1,229 matches
-
public actual muzica unor artiști ce au avut neșansa unui destin tragic, destin ce a marcat o întreagă epocă a civilizației europene. Semnificativ îmi apare faptul că societatea berlineză „International Enescu Society”, inimoșii animatori ai acesteia, doamna Ruxandra Ilea și muzicologul Jörg Siepermann, s-au implicat trup și suflet în realizarea acestui ambițios proiect. O mare parte a fost suținută de Ministerul Federal al Culturii din Germania. Cuvinte introductive de aleasă suplețe intelectuală dar și sufletească, au fost rostite de compozitoarea
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
resemnate pe timp de pace. Juriul format din Radu Croitoru, jurnalist, managerul postului Radio România Cultural, jurnalistul Anamaria Spătaru, regizorul Attila Vizauer, redactor-șef al Teatrului Național Radiofonic, publicistul și scriitorul Dorin Liviu Bitfoi, redactor-șef Radio România Cultural și muzicologul Oltea Șerban-Parau, director al Centrului Cultural Media Radio România, au decis că Liliana Corobca să primească Premiul pentru Proza pe anul 2013, pentru românul Kinderland, apărut la Editură Cartea Românească. Volumul, disponibil și în format digital, a fost nominalizat și
Un confesor al ființelor neajutorate, premiat de Radio România Cultural by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/40215_a_41540]
-
el". „Eu sunt împotrivă istoricului care are judecați etice și care-și permite să se-amestece, trăgând de urechi generații“, spunea Mihai Răzvan Ungureanu, în emisiunea din 1996. Pe parcursul emisiunii, Mihai Răzvan Ungureanu ajunge să dezbată mai multe subiecte alături de muzicologul Iosif Sava, punctându-l pe Hitler, Abraham Lincoln, dar și "istoria judecată după sex". Sursa video: TVR
Cum arăta Mihai Răzvan Ungureanu în 1996, la TVR () [Corola-journal/Journalistic/46091_a_47416]
-
SIMN LA TIMIȘOARA După trei zile de manifestări artistice și editoriale incluse în programul secțiunii SIMN la Timișoara, o premieră atât pentru festivalul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, cât și pentru timișoreni, a sosit și momentul consemnării datelor în istoria scrisă. 24 Mai a fost prima zi în care s-au programat două concerte: primul a fost susținut de Corul Colegiului Național de Artă ION VIDU
SIMN LA TIMI?OARA by Veronica Laura DEMENESCU , [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
Georgescu, figură proeminentă a muzicii românești și emblemă a muzicii timișorene, mentor pentru mai multe generații de absolvenți ai Facultății de Muzică din Timișoara și maestru pentru subsemnata, precum și pentru compozitorii Gabriel Mălăncioiu și Gabriel Almași. Iată ce semnalează muzicologul Carmen Stoianov în prefața volumului îngrijit de Veronica Demenescu și Ani- Rafaela Carabenciov: Veți cunoaște o „Românie muzicală” prin intermediul unor compozitori, parte dintre ei colegi de generație cu maestrul: Cornel Țăranu, Doru Popovici, Costin Miereanu, Iancu Dumitrescu și mulți alți
SIMN LA TIMI?OARA by Veronica Laura DEMENESCU , [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
recitator - text de N. Stănescu, dedicată lui Doru Roman), Gabriel Mălăncioiu și Doina Rotaru. Pauza dintre ansambluri a fost dedicată lansării volumului Dimensiunea sonoră a existenței în proza literară a lui Mihai Eminescu și în scrierile lui Ion Creangă a muzicologului Carmen Stoianov, editată de Editura Eurostampa cu ocazia SIMN la Timișoara. Ansamblul de percuție Splash a Colegiului Național de Artă Ion Vidu (Daniel Cuibaru Jumugă, Amelia Trifoi, Paula Romitan, Bogdan Blescun), condus de prof. Alina Jumugă Cuibaru a încheiat seara
SIMN LA TIMI?OARA by Veronica Laura DEMENESCU , [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
filiație multiculturală bănățeană. Închiem trecerea în revistă a primului eveniment SIMN la Timișoara, cu mulțumiri adresate conducerii Colegiului Național de Artă Ion Vidu care a sprijinit desfășurarea manifestărilor artistice, Editurii Eurostampa care s-a alăturat organizatorilor, precum și Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și Directorului artistic al festivalului - prof. univ. dr. Dan Buciu, care ne-a oferit ocazia primei organizări a SIMN la Timișoara
SIMN LA TIMI?OARA by Veronica Laura DEMENESCU , [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
250000 de mărci ( sau a echivalentului său actual în euro) care însoțește distincția. După 15 ani de existență, Fundația Siemens își reformulează statutul, adăugând alte numeroase premii unor instituții, ansambluri, indivizi, cu scopul de a stimula tinerele generații de compozitori, muzicologi și interpreți ai muzicii noi. Se constituie astfel numeroase " Förderpreise", răspândite în spațiul european, și nu de puține ori îndreptate spre zona estică. Proiectul care ne interesează direct ( și care se desfășoară deja la Varșovia și la Moscova) susține tinerii
Ernst von Siemens și tinerii compozitori români by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13987_a_15312]
-
multor distincții internaționale. De asemenea, în 2004 i s-a acordat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler. Activitatea sa artistică se desfășoară în domenii variate - pe lângă aceea de pianistă concertistă (în 1980 devine solistă concertistă de stat), este și muzicolog (obține titlul de doctor la Universitatea Națională de Muzică din București, cu calificativul maxim "summa cum laude"), pedagog (a predat cursuri de măiestrie în Cehia, SUA, Brazilia, India, China, Vietnam, Japonia, Malaysia), realizator și producător TV. Mircea Angelescu este șeful
