului, folosit pentru prima oară la scară largă de Tiwanaku. După cucerirea zonei aflată la sud de Lacul Titicaca incașii au folosit în Cușco lucrători din regiunea Tiwanaku. Pietrle folosite în constucții erau sculptate să se îmbine exact coborând în mod
Imperiul Inca () [Corola-website/Science/298688_a_300017]
-
de renume mondial, Knauf, a anunțat deschiderea unor exploatări de gips pe teritoriul comunei Căpușu Mare, într-o zonă apropiată de satul Căpușu Mic. Ca ocupație a forței de muncă din comnuna Căpușul Mare, este șantierul autostrăzii Transilvania, fabrica de mortare de zidărie și tencuieli "Bauleiter" și șantierele de construcții din Cluj-Napoca. După ce în anul 2006 s-a pus în funcțiune canalizarea satului și a comunei Căpușu Mare în anul 2010 la începutul verii a fost finalizată rețeaua de alimentare cu
Căpușu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/299564_a_300893]
-
prin săpături, substrucții de clădiri, ceramică provincială, fragmente de opaițe și o monedă de bronz de la Hadrian.În zona situată între punctele „Cocor“, „Darvaș“ și „Pădurița“ s-au identificat urmele unei alte construcții din care s-au recoltat bucăți de mortar și fragmente de vase terra sigillata. În punctul „Fillereș“, M. Roska a săpat o villa rustica din care a recoltat diferite obiecte, unelte și vase de metal, ceramică. În locul numit „Tarcea Mică“, situat la nord de comună, s-a dezvelit
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
kings of Metal", care spune "Alte trupe cântă, Manowar ucide". Varietatea de efecte pirotehnice folosite poate fi văzută în lista recenta a concertelor care conține itemi precum măști Lycopodium, mănunchiuri de explozii orbitoare, lumini intermitente pirotehnice, "comete", țevi "flash" și "Mortar Hits". Spectacolul desfășurat pe scenă include și: Show-rile Rammstein au devenit din ce în ce mai elaborate pe măsura trecerii anilor. Acum 10 ani obișnuiau să folosească kerosen pe toată suprafața scenei și să îl aprindă. După câteva accidente trupa a angajat profesioniști în
Rammstein () [Corola-website/Science/299066_a_300395]
-
vreunui preot evanghelic din comunitatea din Alma. Comunitățile vecine îmbrățișaseră luteranismul la mijlocul și în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Cert este că, o dată cu pătrunderea ideilor reformei religioase, comunitatea luterană săsească sau cea calvină maghiară a acoperit cu mortar frescele cu care era decorat interiorul lăcașului de cult, în dorința lor de sobrietate și austeritate. Amvonul din piatră sculptată datează din secolul al XIV-lea. Coroana lui a fost realizată în 1796 și repictată în 1932. În anul 1718
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
tip de fibulă este caracteristic tradiției dacice. De asemenea, prezența unor urme romane și a unui vicus de la Apoldu de Jos (între Apoldu de Jos și Apoldu de Sus) este semnalată de multă vreme: aici s-a întâlnit zidărie cu mortar, ceramică provincială, un tezaur monetar, o necropolă de incinerație, inscripții etc. Se presupune existența pe vremea romanilor, pe aceste locuri, a unui post militar (castru) supravegheat de soldați ai Legiunii a XIII-a GEMINA (cu sediul în Alba Iulia - Apulum
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
poligon neregulat în suprafață de 25X40m, cu unele laturi rotunjite, având orientarea nord-vest - sud-est, pliată pe forma dealului. Zidul de incintă, cu o grosime variind între 2m și 2,50m, era construit din bolovani de șist sparți neregulat, prinși cu mortar din var și nisip cu bobul mare. Calitatea inferioară a mortarului, precum și neatenția la așezarea bolovanilor induce ideea unei fortificații făcute în grabă, ca urmare a unor necesități de apărare imediată. Poarta, situată pe latura de sud a incintei, era
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
orientarea nord-vest - sud-est, pliată pe forma dealului. Zidul de incintă, cu o grosime variind între 2m și 2,50m, era construit din bolovani de șist sparți neregulat, prinși cu mortar din var și nisip cu bobul mare. Calitatea inferioară a mortarului, precum și neatenția la așezarea bolovanilor induce ideea unei fortificații făcute în grabă, ca urmare a unor necesități de apărare imediată. Poarta, situată pe latura de sud a incintei, era încadrată de ziduri groase de 3m. Aici s-au găsit urme
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
Buna Vestire", care datează probabil din vremea lui Mircea Ciobanul (1545-1554). Biserica are un plan triconc, naosul ei este evidențiat printr-o turlă. Fațada trădează unele influențe moldovenești, dar zidăria formată din asize de cărămidă alternând cu porțiuni acoperite de mortar, imitând piatra fățuită, aparține deja formelor tipice arhitecturii Țării Românești. Portalul vestic cu decoruri în stil baroc brâncovenesc a fost așezat mai târziu, în 1715, în timpul scurtei domnii a lui Ștefan Cantacuzino. În proscomidiar s-au păstrat picturi murale din
