25,912 matches
-
și mai puțin indivizilor cu nume și prenume, cu problemele zilei și ale nopții, cu sentimentele lor care se consumă în cel mai mare anonimat. Păpușarul nu mai folosește păpuși, ci oameni, pentru că are de unde alege, i se oferă o mulțime. În lupta cu îngerul omul a învins, vulgarizarea vieții este cîștigul final cu care individul nu știe ce să facă. Misterul, cel care însuflețește imaginația omului de mii de ani, are atîtea răspunsuri, încît întrebările individului își pierd semnificația. Pînă
Cultura între universal, național și local by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2666_a_3991]
-
După acceptarea vrerii mulțimii înfierbântate și eliberarea lui Baraba, judecătorul Pilat este clarificat asupra soluției ce se impunea a fi pronunțată și pe care o va da în cauză. Într-adevăr, în explicarea atitudinii prefectului trebuie să avem în vedere că pentru un roman
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
sa destul de slăbită, un asemenea risc de a inflama pe severul și imprevizibilul împărat Tiberius, că a condamnat la moarte un dușman care este „rex Iudaiorum”, dar a cărui împărăție nu era pe pământ, ci în ceruri? Numai sub presiunea mulțimii și în numele interesului superior al apărării ordinii, a acelei „pax romana” în provincie Pilat ajunsese la o concluzie „justă”. ...Începe acum procedura pro tribunali și, pentru a conferi solemnitatea cuvenită momentului, Pilat urcă pe postamentul de la înălțimea căruia să pronunțe
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
atunci în vigoare pentru judecarea cauzelor având ca obiect infracțiuni pasibile de aplicarea pedepsei cu moartea, în provinciile cu același statut precum cel al Iudeei. Astfel, încheierea judecății relatată în Evanghelia după Marcu „Și Pilat, vrând să facă pe voia mulțimii, le-a eliberat pe Baraba, iar pe Iisus, biciuindu-L, L-a dat să fie răstignit” (Marcu 15, 15) corespunde unei hotărâri rezultate dintr-o asemenea procedură în care judecătorul trebuia să stabilească în același timp pedepsibilitatea, culpabilitatea și fixarea
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
regulilor romane, dintr-o grupă de patru soldați (quaternion), dintre care unul avea calitatea de șef (centurion sau ofițer inferior asimilat acestuia). Slaba prezență a militarilor romani în garda de execuție arată că orice pericol de dezordini și agresivitate din partea mulțimii dispăruse, toți erau mulțumiți de compromisul la care se ajunsese, iar indiferența se generalizase. Să nu uităm, de altfel, că partizanii lui Iisus se aflau mai ales în mediul rural, în Galileea nu în Iudeea, iar apropiindu-se ajunul Pesahului
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
dimpotrivă, Evangheliile ni-l prezintă ca pe un om cumpătat, chiar blând și sceptic, doritor să aplice cu rigurozitate legea și să nu condamne un nevinovat. O va face, în cele din urmă, numai constrâns de împrejurări, respectiv sub presiunea mulțimii ațâțate de căpeteniile evree și în numele salvării valorii supreme pentru funcția sa: asigurarea ordinii în provincia guvernată! Unii istorici l-au caracterizat ca un adevărat gauleiter, un militar brutal, cu orizont limitat, un executant cu excese a misiunilor încredințate. Totuși
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
plus, pentru a-și atinge scopul inițial, s-a evitat a se da cazului o mare amploare și s-a apelat, din motive de eficacitate, la specialiști, pregătiți din punctul de vedere al legilor, inclusiv romane și pricepuți în manevrarea mulțimilor. Drumul de la sediul sinedriului la locul de judecată e scurt, în pantă lină. În incinta Palatului era o curte mare, pardosită cu pietre, lithostrotos, în fundul căreia se află amenajat un portic care dă în Pretoriul propriu-zis. Plutonul de gardă este
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
regelui (tetrarhului) Galileei, Irod Antipa, aflat și el în acele zile la Ierusalim cu ocazia Pesahului. Prin această declinare de competență teritorială prefectul spera să iasă din situația dificilă în care se afla și care îl obliga fie să cedeze mulțimii, fie să pară a favoriza un candidat la regalitatea iudee, ambele de neacceptat la acel moment pentru el. Numai Evanghelia după Luca (23, 7-15), dintre cele canonice, relatează episodul și unii specialiști l-au considerat inexact, apreciind că era de
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
acest sens, ajunge să uzeze de obiceiul care îi permitea, cu ocazia Pesahului, să grațieze un condamnat. Inspirat de soția sa, căreia, în vis, îi apăruse un semn prevestitor să nu se atingă de acest nevinovat, el decide să ceară mulțimii să aleagă între Baraba și Iisus. Unii istorici au contestat însă episodul, respectiv dreptul de grațiere cu consultarea unei populații ocupate, precum și prezența soției lui Pilat la Ierusalim, pe considerentul că soțiile prefecților, sub domnia lui Octavianus Augustus, nu aveau
