2,943 matches
-
șpagă și comisioane le este gândul. Trist, dar adevărat. Fi-v-ar legile de râs, că de plâns ne ocupăm noi. Începutul sfărșitului, plus diavoli în sutană. Dar morții se îngroapă cu pământ, iar viii cu hârtii. Dumnezeu să protejeye nația asta. Mulți dintre cei care ar trebui să stea în dubă protestează. Ei știu că mai ușor te poți ascunde într-o mulțime decât într-un sediu sau într-un lan de porumb. La noi, cei mai corupți sunt cei
CU NOI E DUMNEZEU, TRĂIASCĂ ROMÂNIA! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374934_a_376263]
-
dacă „rușinea” de a vorbi, curat, românește este un semn al unei culturi academice, sau mai degrabă este semnul unui profund dispreț față de propria obârșie, față de propria istorie care - în viziunea lui Nicolae Bălcescu - „este cea dintâi carte a unei nații. Într-însa, ea își vede trecutul, prezentul și viitorul.” Acum, lăsând glumă la o paret, riscul de a ne pierde identitatea, de a deveni o populație de dezrădăcinați în cadrul „mării familiii europene”, este foarte mare. Constat cu tristețe că nu
LIMBA NOASTRĂ, CEA DE TOATE ZILELE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373805_a_375134]
-
lui albastră Vor sta de veghe veșnic Moții! Acum, cu Duhul plin de jale, Până la Țebea, sub gorun Îl duc pe ultima lui cale Pe cel mai dureros tribun! Ce sfânt și Unic i-a fost Dorul Să-și vadă nația unită! Și lăcrimează tricolorul Pe crucea lui înmărmurită. La Vidra, într-un leagăn mut, Sub grinda vremii șubrezită Aș vrea acolo să mă mut Cu inima din piept rănită... Mai sunt români aici în țară, Cei alungați din versul meu
MAI SUNT ROMÂNI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373942_a_375271]
-
Zealand. Through this beautiful project and Valentina, I greet all Romanian readers with aroha (love).” *** ZÂNĂ FERIGA ȘI PASĂREA KIWI Kiwi este pasărea noastră națională și numele după care lumea ne știe. Precum feriga de argint, un simbol arătat altor nații cu mândrie. Pasărea kiwi vânează doar noaptea, cu ciocul ei lung scurma Rame sub pământ, jucând cu ele de-a v-ați ascunselea-n nocturnă. Nu poate zbura, dar merge și fuge pe piciorușele-i vânjoase Și-ntreaga noapte strigă „Chiuii
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de CAROLE A STEWART în ediţia nr. 2291 din 09 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373974_a_375303]
-
anii de liceu și cerșetorul din iadul de la poarta raiului”), Angela Burtea („Floarea albă de cireș”), Valentin Popa („Lumile dispărute ale Cameliei Iuliana Radu”), Petre Gigea-Gorun („Nevasta șefului de gară”), Leonard Ionuț Voicu („Surorile”, fragment de român), Niculae Grosu („Blestemele nației române” Alcătuiri disjuncte (4/16)”), Vasile Spiridon („Gruparea culturală Rugul Aprins”), Florin Măceșanu („Picătură de pictură „Constantin Makovski”), care, cu toții la rândul lor, descriu cu multă inteligență filozofica despre multiplele fenomene ale vieții, despre existența și creația nobilă a omului
APRILIE 2017, EDIȚIE DEDICATĂ SFINTELOR SĂRBĂTORI CREȘTINE ȘI NU NUMAI… de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374017_a_375346]
-
un oboi nemuritoare victorii se-așterne un covor de gunoi istorii în spate ,milenii zbuciumate visuri și copilării furate unde să mai căutăm dreptate?... Banul împarte,banul desparte Frate de frate ,sora de frate Moartea de viață, viața de moarte Nații de nații ,pierdute -n destin Sub imnul iubirii ,sub fulgii de chin Arhangheli de ceață vor plânge senin! Lucian Tătar 11Mar 2017-0104 Olhao Referință Bibliografica: SUB IMNUL IUBIRII / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16
SUB IMNUL IUBIRII de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374082_a_375411]
-
