1,231 matches
-
acordat ordinul Meritul Cultural Clasa a IV-a (1969). A fost distins cu premiul Academiei Române în 1974. A primit ordinul Chevalier des Arts et des Lettres al Republicii Franceze (1991). A primit în 1998 Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, iar în 2002 a devenit laureat al premiului Herder (Viena). A compus în toate genurile muzicale, inclusiv muzică electronică. A avut o intensă activitate publicistică ("Tribuna", "România literară", "Secolul 20", "Muzica", "Revue Roumaine").
Aurel Stroe () [Corola-website/Science/314250_a_315579]
-
(n. 15 februarie 1933, Treznea, jud. Sălaj) este un muzicolog român. Părinții săi, învățătorii Lazăr și Aurelia Cosma, au fost uciși în masacrul de la Treznea din septembrie 1940, comis de trupele horthyste după cedarea Ardealului de Nord. A fost căsătorit cu pianista Elena Cosma. Cei doi sunt părinții muzicologului Mihai
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
un muzicolog român. Părinții săi, învățătorii Lazăr și Aurelia Cosma, au fost uciși în masacrul de la Treznea din septembrie 1940, comis de trupele horthyste după cedarea Ardealului de Nord. A fost căsătorit cu pianista Elena Cosma. Cei doi sunt părinții muzicologului Mihai Cosma. A studiat la școala normală din Blaj, apoi la Conservatorul „Gheorghe Dima” din Cluj și la Conservatorul „N.A. Rimski-Korsakov” din Leningrad, clasa prof. Mihail Druskin. A obținut doctoratul în muzicologie în 1972, la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
Comisia de atestare a personalului științific și științifico-didactic a Ministerului Educației și Cercetării). A fost șeful Catedrei de Muzicologie al Universității Naționale de Muzică din București (1977-1985). A fost secretarul Secției de Critică muzicală și Muzicologie al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1963-1993), apoi vicepreședintele Uniunii (1993-2005) fiind apoi Președinte interimar (2005-2006) si presedinte ales al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (2006-2010). A fost Președintele Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori din România. A fost redactor șef al revistei „Muzica” (1990-2010
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
Universității Naționale de Muzică din București (1977-1985). A fost secretarul Secției de Critică muzicală și Muzicologie al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (1963-1993), apoi vicepreședintele Uniunii (1993-2005) fiind apoi Președinte interimar (2005-2006) si presedinte ales al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (2006-2010). A fost Președintele Alianței Naționale a Uniunilor de Creatori din România. A fost redactor șef al revistei „Muzica” (1990-2010). Este membru sau președinte a nenumărate jurii de concursuri de interpretare, de creație sau de ocupare a unor posturi de
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
a nenumărate jurii de concursuri de interpretare, de creație sau de ocupare a unor posturi de conducere în rețeaua Ministerului Culturii. A fost membru în Consiliul de Administrație al Institutului Cultural Român și în Comitetul Executiv al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. A publicat sute de studii și articole în ziare și reviste din România și din multe țări ale lumii, printre care S.U.A., fosta U.R.S.S., Bulgaria, Ungaria, Germania etc.. A apărut în sute de emisiuni radio și tv.
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
honoris causa al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj și al Universității de Arte „George Enescu” din Iași. Este membru al American Musicological Society. A primit numeroase premii și distincții, între care Premiul Academiei Române, Premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și decorații ale statului român. Este cetățean de onoare al municipiului Blaj și al comunei natale. Din 2011 este membru corespondent al Academiei Române (singurul muzicolog din istoria Academiei care a obținut această recunoaștere), iar din 2016 este membru
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
numeroase premii și distincții, între care Premiul Academiei Române, Premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și decorații ale statului român. Este cetățean de onoare al municipiului Blaj și al comunei natale. Din 2011 este membru corespondent al Academiei Române (singurul muzicolog din istoria Academiei care a obținut această recunoaștere), iar din 2016 este membru titular. Alături de compozitorul Cornel Țăranu, a reprezentat, ani de zile, breasla muzicienilor în cadrul Academiei. În trecut au mai fost academicieni următorii muzicieni: folcloriștii Teodor T. Burada și
