5,301 matches
-
evoluția morală a copilului, ea nu este, totuși, suficientă pentru a forma la copil simțul justiției, al dreptății. Aceasta se dezvoltă numai pe măsura progreselor pe care le înregistrează conduita cooperării, pe de o parte, și cea a sentimentului respectului mutual între copii mai întâi, și apoi între adult și copil, pe de altă parte. Copilul în vârstă pînă la 7/8 ani pune necesitatea sancțiunii mai presus de egalitate (de reciprocitate). Când el este pus în fața unui conflict între „supunere
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
rolul atribuit de Goldoni acestei piațete: ea instalează și animă fără încetare socializarea. Il campiello, mica piață unde nimeni nu se poate ascunde de priviri indiscrete, e un spațiu viu, care se agită și se mișcă în ritmul acestei supravegheri mutuale. Spațiu seducător prin reversibilitatea raporturilor, căci nimeni nu încremenește aici într-o postură imuabilă: fiecare vede și este, la rândul lui, văzut. Redistribuirea rolurilor interzice dihotomiile definitive sau evaluarea morală durabilă: nimeni nu e mai vinovat decât alții și fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
și atitudine critică. Autodezvăluirea reprezintă disponibilitatea vorbitorului de a da interlocutorului informații despre sine la care acesta nu poate avea acces direct. Autodezvăluirea presupune risc și vulnerabilitate, dar în același timp contribuie la creșterea gradului de intimitate dintre interactanți. Încrederea mutuală între interactanți conduce la reciprocitate în cadrul relației, atunci când autodezvăluirea vorbitorului atrage același grad de autodezvăluire și din partea ascultătorului (vezi și supra, 2.1, „Fereastra Joharry”). Trăsăturile de personalitate pot fi sintetizate pe câteva axe: introvertit-extravertit, dominare-subordonare, machiavelism, implicare-reticență comunicativă. Introvertiții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fi păstrat interesul interlocutorului pentru tema în discuție, se poate anunța schimbarea temei; poate funcționa ca formă de obținere a acordului/bunăvoinței/recunoașterii celorlalți); (iv) vorbitorul creează un context comun de interacțiune oferind sentimentul apartenenței la grup și al sprijinului mutual ca formă de marcare a identității de grup; (v) vorbitorul urmărește reglarea anxietății în cadrul relației de comunicare (eliberarea tensiunilor acumulate, ieșirea dintr-o situație neplăcută, ieșirea din stările de surescitare - glumele din sala de așteptare la dentist, glumele dinaintea unui
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Mai mult decât o diferență de semnificație latentă și partiție în continuumul realității, cuvintele poartă și încărcătura viziunii despre lume a unui grup etnic. În culturile occidentale, de pildă, prietenia este văzută ca o „chimie” a personalităților, definibilă ca „atracție mutuală, atașament, simpatie”; în culturile budiste, relațiile își au rădăcinile în ciclurile vieților succesive și sunt supuse unor cauze complexe neînțelese de individ, numite yuan, care determină construirea relațiilor, tipul și profunzimea lor. Unele cuvinte sunt aproape intraductibile, desemnând realități culturale
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Culturile conceptualizează în mod diferit conflictul. În esență, de-a lungul unui continuum se plasează doi poli: conceptualizarea conflictului ca proces, respectiv conceptualizarea conflictului ca rezultat. În culturile în care conflictul este conceptualizat ca proces accentul cade pe negocierea imaginii mutuale sau de grup (prestigiu, onoare, demnitate, mândrie, încredere, umilire, rușine, vinovăție, neîncredere), în timp ce în culturile în care conflictul este conceptualizat ca rezultat accentul cade pe afirmarea identității personale (a nevoilor, intereselor, emoțiilor personale), pe negocierea și obținerea rapidă a unui
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
