1,457 matches
-
Poet gonit de lume și înghețat de vânt, Ce cânți ca o stafie ruină și mormânt; Acuma, când din umbră - Lumina - eu apar, Aruncă de pe tine noianul de amar. Eu vin din centrul lumei încoronat de sori, Preced pe mândrul, [naltul], frumosul Viitoriu, Ce-n nourii de secoli se sgudue închis Ca un frumos și mare însă, teribil vis, În cerul lui petrece sublim și neajuns Nici ochiul unui înger pin nori-i n-a pătruns. Ci tânăra speranță în haină
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de lumină. Îndărătu-i pintre neguri A rămas un fluviu clar De albastru senin aer. În dungi supte, în cordele De argint, ele suspendă Fluturări și creți în calea Râului de-aer albastru, Ce de cale îi servește Mândrului geniu și nalt Al luminei. 3l. DIN BERLIN LA POTSDAM (cca 1875 ) Din Berlin la Potsdam merge Drum de fier, precum se știe, Dară nu se știe încă C-am luat bilet de-a trie, C-am plecat de dimineață Cu un taler
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
și i-au silit Să-l aibă Împărat. Unii d-iubire-l ascultau, Alții de frică iar. Atunci s-a dus colo, colo, La cel castel măreț, Unde ca luna-i străluci Amoru-adînc și drag. Dar vai! când intră-n salele Mărețe, nalte, reci, Pe-un sarcofag întins, văzu Copila ce-a iubit. Ca ceara palidă era Și, moale, părul blond Sta resfirat amestecat Cu aurul vergin. Și preoți tainic murmurau Adânce rugăciuni, Și clopote se auziau Vuind încet și lin. "Atît de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
nime n-a-ntrebat Cine la groapă fu cărat Și nu se mir-, cum de nu-l văd Mergând pe ulițe încet. Li-a dispărut din ochi o zi Din minte vecinic li peri. Dar în palat cu cariatide Stă în fereastă naltă, râde Un medic gras și pântecos Cu o țigară-n botul gros. Văzând sicriul de stejar Mustața și-o sucește iar, Flueră-ncet pin dinții săi: Desigur nu-i bolnav de-ai mei. Dar totuși de departe văzând acest sicriu L-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
învioșază codrul umed și iubit. În poiana tăinuită blânde sboară dungi de lună Când departe-n munți și codri duios buciumul răsună. Pe-a lor lume ridicată peste nouri se deschide Cartea cerului albastru cu mari litere aurite, Iară munții nalți și negri, înțelepți de bătrânețe, Ridic fruntea lor de piatră și încep ca s-o învețe. 5l. FELICITARE LUI SAMSON BODNĂRESCU (1876) N-am știut cumcă în ziua Douăzeci și șapte luni, Își serbeaz-aniversarea Toți voinicii și Sămsunii. În biserică
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
un luceafăr înzestrat cu mii de raze În viața-mi de-ntuneric a făcut ca să se vază. Eu privind acea lumină ca din visuri mă deștept Și cu brațele-amîndouă cătră dânsa mă îndrept. Ca o zână din poveste ea e naltă și ușoară, E subțire și gingașă și din ochi revarsă pară, Iar la față e bălae, părul galben cade-n creț, Trandafiri pe față are și cu zâmbetul isteț. 53. POET (1876) Să tot torni la rime rele Cu dactile
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fără de lege, Căci ea nebuna tăiase asemeni cârduri de belferi Încât Zeii, ei le-au luat a bugetului ziuă. De aste vestește-ne asemeni puțin a Cronidului fiică! Mulți din ceilalți sunt pe a casă scăpați de peire. Iarăși în nalta-i Curte intră vestitul Teodor Unde ș-acuma el judecă neamul a celor cu pricini Și de cu vreme mână la sigur loc Maurojeni Turmele lui cu lână de aur în bruma din Londra. Boeros cel viclean, cu stele prea-mpodobitul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Dar eu i-am declarat formal Că asta-i lucru natural. "O! jerum, jerum, jerum, "O! quae mutatio rerum! 69. MI-AM ZIDIT MONUMENT... - Horațiu - (cca 1877 ) Mi-am zidit monument, de cât acel de fier Mult mai trainic și nalt ca piramizi cerești; Ploaea nu-l va mânca, nici Aquilonul slab, Nici al anilor șir, vremile cari fug. Nu de tot voiu muri, partea mai bună a mea Va scăpa de mormânt... {EminescuOpIV 519} 7O. CARACUDA În RĂZBOIU (cca 1877
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Mare. Cum oare-o, țară, Tu n-o să-l cunoști, Când sună fanfară Chemarea de oști, Când buciume sună În văi și pe plaiu Și oastea s-adună Călare pe cai - Pe steaguri cu semne de bouri? II Pe creștete nalte a munților suri Clădiți de asupra de negre păduri Trupine de brazi la olaltă; Clădiți-le falnic dați-le foc Și lumea privească un semn de noroc Pe ori și ce culme înaltă, {EminescuOpIV 546} Mânat de credință, mânat de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în două rânduri: 1611-1615, 1621-1623. Ca o confirmare vine spusa cronicarului Nicolae Costin: „În acest an veleatul 7190 a zidit Duca Vodă mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust din Iași, pe care loc a fost o biserică mică de lemn, pe temelie naltă de piatră, care era făcută de Ștefan - Vodă Tomșa și închinând-o la o mănăstire din Rumeli, la Adriano la Argiro-Castro, căci întâi era mănăstirea Hlincea a lor, și au luat-o Duca Vodă de au dat-o la mănăstirea