Octavian Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314252_a_315581]
-
(n. 16 octombrie 1965, București) este un muzicolog, critic muzical, jurnalist și profesor universitar român. Este autor de cărți și articole în limbile română și engleză și realizator (regizor, scenarist și producător) de filme documentare cu subiecte muzicale și producător de evenimente muzicale. Face parte dintr-o familie
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
universitar român. Este autor de cărți și articole în limbile română și engleză și realizator (regizor, scenarist și producător) de filme documentare cu subiecte muzicale și producător de evenimente muzicale. Face parte dintr-o familie de muzicieni, tatăl său fiind muzicologul, profesorul și academicianul Octavian Lazăr Cosma (singurul muzicolog membru al Academiei Române din istoria acestei instituții), iar mama - pianista Elena Cosma. Străbunicul a fost învățător. Bunicii din partea tatălui, Lazăr și Aurelia, învățători, au fost uciși de trupele horthyste în septembrie 1940
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
în limbile română și engleză și realizator (regizor, scenarist și producător) de filme documentare cu subiecte muzicale și producător de evenimente muzicale. Face parte dintr-o familie de muzicieni, tatăl său fiind muzicologul, profesorul și academicianul Octavian Lazăr Cosma (singurul muzicolog membru al Academiei Române din istoria acestei instituții), iar mama - pianista Elena Cosma. Străbunicul a fost învățător. Bunicii din partea tatălui, Lazăr și Aurelia, învățători, au fost uciși de trupele horthyste în septembrie 1940, în masacrul de la Treznea. Deși mai există mai
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
de radio (Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Actualități, Radio România Internațional, Radio România Regional, Radio România Tineret etc.) și de televiziune (TVR1, TVR2, TVR Cultural), printre care și multe ediții ale emisiunii "Colocviul criticilor muzicali", realizată de muzicologul Iosif Sava). Între 1995-1996 a fost criticul muzical al cotidianului Libertatea. Din februarie 2007 până în septembrie 2009 a ocupat poziția de comentator, cu rubrică săptămânală de muzică, la cotidianul "Evenimentul zilei". A participat la numeroase festivaluri internaționale, în Statele Unite ale
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
proiect al Concursului Internațional de Canto "Le Grand Prix de l'Opera". A susținut zeci de conferințe și prelegeri în medii universitare, culturale sau diplomatice din România, S.U.A., Japonia și în multe țări europene. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Grație cărților, studiilor, conferințelor, emisiunilor și filmografiei pe teme enesciene este considerat un expert în problematica legată de personalitatea, cariera și creația lui George Enescu. Este membru în consiliul științific al revistei RevArt a Univeristății de Vest din
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
creația lui George Enescu. Este membru în consiliul științific al revistei RevArt a Univeristății de Vest din Timișoara și în cel al revistei ICT in musical field al Academiei de Muzică "Gh. Dima" din Cluj-Napoca. Cel mai important proiect al muzicologului este fondarea și coordonarea Concursului Internațional ”Le Grand Prix de l'Opera”, devenit, după 4 ediții, unul dintre cele mai importante concursuri de canto din lume. Concursul este una dintre foarte puținele competiții cu acest profil care au obținut acreditarea
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
al Facultății de Compoziție, Muzicologie și Pedagogie Muzicală din cadrul Universității Naționale de Muzică București. Este membru în Consiliul Științific al Centrului de Cercetare "Carmen Sylva - Arhiva princiară xu Wied" - Heildelberg, Germania. Este membru în Consiliul Director al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și membru în Biroul Secției de Muzicologie, poziții ocupate pentru a doua legislatură consecutiv. Este expert evaluator de proiecte pentru Institutul Cultural Român (domeniile Muzică și Artele spectacolului) și pentru Fondul Cultural Național (domeniile Muzică și Proiecte editoriale
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
fost condamnat la moarte, în contumacie, de Tribunalul Poporului din Transilvania de Nord, cu sediul la Cluj, sentință care nu a putut fi pusă în aplicare din cauza "relațiilor frățești" dintre România și Ungaria în epoca comunistă. A avut patru copii: muzicologul Octavian , profesoara de limba română Doina Anton (n. Cosma) și două fete gemene care au murit înainte de a împlini un an.