încercare și eroare” (engl. trial and error), când interlocutorii se studiază reciproc pentru a observa diferențele, dar mai ales asemănările pe care își pot fundamenta comunicarea; b) construirea identității relaționale, când interlocutorii proveniți din culturi diferite ajung la o bază mutual acceptabilă pentru dezvoltarea relației, deși identitățile culturale ale interactanților sunt divergente; c) renegocierea identităților culturale pe baza identității relaționale emergente (Cupach și Imahori, apud Gudykunst, 2003, pp. 175-178). Ting-Toomey (1993) elaborează o teorie a negocierii identității în 20 de propoziții
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
apar în momentul constituirii și distribuirii fondurilor de asigurări de bunuri, de persoane și de răspundere civilă, a fondului pentru ajutor de șomaj etc. (operațiunile se derulează prin cluburi de protecție și indemnizație, societăți de asigurări, intermediari de asigurări, organizații mutuale de asigurări; prin intermediul caselor de pensii se realizează unele operațiuni referitoare la asigurările sociale); relațiile ce reprezintă un împrumut de resurse bănești pe o perioadă determinată de timp, pentru care se încasează dobândă - relații de credit intermediate de bănci ori
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
alegeri generale; asumarea identității de român, maghiar sau altceva). În acord cu definiția dată mai sus, doar însușirile din prima grupă pot fi măsurate în sens strict. Indiferent de tipul de însușire, obiectele pot fi împărțite în categorii exhaustive și mutual exclusive, definite de stările însușirii respective. Obiectele intră în aceeași categorie dacă sunt identice cu privire la însușirea respectivă, i.e. posedă aceeași stare a însușirii.Obiectele care prezintă stări diferite ale însușirii vor intra în categorii diferite. Această procedură de clasificare devine
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Dacă tot a venit vorba...”, „Dacă tot suntem la acest capitol...” etc.; • stabilirea aranjamentului - punctul în care fiecare parte se va considera mulțumită de schimbul reciproc; • ratificarea înțelegerii - încheierea unui acord scris, însoțit de formule politicoase care să exprime respectul mutual al negociatorilor și deschiderea pentru viitoare colaborări, în beneficiul ambelor părți. Cele mai frecvente erori întâlnite într-un proces de negociere se referă la: • timpul insuficient alocat planificării; • colectarea unei cantități insuficiente de informații; • lipsa de flexibilitate; • neconcordanța cu misiunea
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
contexte tehnoculturale. Condiția virtualității, ca intersectare dintre ființa umană și mașină (cu regimurile cumulate ale socialului, politicului, ideologicului etc.Ă, este o prelungire a naturii ontologice și epistemologice, o extindere a corpului și a minții individuale, dar și o integrare mutuală a sistemelor hibride și colective. De pildă, pentru o perspectivă antropologică tehnoculturală, cursorul mouse-ului are rolul de a localiza utilizatorul în interfața cu design intuitiv, indicând atât prezența identității acestuia în realitatea fizică, cât și în lumea numeric-simbolică, iar mouse-ul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
simulează umanul și omul care simulează mașina, prin utilizarea tiparelor darwiniste în programarea computațională. Viața postbiologică, descrisă ca o nouă fază evolutivă, este atât rezultatul cât și inițiatoarea proceselor de supraviețuire prin simulare în conjuncturi în care se înregistrează evoluția mutuală dintre uman și mașinal. Compenetrarea dintre materie și spirit (vezi Weibel, 1990Ă se dovedește a fi dezideratul „ultim” al vieții sintetice: fie că dorește simularea vieții așa cum este aceasta, fie că aspiră la sintetizarea vieții așa cum aceasta ar putea fi
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în continuare „fundamentul” ființei, finit, material și complex, deschis hibridărilor tehnologice. Hayles (1999Ă merge însă mai departe și observă dependența dintre tehnologie și percepție, ambele virtuale: percepția condiției virtuale mijlocește dezvoltarea tehnologiilor virtuale, pe când tehnologiile însele facilitează percepția. Această dependență mutuală, ontologic-cognitivă, nu rămâne fără multiple problematici sociale, morale, politice. Teoreticiana discută problematica subiectivității dispersate în circuitul cibernetic sub forma informației materializate în terminologie ideologizată etic: „Din ce în ce mai mult, întrebarea nu este dacă vom deveni postumani, pentru că postumanitatea este deja aici. Mai