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care apasă * o asemenea zidire... Văzînd-o *, mi se pare deșartă, ca și când regele ar fi murit, ca și când suflarea rece, uscată, eternă a morții ar trece prin acele hale mărețe. Când privesc un râu cu licăruirea lui unduită *, o stradă cu case nalte și cu ferestrele-nchise și o lună rece și splendid frumoasă trecând ca un aur argintiu prin azurul cel indefinit al cerului, aceste-mi par frumoase dacă pe râu nu sunt bărci mișcate în interesul oamenilor, dacă prin case nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cu atâta sunt în stare să-ncurce mai mult bunul-simț al judecătorilor și să le ia ochii? Să trăiască avocații proști, zicem. Iată o rasă de animale foarte puțin periculoasă. [TINEREȚEA POPORULUI ROMÎN] 2255 Precum copilului nu-i plac oamenii nalți și puternici și simte un fel de respect unit cu teamă de ei, dar s-apropie lesne de schilozi și de caricaturi de cari nu se teme - tot astfel observăm și la poporul românesc, hotărâtor tânăr, că-i plac păpușile
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vremea lui. [CULMEA EPOCII EROICE] 2267 Când Mohamet al II-lea, soarele roșu al deșerturilor, răsări deasupra lumii, românii erau în culmea epocei lor eroice. Și precum soarele, răsărind din noaptea timpurilor, atinge și aprinde întîi vârfurile munților celor mai nalți, astfel Carpații născători ai râurilor și ai poporului nostru se desemnară în toată uriașa lor mărime în fața soarelui ce răsărea. 91 {EminescuOpXV 92} [MATEI CORVIN ȘI ȘTEFAN CEL MARE] 2264 Matei Corvin știa că Ștefan nu voia Ardealul. El voia
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
va fi pe deplin congruentă cu icoana reprodusă din ea. Nu este gata ca o fotografie, ci devine gata prin aceea că sunt puteri constructive în noi care să trezesc și cari din elementele apucate construiește icoana. Ce-i mai nalt - creatorul sau creațiunea? Spiritul e product. Ceea ce nu-i idee ci are puterea de-a produce idei. Este în natură ceva analog cu ceea ce în noi face posibilă fantazia - izvorul fantaziei. Izvorul în amândouă nu este ceea ce numim: intuițiune, închipuire
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
prin obicei în oameni. Legătură d. ex. cu darwinismul. Diferențele ce le naște cultura. Omul în felul său de a reagia asupra altuia - apoi omul cult[ivat] deja prin moștenire. Caractere gingaș îndrumate * - nervi mai fini. Multe elemente din societatea naltă e decadență. Complexiunea corpului s-ar fi modificat. Cultură și natură se amestecă și cultura modifică fiziologic pe om. Psicologie. Rolul. Întrucât poate figura ca știință în filozofie? Doctrina despre suflet. Ce e sufletul? Nu-i un obiect al fantaziei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
Sethenes [la] Malt[us]) 41 ani, 6) Chaetes 17 ani, 7) Nephercheres 25 ani, 8) Sesochris 48 ani - sub acesta Nilul a purtat 11 zile miere pe el (Eusebius: că S[esochris] a fost Sesostris și i se atribuie statură naltă - 5 coți 3 palme. Este un târziu adaos. Se găsesc la estractori asemenea). Ra Sesostris (după Herodot), rege renumit, cu războaie mari. Acest nume a fost citat la Malthus. Nu se găsea la el astfel și fu atribuit acestui omonim
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
o altă cameră mormântală, table din vremea lui. Stilul cu mare naturalism pe statue. Fardurile * naturale * se arătau vorbitoare, ochi vii. 2 rege. Sufis 36 ani de guvern. Huifu pe monumente. Este Cheops a lui Herodot. A zidit cea mai naltă piramidă, în apropiere de Gisch. În mărimea lor cumplită și-n tehnică. Piramida lui Cheops 450 pic[ioare] naltă, latura jos 180 pic[ioare]. Cei vechi (Herodot) vorbesc de ea și e numită cea mai naltă. // Herodot zice că ar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
ochi vii. 2 rege. Sufis 36 ani de guvern. Huifu pe monumente. Este Cheops a lui Herodot. A zidit cea mai naltă piramidă, în apropiere de Gisch. În mărimea lor cumplită și-n tehnică. Piramida lui Cheops 450 pic[ioare] naltă, latura jos 180 pic[ioare]. Cei vechi (Herodot) vorbesc de ea și e numită cea mai naltă. // Herodot zice că ar fi 1000 ani nainte de el, alții zic că 485 {EminescuOpXV 486} 300 ani. 3400 ani nainte [de] Cr.