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
cele scurte (de est și de vest) de 408 m, uriașul dreptunghi pe care-l descrie ocupă o suprafață de 23,4 ha și adăpostea 5.000 de militari. Zidurile aveau o grosime de 1,7-2 m, fiind realizate din mortar și piatră. În fața zidurilor exista un șanț cu apă lat de 12 m și adânc de 3 m . Avea două străzi care se intersectau în cruce ("Via Praetoria, Via Principalis") și patru porți ("Porta praetoria, Porta decumana, Porta principalis dextra
Castrul roman Potaissa () [Corola-website/Science/306992_a_308321]
-
este ridicată peste o fundație înaltă de piatră. Planul este cel specific, cu pridvor îngust, tindă pentru femei și biserică pentru bărbați terminate spre răsărit, în prelungire, cu un altar poligonal în cinci fețe. La exterior pereții sunt tencuiți cu mortar de var și nisip, și văruiți. Acoperișul este învelit cu tablă fălțuită și vopsită în roșu cărămiziu. Căpriorii acoperișului sunt vizibili sub streașină. Pe latura sudică, streașina este întărită de o diagonală cu crestături decorative. Prin acoperiș, peste pridvor, este
Biserica de lemn din Butoiești () [Corola-website/Science/308652_a_309981]
-
fiind calitatea slabă a rocii de fundare au fost aplicate o serie de măsuri în vederea uniformizării proprietăților fizico-mecanice ale suprafeței. Au fost îndepărtate gresiile degradate, marnele au fost încadrate cu beton, iar fisurile mari au fost injectate cu suspensie sau mortar de ciment. Tratarea terenului a fost extinsă și în afara amprizei pe o fâșie de 10 m. Injecțiile de legătură rocă-beton au fost executate în foraje la 5 m adâncime sub nivelul fundației, dispuse la o densitate de un foraj la
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
de 6 m. Poarta pe zidul laturii vestice a curții exterioare și ultima poartă (nesigură) în corpul central. Materialele de construcție folosite sunt: piatră adusă din cariera Galsa, de la o depărtare de 3,5 km, varul stins direct pe piatră (mortar cald). Proveniența lui era din varnițele de la Agrișul Mare situate la 12 km distanță peste deal. Etapele de execuție ale lucrărilor de construcție 3, succesive: Sub stăpânirea turcilor zidurile au fost întărite sporind siguranța cetății în fața atacurilor. Stilul cetății este
Cetatea Șiriei () [Corola-website/Science/306690_a_308019]
-
medii, lespezi mari de piatră aduse din castrul roman Potaissa, rebuturi de piatră medievală prelucrată, precum și pietre refolosite de la construcția mai veche. Toate acestea au fost așezate în asize aproximativ regulate, egalizate cu pietre mici și fragmente de cărămizi romane. Mortarul este de bună calitate, dur, din nisip, var si pigment ceramic. Fundația este parțial cladită, parțial înecată în mortar. Elevația se delimitează printr-un decroș proeminent, atât la exterior, cât si la interior. Două fragmente de ziduri în ruină, vag
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
construcția mai veche. Toate acestea au fost așezate în asize aproximativ regulate, egalizate cu pietre mici și fragmente de cărămizi romane. Mortarul este de bună calitate, dur, din nisip, var si pigment ceramic. Fundația este parțial cladită, parțial înecată în mortar. Elevația se delimitează printr-un decroș proeminent, atât la exterior, cât si la interior. Două fragmente de ziduri în ruină, vag surprinse la exterior și interior, pot indica o fază intermediară, între biserica veche și cea nouă. Relația este totuși
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
la sud și un proscomidiar la nord. Lăcașul de cult are un acoperiș cu o înclinație redusă, acesta fiind străpuns de o turlă octogonală aflată deasupra naosului. Biserica are fațade în stil neoclasic și este tencuită în asize mari cu mortar de var alb. Soclul este rostuit. Fundațiile sunt alcătuite din zidărie de piatră brută (bolovani) cu mortar de argilă. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
acesta fiind străpuns de o turlă octogonală aflată deasupra naosului. Biserica are fațade în stil neoclasic și este tencuită în asize mari cu mortar de var alb. Soclul este rostuit. Fundațiile sunt alcătuite din zidărie de piatră brută (bolovani) cu mortar de argilă. Peretele vestic este delimitat longitudinal de doi pilaștri corintici, având la partea superioară un fronton cu arcaturi în plăci de ghips cu motive florale. Sub arcaturi se află dispuse o fereastră în formă de rozetă și două ferestre
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]