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
comună, cât și unitatea misiunii și a scopului. Fiecare entitate poate fi considerată centrul unei rețele proprii. Așadar, pentru a-și asuma scopurile societății, structura birocratică trebuie să se scindeze în unități distincte, între care se stabilesc „legături de dependență mutuală și continuă, care permit apariția alternativei la verticalitatea birocratică și feudalizare” (Massenet, 1975). În istoria evoluției societății, corporatismul reprezintă forma incipientă a structurii de rețea a sistemelor politice. În prima jumătate a secolului trecut, multe dintre statele europene au cunoscut
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
realizată prin intermediul lanțului de comandă vertical, cu oficiali plasați pe nivelurile superioare, care direcționează comportamentul celor de pe nivelurile inferioare. La polul opus este structura de rețea organizațională, care operează atât orizontal cât și vertical, iar coordonarea se face prin aranjamente mutuale și nu prin comandă (Lindblom, 1965). În cadrul analizei comparative între cele două forme organizaționale, Burns și Stalker (1961) au relevat două forme organizaționale distincte: forma mecanicistă și cea organică. Forma mecanicistă (ierarhie în sensul teoriei clasice a lui M. Weber
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
ierarhic operațional contribuie la o birocratizare profund verticală. Forma organică se caracterizează prin sarcini flexibile, acest tip de organizație fiind construită mai degrabă în jurul generaliștilor, decât al specialiștilor. „Creierul” organizației este descentralizat, iar coordonarea se realizează în special prin ajustări mutuale și aproape deloc prin comandă și control. Nu este necesar un lanț de comandă strict și nici un control riguros al nivelului operațional, iar organizația este „aplatizată” (numărul nivelurilor ierarhice este mult redus). Nivelul operațional se bucură de o mai mare
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
fie din perspectiva descentralizării. Ambele traiectorii presupun reconfigurarea jurisdicțiilor existente și crearea unora noi, reformulate în acord cu capacitatea autorităților. Cu certitudine că această realocare a jurisdicțiilor decizionale poate conduce la o nouă ierarhie, mai degrabă decât la o dependență mutuală, dependență asimetrică sau independență relativă, care este poate caracteristica cea mai reprezentativă pentru structura de rețea. Apariția unei demers științific conform căruia guvernul are poziția centrală în cazul unei rețele complexe de politici interorganizaționale este unul dintre rezultatele științifice al
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
medical, se implică în mai puține dispute la locul de muncă și tinde să muncească mai mult și să dea dovadă de o creativitate sporită. Iar beneficiarii, în termeni de profit, inovație și loialitate a angajaților, ai sentimentelor de respect mutual și de siguranță la locul de muncă sunt (în cele din urmă) companiile. Puțini dintre noi nu au avut ocazia de a se exprima într-un limbaj mai colorat la un moment dat. Însă Art Bell subliniază faptul că aceste
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
integrarea și autonomizarea femeilor, prin oferirea unor șanse egale și eliminarea prejudecăților și stereotipurilor care reduc accesul acestui grup la educație; promovarea unei culturi a păcii, fondată pe justiție și toleranță; educația pentru cetățenie și democrație, încurajând atitudinile de recunoaștere mutuală și spiritul asociativ; educația pentru recunoașterea diversității și egalității, încurajând dreptul de a învăța și de a se afirma al grupurilor minoritare, autohtone sau nomade; educația pentru promovarea sănătății și prevenția maladiilor, oferindu-se cunoștințe utile în materie; educația pentru