nemuritoare victorii se-așterne un covor de gunoi istorii în spate ,milenii zbuciumate visuri și copilării furate unde să mai căutăm dreptate?... Banul împarte,banul desparte Frate de frate ,sora de frate Moartea de viață, viața de moarte Nații de nații ,pierdute -n destin Sub imnul iubirii ,sub fulgii de chin Arhangheli de ceață vor plânge senin! Lucian Tătar 11Mar 2017-0104 Olhao Referință Bibliografica: SUB IMNUL IUBIRII / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16 martie 2017
SUB IMNUL IUBIRII de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374082_a_375411]
-
avem o datorie de suflet, să transmitem copiilor noștri limba și tradițiile în care am crescut. Într-una din recenzii, un coleg de breazlă spunea că: “[Milena Munteanu] este și ardeleancă, și olteancă, și canadiană, și japoneză, este a oricărei nații. Dar - rămâne a României. De ce? Numai ea știe. Nimeni nu poate răspunde la această întrebare. De ce rămân străinii, mereu aproape, de propria lor țară? În primul rând, atât de puternic - prin limbă. Cea mai frumoasă, limpede, gramaticală, logică, curată, unică
INTERVIU CU SCRIITOAREA MILENA MUNTEANU (CANADA) de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375294_a_376623]
-
moșii, păduri, etc...) pe care, băiat elegant și plin de bune intenții, le revindea statului cu preț de vreo cincizeci de ori mai mare, pentru ca să poată da partea (se numea para-ndărăt, conform protocolului) celor care meritau asta, respectiv aleșii nației, cei care-i vindeau ponturile și-i făceau acoperirea. Desigur toate aceste afaceri, fiind considerate investiții strategice erau scutite de orice taxă ori impozit așa că bietul domn Lingurel figura în evidențe drept un amărât de asistat social lipsit de orice
OPERA ŞTIINŢIFICĂ A LUI LINGUREL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375414_a_376743]
-
aceștia, fără pic de patriotism, radicali cosmopoliți, stăteau ieri la învoială cu Warszazvsky ca să-i vânză sufletele din opt ținuturi, stau azi la învoială cu Alianța Izraelită ca să-i vânză țara toată și să desființeze printr-un trafic mârșav o nație și un stat pe care zeci de popoare barbare nu le-au putut desființa, aici nici un cuvânt nu e destul de aspru..." Deși Titu Maiorescu era acuzat de către colegii de partid că îi ține spatele lui Eminescu la Timpul, Eminescu îl
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
Ți-e dor de mama / Și vinul e mai vin, Iar când nu poți / Nici plânge și nici râde, Tu taci atuncea / Tot în limba ta''. ,,Limba română este patria mea'' - Nichita Stănescu și cu sufletul împărțit ,,semn al singurei nații '' ,,Să nu trădați limba română '', ne roagă Adrian Păunescu. Pe ,,Corabia cu poeți'' de Blandiana, ,,cuvintele se-mbarcă și refuză să doarmă, refuză să moară, înaintând pe valurile timpului'', prin limba română. Și pentru că ,, Toate trebuiau să poarte un nume
MAREA LIMBA ROMÂNĂ de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375539_a_376868]
-
Mitologia română” Mircea Vulcănescu spunea: “ Locul de baștină al Crăciunului este domeniul etnic românesc. În afara granițelor etnice nu se găsește decât la slavii din imediata apropiere: bulgari, ucraineni, cehi.. Pretutindeni cuvântul este împrumutat de la români”. Chiar așa! Căutați la toate națiile pământului și nicăieri nu-l veți găsi pe Moș Crăciun. Pentru că el, aici este “acasă”. Cercetătoarea Aurora Pețan spunea : “ Crăciunul românesc este unic în lume... este mai mult decât cadouri și beculețe colorate, este chiar mai mult decăt celebrarea Nașterii
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
