2,953 matches
-
asta ce nu-și îndeplinește îndatoririle față de stăpână-sa! - Domnia sa este supusul tău? - șopti Marița. - Ha, ha, ha! Este aliatul meu cel mai credincios alături de cetele diavolești din talpa iadului! - chicoti Buha. - Așa-i? - îndrăzni musafira să întrebe privind către musafir. - Precum vezi! - auzi în urechi un glas venit parcă din adâncuri. Spune mărită stăpână ce voiești că în această noapte mai am și alte chemări. - Sunt mânioasă că nu mi-ai respectat porunca, iar Pătru se desfată în brațele muierii
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
le vor dezlega elevele tale. - Zici să te încrezi în dracul! - exclamă nemulțumită de rezultatul negocierii. - Gata cu sporovăiala că noaptea e scurtă și iar cântă cocoșul. Să-l tai să nu mă mai deranjeze când sunt oaspetele tău! - Ești musafir când doresc eu, deocamdată îmi ești supus! - Ba chiar slugă! - interveni instinctiv Marița. Diavolul îi aruncă o privire furioasă: - Tu să taci! - N-o speria că-ți va fi parteneră de afaceri! - râse cotoroanța. - Ești pus pe șotii, își luă
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Intră în sufragerie, dădu mâna cu Delia, o îmbrățișă și mângâie fetița. Au discutat de toate. Cristi se retrase cu fiica sa, de această dată fiind el de serviciu, soția avea musafiri. Delia remarcă la Ștefan o rigiditate pe care probabil i-o dăduse maturitatea, pentru că fusese altfel în tinerețea lor. Nu observă la Virgil acea stare pe care o remarcă la Ștefan. Lăsa impresia că atenția sa nu era îndreptată spre
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378041_a_379370]
-
seara, fără încetare, de parcă zilele ar fi intrat în sac. Păi, cine a văzut vreodată furnici leneșe? Nu, ele sunt harnice și chibzuite. Își socotesc proviziile pentru fiecare zi, gospodine fiind, strâng și pentru vremuri mai grele. Sau, poate, pentru musafirii nepoftiți, greierașii, care adesea le cer din bunătățile lor. Și nu degeaba, chitările acestora au permanent arcușurile unse, căci nu se știe niciodată când se poate ivi momentul șă-și răsfețe ... Citește mai mult Primăvara și-a întins șalul peste zare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
seara, fără încetare, de parcă zilele ar fi intrat în sac. Păi, cine a văzut vreodată furnici leneșe? Nu, ele sunt harnice și chibzuite. Își socotesc proviziile pentru fiecare zi, gospodine fiind, strâng și pentru vremuri mai grele. Sau, poate, pentru musafirii nepoftiți, greierașii, care adesea le cer din bunătățile lor. Și nu degeaba, chitările acestora au permanent arcușurile unse, căci nu se știe niciodată când se poate ivi momentul șă-și răsfețe ... IV. GÂNDURI DESPRE O CARTE DE INTERVIURI ȘI AUTOAREA EI
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376302_a_377631]
-
așteptați însă să apară moș Bursuc, cabanierul!... M-am dus să-l caut pe cabanier în camera lui. Îl surprind în flagrant: cocea niște cozonaci! - Ce faci, moșule, aici? - Nu vezi? Cozonaci! - Ce-ți veni? Nu vii în cabană? Avem musafiri... - Știu, i-am văzut, de-aia și fac cozonaci. - Mare șmecher mai ești, moșule! Mă întorc în cabană să-i liniștesc pe băieți, problema lor era rezolvată, doar că trebuia să mai aștepte un pic. Ies afară și aduc un
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
mine mă cheamă Marian! zic eu. - Dar moșului cum îi zice? întrebă Andrei. - A, lui puteți să-i spuneți simplu, moș Bursuc! Moșul, care tocmai atunci apăru pe ușă, părea înveselit auzindu-și numele pomenit și câteva zâmbete pe fețele musafirilor. De aceea umbla cu grijă, să nu deranjeze. - Am mai făcut plimbări dintr-astea, căută să fie mai comunicativ Andrei, prietenul Laurei. De mai bine de trei ani în vacanțele de Crăciun venim la bunica Adelinei, care locuiește într-un
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (3B) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376538_a_377867]
-
și Rai de ce-nțelepciunea-i scrisă pentru noi de ce buze tandre roagă-se în vai iar în simțăminte nu avem altoi lada mea de zestre are bătături timpul meu umblat-a-n bolovani desculți lustruiesc pocalul îl așez pe stări musafirii-n viață nu-s numai inculți mi-amăgesc dorința în culturi de stări se întorc acasă de pe drumuri vechi ... Citește mai mult lada mea de zestre n-are chei la gât este descuiată stă culcată-n podzilele-mi adună într-un
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Iad și Rai de ce-nțelepciunea-i scrisă pentru noide ce buze tandre roagă-se în vai iar în simțăminte nu avem altoilada mea de zestre are bătături timpul meu umblat-a-n bolovani desculți lustruiesc pocalul îl așez pe stări musafirii-n viață nu-s numai inculțimi-amăgesc dorința în culturi de stări se întorc acasă de pe drumuri vechi... XVIII. PE BĂNCILE DIN PARCURI CAD STELE, de Carmen Popescu, publicat în Ediția nr. 1792 din 27 noiembrie 2015. Cad stelele din ceruri