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
cazul Iudeei. Totuși, o serie de date istorice infirmă asemenea obiecțiuni și fac posibile aserțiunile biblice. Pentru a ieși din dificultate, Pilat recurge la o nouă stratagemă, aceea de a uza de dreptul de grațiere cu ocazia Paștelui, cu concursul mulțimii, sperând că, în acest fel, își va liniști soția și va evita condamnarea unui vinovat. Convins fiind că, în fața evidențelor, cel dus la moarte va fi Baraba „tâlharul” care zăcea deja în temniță, el greșește din nou, acesta fiind alesul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
domnia lui Tiberius, era o practică curentă . Revenind la un punct mort, procesul cunoaște o întorsătură neașteptată. În fața primejdiei ca prizonierul să fie considerat nevinovat și pus în libertate, căpeteniile iudee modifică strategia în sensul unui adevărat șantaj și ațâță mulțimea spre a face presiuni asupra prefectului să-l condamne, astfel amenințând cu dezordinea până la o nouă răscoală. Totuși, Pilat mai face o ultimă încercare spre a scăpa de această nedorită sarcină judiciară. Astfel, spre a atrage mila spectatorilor și speranța
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
cu mentalitățile omului modern și nu ca unul din mijlocul evenimentelor, alții precum istoricul evreu Fl. Josephus, la câteva decenii după proces, relatează mai multe exemple ale acestei practici a flagelării la care s-a recurs pentru a înduioșa o mulțime care, cu fiecare minut ce trecea, devenea adevăratul judecător și prelua puterea în proces. Mai mult decât atât, un text al jurisconsultului Modestin, introdus în Digeste, se referă la această neputință pe care o cunosc guvernatorii (prefecți, procuratori) romani în fața
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
cu fiecare minut ce trecea, devenea adevăratul judecător și prelua puterea în proces. Mai mult decât atât, un text al jurisconsultului Modestin, introdus în Digeste, se referă la această neputință pe care o cunosc guvernatorii (prefecți, procuratori) romani în fața mișcării mulțimilor; el semnalează că o condamnare la moarte nu putea fie executată decât după ce Principele fusese consultat ori el însuși a dat ordinul „pentru ca să se evite o eventuală revoltă care nu putea fi altfel înlăturată”, adică exact ceea ce i se întâmpla
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
cu datele dreptului atunci în vigoare. Chiar și episodul spălării pe mâini a prefectului, spre a fi absolvit de păcatul condamnării unui nevinovat, este un obicei menționat de juriști. Era un gest prin care un magistrat se desolidariza de o mulțime (juriul, în sens modern!) care îl constrângea să facă în extremis un gest care îi repugna. Prof. univ. dr. Mircea Dutu, - Presedinte al Universitatii Ecologice Bucuresti - Presedinte al fundatiei Dreptul la Natura - Presedinte al Asociatiei Romane de Drept al Mediului
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
Ierusalim, astfel descrisă în Faptele Apostolilor, nu susține această ipoteză. În al doilea rând, o manifestare explicită împotriva Templului și a sacrificiilor, adică împotriva unor elemente esențiale ale Legii, în incinta Templului și în timpul Pesahului, departe de a atrage simpatia mulțimii, ar fi cauzat cu siguranță reacții violente. Uneltirea Ca orice disidență care tindea să se autonomizeze și, astfel, să ducă la scindarea religioasă a poporului lui Israel, și mișcarea lui Iisus nu avea altă soartă, dacă depășea un anumit prag
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
oferi cerului prin sacrificii. Răsturnarea meselor celor care schimbau bani semnifica atât un atac la adresa cultului sângeros al Templului, cât și contestarea speculațiilor și iubirii măsurate de arginți a stăpânilor de atunci ai Templului. O asemenea poziție nu a scandalizat mulțimea de față, ceea ce ar putea sugera aprobarea gesturilor lui Iisus, ordinea nu este tulburată, din moment ce nici garda Templului și nici soldații romani din fortăreața Antonia, situată în apropiere, nu intervin. Era un act judecat de toți ca privind exclusiv relația
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
au marcat major devenirea omenirii: cel al lui Iisus din Nazaret. Acuzat in extremis deopotrivă de blasfemie și de a se fi pretins „rege al iudeilor” de căpeteniile religioase iudee, acesta avea să fie, în cele din urmă, la presiunea mulțimii ațâțate și după ce judecătorul Pilat din Pont, prefectul provinciei romane, „s-a spălat pe mâini” (de răspundere), condamnat la moarte și executat prin crucificare. Astfel, prin jertfa și mărturisirea lui Hristos se năștea o nouă religie, creștinismul care, prin valorile