și-Alexandru ; Anghel Marin, Răciu Ștefan Radu Bratu, Gheorghe Drugă, Ion Ionescu, Pițu Stan. Florea Marin, G.Abagiu, Vasile Ion, T.Militaru, Firică l.și Scarlat S., cu pieptu-au reântregit hotaru' . Și D.Burlan, Croitorescu, ne-au apărat de alte nații G.Abagiu, F.Marin, iată cine-au fost : SOLDAȚII ! Spuneți să știe junii Țării : pe câmpul morții ne-am jertfit Ca să rămână vie Țara, de-aceea, iată, n-am murit ! Având în noi învățătura, de jertfire (strămoșească), Chiar de mai
EROILOR NEAMULUI ROMÂNESC DIN VALEA MARE-OLT de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371815_a_373144]
-
plătite de "oamenii de afaceri" pentru avantaje "legale" (adică prin legi, licitații, justiție etc), iar prostimea este doar o masă amorfă de sclavi cu cont pe FB care-i ceartă între două postări cu idioții de Gutză și Salam. Majoritatea nației aste de români sunt puturoși, inculți, lași, leneși, trădători, hoți, curve, fripturiști, pupincuriști, slabi, aplecați, mizerabili, meschini, nemernici, papagali, bârfitori, jegoși, împuțiți, nesimțiți, needucați, perverși, pedofili, homosexuali, porci, securiști, informatori, spioni, corupți, delăsători, distrugători, răi. În toate instituțiile statului, în
UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERŞETORI ÎN PROPRIA ŢARĂ? de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371931_a_373260]
-
Cred că a fost o făclie a contemporaneității noastre... A fost întotdeauna drept și demn, om luminos, credincios, optimist și senin sufletește, încrezător în puterea binelui și a credinței, smerit și modest, muncitor și harnic, dăruit total cauzei romanismului, a nației noastre... L-aș compară cu Dimitrie Cantemir pentru spiritul lui enciclopedic, cu Eminescu pentru forța sentimentului și cu oameni de știință că George Emil Palade, pentru asiduitatea studiului, a documentarii...” (ibid. p. 158, 167) Poetul, eseistul și jurnalistul Lucian Hetco-redactorul
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. (Op. cît. p. 206) Torța spiritului, vehemență luptei pentru cinste, dreptate, creștinism, onoare, adevăr, demnitate și locul arhimeritoriu al Nației noastre în lumea Culturii ortodoxe universale, convingerea în puterea harului sfânt care nu i s-a luat Neamului drag, l-a angajat pe Românul Gabriel Artur Silveștri la o responsabilitate moral-religioasă prea înaltă, cât divinul Cehlău. Nu întâmplător Artur era
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
nemuritoare nu putea deci, să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite de alte nații și anume: Autoritatea demnității spiritului că apoteoza Domneasca, de a conduce, de a călăuzi, de a dobândi iubirea dumnezeiasca și de a o împărți tuturor. Nu aveam nevoie să devenim imperiu ca să o demonstrăm sau să o certificam în scris
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Dimensiunea spiritului sau multidimensional prin binecuvântarea și harul Logosului l-a concretizat în ctitor al Culturii dacoromâne, conferindu-i autoritatea misionara de Apostol al spiritualității. Omul de creație: Dascălul, Geniul, Duhovnicul, Sfanțul, potrivește, făptuiește și înnoiește sensul spiritual al Culturii Nației sale, dându-i măreția, funcțiunea și dimensiunea unei ordini superioare universale: „În acest fel, sublinia Marele filosof creștin Ernest Bernea, a făptui înseamnă a fi activ interior, a rodi pe calea credinței și dragostei, inseamna creație. Faptă în înțeles de
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
pentru supremație ale marilor puteri pe Terra, acestea au condus implicit la crize, politice și economice, s-a creat un impact psihologic la nivel planetar, manifestat printr-un proces de degenerare a ființei umane, o adevărată prăpastie între fiii aceleiași nații, omenirea înstrăinându-se uneori de trecut și valorile spiritual-culturale care o reprezintă. La noi în țară, ca urmare a condițiilor și a conjuncturii create de democrația originală, în haosul său, mulți cetățeni români au alunecat pe panta ignoranței, indiferent că