Ambasada Franței a decernat Ordinul Artelor și Literelor. Vezi ce români au fost decorați by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80788_a_82113]
-
de până la cel de-al doilea război mondial a determinat și emiterea a numeroase insigne. Astfel, nici nu e de mirare că și o societate de cântări precum „Zora” ori cea a germanilor din Fabric și-a avut propriile insigne. Muzicologul Franz Metz, el însuși un colecționar de insigne, vizitator frecvent al Banatului actual și istoric al mișcării muzicale bănățene, a rămas efectiv surprins când a văzut într-o expoziție de insigne a lui Ilin o piesă emisă în 1929 de
Agenda2003-34-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281382_a_282711]
-
poate pregătit cu ani în urmă și nicicând înfăptuit, dar un nou al schimbării, eliberat din rigide angrenări social-culturale. Spre limpezirea cititorului și întru stabilirea unei relații directe, vom începe să numim decorul și personajele inițiale: doi arheologi și un muzicolog - doi bărbați și o femeie, de vârste diferite, cu trecuturi culturale și chiar politice diferite - se încumetă și transformă o subinstituție atașată Institutului de Arheologie din București și controlată, pare-se, de fosta Securitate printr-un director onorific, prin lipsă
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
PETRE CODREANU - 80 Al. I. BĂDULESCU În miez de toamnă, reputatul om de știință muzicală - muzicolog, critic muzical și publicist PETRE CODREANU, a împlinit frumoasa vârstă de 80 de ani. A văzut lumina zilei și razele minunate și binefăcătoare ale soarelui, în orașul Râmnicu-Sărat - localitate care în perioada 1952 1968 a făcut parte din teritoriul administrativ
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
cameră, spectacole de operă și balet. recitaluri și lansări de carte etc. ce au loc, în mod constant, în viața muzicală din Capitală, dar și din alte centre culturale ale României. Remarcat - pentru competența și seriozitatea dovedită în aceste activități, muzicologul Petre Codreau este promovat, în anul 1963, în funcția de inspector de specialitate la Direcția Muzicii din Ministerul Culturii, unde se afirmă, fără echivoc, în domeniul îndrumării și coordonării instituțiilor de concerte și spectacole din Capitală și din țară, aflate
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
repertoriu echilibrat și tot mai performant, care a fost în măsură să stimuleze constant potențialul de creativitate artistică al celor două instituții de elită din viața artistică a țării, atât în context național, dar și internațional. Începând din 1982, reputatul muzicolog Petre Codreanu preia conducerea Sectorului de Studii Muzicale al primei instituții de concerte a României, Filarmonica „George Enescu” din București, pe care o coordonează mai bine de două decenii până la trecerea sa la pensie, cu câțiva ani în urmă (cu excepția
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
din viață și nobilei activități didactice, în calitate de profesor de istoria muzicii la unele instituții școlare din Capitală, pentru care a realizat și un manual în acest sens (pentru cls. a X-a, tipărit la Ed. Didactică și Pedagogică (1966, 1968) Muzicologul Petre Codreanu a fost permanent legat și de viața muzicală din fosta Regiune Ploiești și din Jud. Prahova, colaborând efectiv, la solicitarea semnatarului acestor modeste rânduri, pentru susținerea unor interesante prelegeri în programele următoarelor manifestări de excepție: Cursurile Universității Populare
PETRE CODREANU - 80 by Al. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83383_a_84708]
-
De aproape două secole figura lui Schubert îi fascinează pe muzicieni, muzicologi și melomani. Cu excepția lui Mozart, poate, nici un compozitor n-a avut o viață pe care să se poată cu mai mult temei aplica toate clișeele romantice ale unui destin tragic. Nefericit în dragoste, sărac, nerecunoscut, ba chiar ignorat, mort la
Christopher H. Gibbs Viața lui Schubert () [Corola-journal/Journalistic/5292_a_6617]
-
context, reliefăm și aportul Institutului Cultural Român - filiala Chișinău, aflat sub directoratul academicianului Valeriu Matei, ce a sprijinit participarea, pentru prima oară, a reprezentanților din Republica Moldova, atât în juriu, cât și în concurs. Ca în fiecare an, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România a fost partenerul concursului. Același statut l-au avut și alte câteva instituții de prestigiu, precum Universitatea Națională de Muzică București, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Chișinău - președinte de onoare Ghenadie Ciobanu, președinte Vladimir Beleaev -, Muzeul Național „George
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
în juriu, cât și în concurs. Ca în fiecare an, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România a fost partenerul concursului. Același statut l-au avut și alte câteva instituții de prestigiu, precum Universitatea Națională de Muzică București, Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din Chișinău - președinte de onoare Ghenadie Ciobanu, președinte Vladimir Beleaev -, Muzeul Național „George Enescu”, Fundația Culturală „Pro-Piano România”, Editura Muzicală și Editura Grafoart. Juriul concursului a reunit personalități ale lumii muzicale universitare - conf. univ. dr. Verona Maier (președinte) și conf.