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
românesc, noi am identificat (Neculau, 1989) apariția și dezvoltarea unor grupări specifice de solidaritate și ajutor reciproc, consemnate și analizate amplu în literatura sociologică, istorică, etnologică, psihosociologică 2. Obștea țărănească a constituit o „asociație umană” de sprijin reciproc și asistență mutuală, cu legi proprii (stăpânirea pământului în devălmășie, obiceiuri juridice specifice, participare nedeterminată la avutul obștesc), ale cărei rădăcini merg adânc în Antichitate. Satul devălmaș românesc a însemnat o formă de conviețuire socială specifică; grup biologic închis, rudenie de ceată, gospodării
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Acest principiu social al asociației este „în mare cinste în concepția de viață a muncitorilor”, el fiind opus „concurenței”, principiu al capitalismului. Grupați în asociații, muncitorii pot rezista mai bine presiunii capitaliste. A doua idee fundamentală a cooperației este solidaritatea mutuală, principiul ajutorului reciproc. Munca solidară naște interese comune, simpatie, sentimentul de întrajutorare - principii social-pedagogice unanim admise și astăzi de științele formării. O altă idee a cooperației, care are și finalități social-pedagogice, este aceea de echitate în relațiile de schimb. Ea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Instruments, Vol. 10, No. 4, November 2001, pp. 155-199. footnote> are drept scop fundamental respectarea principiilor impuse de Coran (inclusiv în domeniul economic). În general, se face referire la sistemul financiar islamic în legătură cu băncile de tip islamic și cu fondurile mutuale islamice. Referitor la băncile islamice, respectând legea islamică, Sharia, nu se permite încheierea de contracte bazate pe dobândă (interzisă de Sharia). Pe de altă parte, Coranul nu condamnă investițiile acceptabile din punct de vedere moral, care generează profituri corecte și
Management financiar Volumul I Diagnosticul financiar al companiei by Victor DRAGOTĂ, Laura OBREJA BRAȘOVEANU, Ingrid-Mihaela DRAGOTĂ () [Corola-publishinghouse/Science/198_a_286]
-
lua în considerare o soluție de creditare atunci cînd conducerea sau ministrul Bugetului spun "nu" unui proiect. Statul nu își e propriul bancher, mai puțin în acest caz. E, de asemenea, Ministerul curselor și al PMU (Pari Mutuel Urbain Pariu Mutual Urban). E o perspectivă fără egal asupra Statului. Ministerul Agriculturii e, deci, prea puțin respectat față de importanța sa. Ce spuneam în Grupul celor Zece, prin raportare la probleme echivalente, e că trebuiau ameliorate condițiile expertizei pe care o primeau politicienii
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
despre vârste mai mici să devină dependente de mediator. Pentru a putea preîntâmpina aceasta, trebuie găsite modalități de dezvoltare la părți a aptitudinilor de negociere si a strategiilor de comunicare constructivă. Printre funcțiile-cheie ale rolului de mediator identificăm: asigurarea motivației mutuale ; realizarea balanței în situațiile de putere; coordonarea eforturilor de confruntare; promovarea deschiderii spre dialog ; menținerea unui nivel optim de tensiune. In ceea ce privește etapele propriu-zise ale medierii, cadrul didactic trebuie să urmărească liniile de forță ale etapelor următoare : atenție la
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
se întâlnesc la nivel personal si nu mai sunt așa străini - un profesor si un elev / student care nu si-au vorbit încep să comunice. Se creează un sens al complicității, au loc schimburi, se împărtășesc crezuri, este oferit sprijin mutual si fiecare se simte mai puțin izolat. Teama nu-si mai are locul, sentimentele putând fi discutate împreuna știind că agresivitatea poate fi dezamorsată. Relația se schimbă: în locul utilizării autorității sunt instrumentele medierii, acestea pot fi puse în practica oricând
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]