MÂNDRIA DE A FI ROMÂN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371951_a_373280]
-
continuă și-n altă seară, Nesimțita Toantă ce știe că zbiară, În alt timp Golanul se interpunea, Mereu contracandidatul întrerupea, Că-i place numai să se audă vorbind, De dosarele grele ‘neplagiate hlizind... Necontând că-n argumente de.. rabat, O Nație întreagă de la vot a alungat, Și-a bătut joc și de strămoșii României, Prigonindu-i fii în vileagul pribegiei, Ca șleahta de pungași să aibe ce fura, Pe toți moștenitorii din țară ai înjura, Și ai extorca prin mii taxe
REUŞIND URSUL SĂ TREZEASCĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372046_a_373375]
-
și adecvat, că nu este chiar o nenorocire să fii român (ba chiar să fii și frumos). Dan Puric (Maestrul, Apologetul și Mărturisitorul delicat și sensibil) are o alcătuire orfică. Aceasta fiind opusul retoricii. Flautul său fermecat vine din adâncurile nației, având afinități organice cu interogațiile pe care și le-au pus în același sens intelectualii interbelici. Numai că el nu folosește semnul întrebării. Spre deosebire de cărturarii prezentului, Dan Puric aduce cu sine afirmația, lăsând dubiile și aporiile pe seama belferilor. Recurge la
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
Dan Puric aduce cu sine afirmația, lăsând dubiile și aporiile pe seama belferilor. Recurge la memorie și reamintește că în trecutul nostru recent există gropile comune ale unor martiri pe care le opune gropii de la Glina, carnavalului și măscărilor mediatice. Leagă nația de Dumnezeu cât se poate de strâns și nu vede în români indivizi, ci personae. Este greu de clasificat în categorii (și registre ori compartimente) culturale omul și fenomenul Dan Puric. Și aceasta deoarece Cultura nu mai există decât sub
ARTICOL – LA CARTEA MAESTRULUI DAN PURIC DESPRE “OMUL FRUMOS” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372266_a_373595]
-
negustori și firea lor foarte chibzuită îi aduseseră peste puțin timp (cam cinci sute de ani), în fruntea afacerilor lumii. Erau de departe cei mai buni manageri, cei mai abili negociatori și cei mai norocoși investitori, asta și pentru că alte nații care deținuseră odată monopolul acestor calități erau de multă vreme sub ape. Dar, nici acestea nu erau acum, gândurile ce-l chinuiau pe domnul Swordfisch care, chiar așa îngrijorat cum era, s-a oprit totuși o clipă, ca de obicei
RĂCIREA GLOBALĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372330_a_373659]
-
notările lexicale expresive ce s-au găsit, după moartea sa, în caietele lui personale. „Cunoscător al problemelor de folclor, și fără să știe că merge pe drumul lui Odobescu, pentru prețuirea și grija de a se culege literatura populară a nației lui, Eminescu vedea cu îndreptățire în învățător elementul și capabil, și util pentru culegerea tezaurului popular.” (A.Z.N. Pop, 1969:166). În anul 1883, când a fost atins de destin, Mihai Eminescu trăise de trei ori viața unui creator
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
s-au adunat ca să ceară indulgență și să-și pună avocat. fincă, după cum se știe, chiar și oamenii greșesc, da-i închid în pușcărie, nicidecum nu îi stârpesc. dar o javră mai bătrână îi certă ca pe argați: băi, la nația română, nu v-am spus, să nu vă dați? de ce nu v-ați dat la unguri, ce-avea carnea de țigan? n-ajungeați, cumva, la... struguri?? ne belirăm la cardan! asta e, n-avem scăpare!... nu am ce să vă
HAU, HAUUU! (ŞĂDELNIŢĂ CANINĂ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372869_a_374198]