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
și vrea compătimită pretinsele-i mâhniri De vulturi și de greieri, de râu și trandafiri, Ba chiar de noi, autorii acestei mascarade, Spărgându-ne urechea cu sute de tirade? Aș fi putut (orgoliu-mi era până la nori Și îmi punea mulțimea de demoni sub picior) Să le azvârlu-n față sfidarea mea supremă, Dacă n-aș fi văzut-o în ceata lor obscenă - Cum nu păliră-n ceruri arunci toți sorii vechi? - Pe zâna vieții mele, cu ochii-i neperechi, Care
Charles Baudelaire - Din Florile răului by Octavian Soviany () [Corola-journal/Journalistic/2678_a_4003]
-
spune cu furie, cu dispreț și ură: Țigan...Cioară...Faraoane Fie toate cum ai vrea Dar pe bietul om jupâne, iartă-l, nu-l mai spânzura. El nu-i faraon. Nu-i cioară. E Român și-ți este frate. Iar mulțimea) Are dreptate țiganul, Țiganul are dreptate. Vrei să treci mai departe? Intervine președintele. Și am început în proză să descriu acțiunea. Dar demonul din mine nu s-a lăsat și am continuat. Dor de țară... dor de țară. Rândunicile când
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
parc în fiecare Duminică sau în zilele de sărbătoare. Dar nu. Nu e muzica militară în parc. E muzica militară, cu dirijorul Sandu în frunte, ce merge în fața carului mortuar și cântă un marș funebru... În spate este o mare mulțime de oameni îmbrăcați în doliu și cu lumânări mari albe în mână... Ce nostimă imagine... lumea îmbrăcată în negru dar cu lumânări albe în mână... În spatele carului este Popa Beștea în odăjdii... Merge cădelnițând și murmură ceva, probabil cântă stâlpii
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
20.000 de protestatari. Date fiind condițiile proaste de vreme și vârsta înaintată a pensionarilor, anunțul, în loc să declanșeze o mobilizare generală. a demobilizat mitingiștii, care s-au gândit că o ”dezertare” personală nu va însemna mare lucru, fiind compensată de mulțimea celorlalți participanți. Organizațiile militarilor au fost infiltrate de activiști ai Puterii, care au divizat mișcarea de tip sindical și au delegitimat grupurile radicale de protestatari. Dezinformarea cu ”creșterea pensiilor prin recalculare„ a atenuat reacția majorității militarilor pensionari. Multă vreme s-
De Ce a pierdut Armata lupta pentru pensiile militare () [Corola-journal/Journalistic/27043_a_28368]
-
oră și plecăm, e bine așa? Oh, pentru mine e foarte bine, spuse inginerul, cu o figură care spunea nu de mine e vorba, pentru dumneavoastră să fie bine. Simon zise: Păi, haideți atunci. Inginerul își croi drum printr-o mulțime de oameni care, nemaiîncăpînd la bar, își beau paharul în picioare, care pe unde apucaseră. Apoi o ușă de împins, o scară de coborît, o altă ușă de împins și ajunseră. În sfîrșit! își zise Simon. Ar fi putut să
Christian Gailly - O seară la club by Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2700_a_4025]
-
Jos etnobotanicele, e otrava care ucide!", " De ce urâți copiii? Nu mai comercializați moartea!". "Guvernanți, viitorul țării sunt tinerii, nu drogurile", " Fericirea fabricată trebuie ilegalizată", "Iubește viața, consumă natural", "Decret prezidențial ordonanță de urgență! Opriți genocidul! Stop etnobotanicelor!". De asemenea, în mulțime puteau fi văzute și pancarte având conținut politic. Un protestatar a fluturat un tricolor cu stema decupată, iar alții au adus o cruce. De asemenea, printre protestatari au fost aduse lăzi cu mărar, plantele fiind împărțite celor prezenți. După ce lumea
Aproximativ 1000 de oameni au participat la protestul organizat de Radio ZU în Piața Victoriei () [Corola-journal/Journalistic/27101_a_28426]
-
dusese în tot satul. Doctorul Octavio Giraldo, un medic bătrân, mulțumit de viață, dar obosit de profesie, se gîndea la colivia lui Baltazar pe când mânca împreună cu soția lui invalidă. Pe terasa interioară unde puneau masa în zilele călduroase erau o mulțime de glastre cu flori și două colivii cu canari. Soției îi plăceau păsările, și îi plăceau într-atât încât ura pisicile fiindcă erau în stare să le mănânce. Cu gândul la ea, doctorul Giraldo se duse în după-amiaza aceea să
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]
-
nu-i păsa nicidecum de frumusețea coliviei. Soția lui, chinuită de obsesia morții, închise ușile și ferestrele după prânz și zăcu două ceasuri cu ochii deschiși în penumbra camerei, pe când José Montiel își făcea siesta. Așa o surprinse larma unei mulțimi de voci. Atunci deschise ușa antreului și văzu agitație mare în fața casei, și pe Baltazar cu colivia în mijlocul îmbulzelii, îmbrăcat în alb și proaspăt bărbierit, cu expresia aceea de candoare cuviincioasă cu care cei săraci ajung la casa bogătașilor. - Ce
Gabriel García Márquez - Uimitoarea după-amiază a lui Baltazar by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/2720_a_4045]