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
serile fiind consacrate, ca de obicei, Recitalurilor de Lied. Această incursiune fără precedent în domeniul unui tezaur național care trebuia revelat, al unor adevărate bijuterii uitate sau necunoscute, la care participă cei mai de seamă maeștri ai liedului românesc și muzicologi de renume, își găsește expresia într-o nouă și pasionantă emisiune de televiziune a ediției jubiliare a Festivalului și Concursului Național al Liedului Românesc prezentată de TVR2, vineri 14 februarie 2014 orele 12,00. Maestră în arta liedului, de la repertoriul
O nou? celebrare a liedului rom?nesc by Vasile POPESCU () [Corola-journal/Journalistic/83361_a_84686]
-
a cultiva cinstea, prietenia și sinceritatea. A decedat în mod tragic în 1964, cu câteva zile înaintea Olimpiadei de la Tokyo. LUNI, 26 SEPTEMBRIE BARTÓK BÉLA În urmă cu 60 de ani s-a stins din viață la New York compozitorul, pianistul, muzicologul și folcloristul Bartók Béla. Născut în 1881 la Sânnicolau Mare, a studiat la Academia de Muzică „Franz Liszt“ din Budapesta, unde apoi a activat ca profesor de pian. A susținut numeroase concerte și a studiat în profunzime aspecte ale folclorului
Agenda2005-39-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284248_a_285577]
-
arhitecturii, a decorației, realizate în datele stilului galant, un triumf al spiritualității solare specific venețiene. Momentul de la Teatrul La Fenice nu a fost singular; o conferința asupra personalității enesciene a avut loc la Conservatorul „Benedetto Marcello”; a fost susținută de muzicologul, de compozitoarea Laura Manolache, directoarea Muzeului Național „George Enescu” din București; o prezentare a ediției viitoare a Festivalului enescian a fost făcută de muzicologul doctorand Alexandra Șolea de la Academia de Muzică „Santa Cecilia” de la Roma; în marele foyer al teatrului
Enescu - 130 - Muzica maestrului la Veneția by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5716_a_7041]
-
o conferința asupra personalității enesciene a avut loc la Conservatorul „Benedetto Marcello”; a fost susținută de muzicologul, de compozitoarea Laura Manolache, directoarea Muzeului Național „George Enescu” din București; o prezentare a ediției viitoare a Festivalului enescian a fost făcută de muzicologul doctorand Alexandra Șolea de la Academia de Muzică „Santa Cecilia” de la Roma; în marele foyer al teatrului a fost inaugurată o expoziție dedicată personalității compozitorului. Întregul eveniment a fost comentat de RAI Radio 3, de publicații precum „Venezia News”, de alte
Enescu - 130 - Muzica maestrului la Veneția by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5716_a_7041]
-
din rândul absolvenților de muzicologie, în majoritatea centrelor europene situația este alta. Jurnaliștii care preiau emisiuni culturale se ocupă și de rubrici muzicale, poate cu sprijinul unor colaboratori muzicieni. De aceea, asocierea unei radiofonii dinamice, comerciale cu studiile academice ale muzicologului - văzut eventual în ipostaza sa de specialist cam greoi și obstinat în a mânui un jargon de specialitate - poate să fi părut unora caducă. Ar exista suficiente argumente să schimbăm această imagine a muzicologului, măcar prin tânăra generație ale cărei
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
dinamice, comerciale cu studiile academice ale muzicologului - văzut eventual în ipostaza sa de specialist cam greoi și obstinat în a mânui un jargon de specialitate - poate să fi părut unora caducă. Ar exista suficiente argumente să schimbăm această imagine a muzicologului, măcar prin tânăra generație ale cărei preferințe și opțiuni sunt altele, chiar dacă instrucția serioasă nu-i lipsește. Am folosit deja cuvântul-cheie "comercial"; el a fost rareori pronunțat în acele zile de seminar, însă toți i-am simțit prezența, mai degrabă
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
singură posibilă concluzie de bun-simț: pentru un post public (așa cum e și România Muzical) este desigur important să atragi auditoriul, cu condiția ca el să dorească aceasta (cum bine zicea Lukas Hurnik din Cehia). Temele incitante nu au epuizat sarcinile muzicologului la radio: s-a discutat îndeosebi despre tipuri de emisiuni muzicale la radio-uri publice din România, Elveția, Germania, Irlanda sau Cehia, despre interpretări muzicale comparate, difuzarea muzicii noi sau a jazzului, interdisciplinaritate, dialogul radiofonic etc. Unii au propulsat în
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]