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
zi de An Nou, timpul de muncă-i pierdut. Că-ți place să dormi mereu. De ești vesel, necăjit, la pungă ușor sau greu, ori flămând, ori ghiftuit, peste an vei fi mereu. De-o fi voios ori posac, primul musafir sosit, vesel, bogat sau sărac, asemeni lui ți-e sortit! 1 Ianuarie © Maria Filipoiu Predicții despre vreme și rodnicia pământului Interpretări mitice din fantezia lumii, pe-a timpului răscruce revin cu starea vremii. Cum e vremea-n prima zi, uscată
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
pivniță ascunsă sub stâncile, pe care se înălța casa lor. Mai exact, chiar sub făurărie. Găsise scrinul din întâmplare. Intrase în pivniță să ia o butelcă de vin, trimis de părintele său, într-o zi de sărbătoare când veniseră câțiva musafiri, cunoscuți ai părintelui său. Băiatul coborâse ca de obicei, scările în spirală, înguste, săpate în piatră, până în adâncul pivniței. Pivnița aceea era mai degrabă o peșteră, ce servise din strămoși celor din neamul său, pentru păstrarea proviziilor și totodată ca
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
de litanii, Iar umbletul se împereche Cu cerul, unde zboară anii. În scoarța vremii, ora trece, Spoită- n lacrimi de -ndoială, Și-un ornic, desfrunzit și rece, În toamnă, pașii și-i strecoară. De mine uit, intru în frunze, Ca musafirul nepoftit, Ce să aștept clipe obtuze, Când face- m-aș abur tihnit?.. Intru, sonor... iar ușa frunzei Mi- așteaptă sufletul mâhnit, De clipe lungi, tăcerile confuze, În lumea ruginie, mai înfierate sunt. E în litanii sufletul și frunza, Domol, văzduhul
TOAMNA RUGINII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375117_a_376446]
-
în cursul zilei,agitația orașelor,înjurăturile semafoarelor, nebunia șoselelor aglomerate. În ziua liberă avea nevoie doar de puțină liniște. Pircotește cu televizorul aprins ,dar tresare când cineva bate discret,în ușă. Se ridică cu greu,nu prea are chef de musafiri, are doar doar un chef nebun de somn. - Te deranjez? O știa pe roșcata de la „personal”. Când s-a dus să-și înregistreze cartea de muncă, a simțit cum îl săgetează cu privirea ,privirea aceea pe care ți-o aruncă
VIATA LA PLUS INFINIT (3) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375089_a_376418]
-
să ne amintească că el nu se duce acolo ca să încerce gustul țuicii de prin damigene, așa cum făceau alții, pe care prea bine-i cunoșteam. În privința asta, până și mama recunoștea că tata nu exagera cu alcoolul decât atunci când avea musafiri. Și numai înainte de mâncare! Oricum, mama se grăbea cât putea de tare să pună rapid mâncarea pe masă, ca să nu apuce el să guste prea multă țuică tare, din cea întoarsă. Tot ea mai avea un truc: i-o turna
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
alături de pat, Te-am mângâiat cu privirea, în lumină te-am scăldat. Ai uitat să-mi dai binețe somnoros și buimăcit. Și să-mi zici cu bucurie: ”Doamne, bine ai venit!” M-am gândit că poate este un moment nepotrivit . Musafirul nepoftit, prea devreme a sosit. Răbdător am așteptat să-mi spui:” Bună-dimineața!”, Ți-ai spălat în grabă ochii să poți înfrunta viața. În pripă te-ai îmbrăcat și-ai servit pe apucate, Mic-dejunul, în final ai băut cafea cu lapte
FIUL TATALUI de MIRON IOAN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372596_a_373925]
-
să apese una cate una clapele cu degetele mâinii drepte. Părea că face pentru prima oara acest lucru, dar imediat apoi încropise o melodie ce semăna întrucâtva cu aceea a cântecelor populare elinești. Foarte frumos, spusese în cele din urmă musafirul ridicându-se, nelăsându-mă să înțeleg dacă se referea la propria compoziție, ori la Bechstein-ul unchiului meu. Prin restul încăperilor casei trecuse cu aerul că își îndeplinește o obligație, doar în fața unui tablou de Pătrașcu, înfățișând un țărm de mare
SFAT DE TAINĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372647_a_373976]
-
la apusSuntem cercetați toțiDosarul e greu...SimptomMi -a spus bătrânul:Are lipsă de snagăClipește cam desPedeapsăCe surghiun - tocmaiPe tărâm metaforicUnde înfloresc zeii...... XIV. BASME, de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 425 din 29 februarie 2012. La geam gratii Musafirii se miră: L-a-nchis nevasta ! Degustare Vinul din pahar- Pe masă pisica își Linge ghearele Orfan Zăvor la poartă Copilărie închisă-n Petale de dor... Basm Oiștea șaretei De o parte și alta Cai înaripați Abnegație Școlar silitor Murdar