Lazăr Cosma () [Corola-website/Science/314312_a_315641]
-
de ajutor cu orchestrația (02.07.1952 - 16.12.1954), ofițer pentru orchestrație (16.12.1954 - 01.03.1956) și ofițer mânuitor D.S. la D.P.L. secția Muzici Militare (01.03.1956 - 15.08.1956).<br> Membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România din 1977. În anul 1974 înființează "Fanfara Municipiului Slobozia" constituită la început din elevi de liceu care au rămas activi și după terminarea studiilor. Cu această fanfară obține Premiul I și titlul de Laureat în cadrul Festivalului Național "Cântarea
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
emisa de Ministerul Apărării, serviciul Muzicilor Militare, întocmită și documentată de Lector Universitar Dr. Nicolae Gheorghiță și contrasemnată de Șeful Serviciului Muzicilor Militare, colonel Valentin Neacșu<br> Colecție - Viorel Cosma<br> Din "Memoriul de Activitate" depus la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România Legendă: B.U.C.M.R. - Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Romania<br> B.S.M.M. - Biblioteca Serviciului Muzicilor Militare<br> T. - Tipărit la Editura Militară <br> M. - Manuscris
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Lector Universitar Dr. Nicolae Gheorghiță și contrasemnată de Șeful Serviciului Muzicilor Militare, colonel Valentin Neacșu<br> Colecție - Viorel Cosma<br> Din "Memoriul de Activitate" depus la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din România Legendă: B.U.C.M.R. - Biblioteca Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Romania<br> B.S.M.M. - Biblioteca Serviciului Muzicilor Militare<br> T. - Tipărit la Editura Militară <br> M. - Manuscris
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
nimeni" și "Nu-i nimic") sau încredințându-i alte creații ("Să nu uităm să iubim trandafirii" - Mamaia 1969, "Casa mea"). În 1967, este angajat ca regizor muzical la Radiodifuziunea Română. Un an mai târziu, devine membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Muzicieni precum Mondial și Coral au înregistrat la Radiodifuziune cu la pupitru, către sfârșitul anilor șaizeci (discul "Romanță fără ecou" al formației Mondial a fost înregistrat în secret la Radiodifuziune, într-o noapte). Din 1972, Bogardo încredințează aproape
Florin Bogardo () [Corola-website/Science/313430_a_314759]
-
(cunoscut în Occident mai ales sub numele de Eusebius Mandyczewski și în Ucraina ca Мандичевський Євсебій, ) (n. 18 august 1857, Molodia, Bucovina - d. 13 iulie 1929, Viena) a fost un compozitor, dirijor de cor și muzicolog româno-ucrainean din Austria, originar din Bucovina. se trage dintr-o veche familie de preoți ortodocși români și ruteni. A fost fiul lui Vasile Mandicevski și al Vioricăi, născută Popovici. El a avut un frate, Gheorghe Mandicevschi, care a ajuns și
Eusebie Mandicevschi () [Corola-website/Science/313806_a_315135]
-
august 1929 în localitatea Sulz, lângă Viena. Mormântul său se găsește în Cimitirul Central din Viena ("Wiener Zentralfriedhof"), grupa 0, rândul 1 mormântul 99. În data de 17 august 2007, cu ocazia împlinirii a 150 ani de la nașterea compozitorului și muzicologului Eusebie Mandicevschi, cu sprijinul "Fundației Eusebius Mandyczewski", a fost dezvelită o placă comemorativă la Vila Mandicevschi din Mönichkirchen am Wechsel. A compus piese pentru pian, cicluri de lieduri, coruri bărbătești, variațiuni pentru pian pe teme de Händel precum și un mare
Eusebie Mandicevschi () [Corola-website/Science/313806_a_315135]
-
(n. 15 iulie 1944, Sibiu) este un compozitor, dirijor, muzicolog român. Este căsătorit cu Ana-Maria Avram. A absolvit Universitatea de Muzică din București în 1968. A urmat studii de fenomenologie și dirijat cu Sergiu Celibidache, Universitatea din Trier, Germania, 1978. Opera să a fost abordată , în afară de ansamblul Hyperion - specializat în
Iancu Dumitrescu () [Corola-website/Science/313929_a_315258]
-
Muzica este o revistă editată de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România. Înființată în 1908 și continuându-și activitatea până în prezent, această publicație românească - singura de specialitate din secolul trecut - constituie un monument al periodicelor noastre naționale. Din 1990 a apărut o serie nouă, format A5 închis, cu frecvență trimestrială
Muzica (revistă) () [Corola-website/Science/314951_a_316280]
-
noastre naționale. Din 1990 a apărut o serie nouă, format A5 închis, cu frecvență trimestrială. Editată inițial de către un colectiv de autori format din Mihail Mărgăritescu, Ion Nonna Otescu și Maximilian Costin, revista Muzica a devenit organul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, postură pe care o deține și astăzi. Sediul actual al revistei este în fostul palat Cantacuzino și actualul Muzeu Național „George Enescu”, pe Calea Victoriei nr. 141, sectorul 1, București. „Revista "Muzica"”, afirma Octavian Lazăr Cosma în 1990, „a
Muzica (revistă) () [Corola-website/Science/314951_a_316280]