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
și-i întărește dorința de a răbda toate chinurile acestei stări de sclavie. Numai așa își menține atitudinea de bun simț și demnitate sub tirul batjocurilor care o revoltă pe mama Nevicăi, pe soțul său, pe Ana și soțul acesteia, musafiri ai soților Valerian și pe toți cei din jur implicați în această poveste. Descriind obiceiurile de viață ale familiilor italiene, relațiile dintre rude, autoarea nu scapă prilejul unor comparații cu cele românești, subliniind căldura și frumusețea relațiilor sufletești ale românilor
STAREA DE SCLAVIE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372262_a_373591]
-
pe la noi! zise Gheorghe al Floarei din Deal, omul din pereche, vecinul de mai la deal al casei mamei lui Petrică. Lucru se oprise, joagărul fu lăsat din palme, iar omul de pe capră coborî să dea și el mâna cu musafirul sosit, pe care nu-l cunoștea, dar înțelesese că-i la origine din acest sat. - Bă, Petrică, mânca-l-ar nenea, că nu te-am mai văzut poate de zece ani! Parcă ieri erai un băiețel și veneai pe la mine
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
n-are de gând s-o abandoneze vreodată, te invită să-i guști singura specialitate pe care a făcut-o de ziua soțului, plăcinta cu brânză. Marele EL, adică pârciul, gătește de zor în balconul garsonierei, mai trage o ocheadă musafirilor, veniți majoritatea neinvitați și cu mâna în cur, apoi dă la maximum muzica revărsată din difuzoare marca Salam-fără număr și Guță-borâtul, își ridică mâinile în sus de zici că se predă și-și mișcă băsănăul bombat, spre satisfacția soției bețive
BUMERANG – ONOMASTICĂ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376166_a_377495]
-
cel mare al egipteanului se dădeau ospețe, la care erau invitați toți prietenii săi de prin ostroavele vecine, dar și multele rubedenii care trăiau chiar în conacul său. La acele ospețe, se întindeau mese lungi, încărcate cu multe bunătăți, iar musafirii erau răsfățați cu dansuri și cu muzici de harpe și fluiere. Pe Asenath, stăpânul moșiei, evreii din ostrovul vecin îl vedeau rar. Dimineața, după ce soarele răsărea și lumina bine întinderile, ieșea și el din conac într-o trăsură trasă de
FĂCLII PE NIL (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376211_a_377540]
-
altădată, într-un basm pe fond muzical, în trei tablouri, am fost prințesă la un bal, în rochie de mătase - și nici nu vă închipuiți cât îmi plăcea mătasea! Într-o noapte, eram mică și fiind trează când părinții primeau musafiri, am văzut o doamnă care purta o rochie dintr-un material moale și lucios, l-am pipăit și i-am spus mamei: „Tu dece n-ai din asta? Vreau să ai și tu din asta!" Apoi, tot în basmul acela
TEATRUL ÎN VIAŢA MEA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374710_a_376039]
-
gândeam, ai un monstru lângă tine, deghizat în ursuleț de pluș, dar a fost ultima dată când am jucat cărți la familia Rădulescu. Magda era însărcinată, urmând să nască în curând și avea nevoie de liniște mai mult decât de musafiri. Ovidiu se mai întâlnise cu Adrian la pescuit, însă serile dedicate bridge-ului se sfârșiseră, iar eu, în scurt timp aveam să dau uitării strădaniile partenerului meu în lupta pentru întâietate. Acum însă, amintindu-mi acel episod, trăgeam concluzia că
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
așa cerea obiceiul, iar eu nu aveam habar, trebuia să-l accept chiar dacă înțelegeam sau nu. Și asta făcusem, mă străduisem să-l înțeleg și să nu-i găsesc nici un cusur lui Ovidiu, în fond s-a întâmplat din cauza celorlalți musafiri, îmi ziceam, ar fi trebuit să fiu mai indulgentă cu el și cu ai lui. În sinea mea, toate concluziile acestea le acceptasem cu dificultate, iar rezultatul era că-mi trecuse subit cheful să mai merg vreodată la Urluiu. Între-timp
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
va fi și mama tânără. În ceea ce privește locul întâlnirii :în mijlocul uliți centrale. Încotro se va îndrepta El .,încotro se va duce? Se prea poate că ea își va lua rolul de conducător al acestei întâlniri și fără multă șovăială, el ca musafir al ei îl va conduce și nu-i va permite să se îndrepte în altă parte. Modul de a se exprima ne dă dovadă de o tânără hotărâtă, ambițioasă care e convinsă de drumul pe care merge. Dar se pune
DRAGOSTEA MAI PRESUS DE ORICE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1752 din 18 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371742_a_373071]