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
A zidit cea mai naltă piramidă, în apropiere de Gisch. În mărimea lor cumplită și-n tehnică. Piramida lui Cheops 450 pic[ioare] naltă, latura jos 180 pic[ioare]. Cei vechi (Herodot) vorbesc de ea și e numită cea mai naltă. // Herodot zice că ar fi 1000 ani nainte de el, alții zic că 485 {EminescuOpXV 486} 300 ani. 3400 ani nainte [de] Cr. În vremea grecilor trebuie să fi fost piramide mai vechi. De la acest Cheops (Chembes ) Maltus zice că
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vânt seară de vară copilul se agită prevestirea noaptea pe maidan un duet al dragostei... pisici in călduri La fel de nocivă este divulgarea emoției care nu trebuie spusă prin vorbe, ci lăsată să se exprime implicit prin imaginea evocată. prin iarba ’naltă o cireașă zdrobită - de ce taci, suflet? câmp ars de soare; În ochii țăranului câtă tristețe. . . la gura sobei singur cu vântul iernii, bunic În șezlong vântul primăverii deschizând mugurii reînvierea un album uitat foi răscolite de vânt prieteni absenți În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
on > un; Amourion, Valetsicon, Verdicousia, Vigla, Domenicon, Kleisoura, Konkoulion, Milogusta, Praitorion, Velvento, Kaisarea, Gratsiani, Galliani), sau a unor forme transmise de populația aromînă (Sărună < lat. Salona = Saloniki; Lăsun < gr. Elason; Băiasa = gr. Vovusa, alb. Vojusë; Dzîna < lat. Ad Dianam, Ciuma Naltă, Suma cu Bradu, Moașa-Smolcu, Moașa-Gurguliu, Devol, Florina, Castoria, Veria, Serres). Numele de origine sau cu aspect fonetico morfologic romînesc se găsesc răspîndite, de altfel, pe o arie largă în afara teritoriului dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, unde se află vatra cea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să crească, a hrăni, a îngriji, a fortifica”, aro (αρόω) „a lucra, a cultiva, a ara”, vgr. αλικία, ηλικία „vârstă, înălțime”, germ. alt, engl. old „vechi, bătrân”, alb. mal „munte, grămadă, morman; foarte”, față de majë „vârf, extremitate, culme”, rom. mare, nalt, alpi (munți); engl. child „copil”, fellow „om, tip”, great „mare”, germ. gross „mare”, sl. bol, vel„mare”; rom. miel, mia, sl. mel „mic”, mil „drag”, vgr. μηλον „animale mici, oi”, sl. mir „lume”, rom. mire, fr. fils „fiu”, gars „flăcău
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Moșia, 57 Moșici, 57 moșie, 54 Moșna, 57 moșnean, 54 Moșneni, 57 Moșteni, 57 a moșteni, 54 Moșuni, 57 mult, 53 munte, 69 Mureș, 57 a musti, 53 musulman, 74 Mușa, 57 Mușat, 137 Mușata, 57 Mușatin, 74 Mușca, 57 nalt, 186 natră, 195 nămol, 141 nedeie, 56 Negru, 137 nesăbuit, 242 a nimeri, 104 norod, 51 Oasele, 57 oaste, 74 Oaș, 57 obârșie, 69 oblăduire, 137 oblic, 69 a obliga, 69 oblu, 69 a obrinti, 69 a obține, 222 Ocea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Alte vremuri important document despre viața lui Eduard Gruber. Dreapta: cuprinsul cărții. Sub aspect fizic și vestimentar, este descris ca un tânăr "înalt și slăbănog, îmbrăcat veșnic în o redingotă ale cărei pulpane îi băteau genunchii, și purtând o pălărie naltă, pe care o ținea în mână, pe ceasuri de căldură" (Gorovei, 1930, p. 103). Un portret asemănător întâlnim la Dimitrie Anghel și Ștefan Octavian Iosif: "Pe picioarele lui lungi, cu redingota lui pătată, a cărei tulpane fâlfîiau fantastic în urma lui
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
fără voia sa la 20 aprilie 1895, Caragiale însuși impunea această perspectivă anistorică asupra personajelor sale: "Artiștii, cum aflu ulterior, și-au permis cu autorizarea Direcției și în contra oricărei tradițiuni, să-și facă măști după chipurile unor persoane onorabile și-nalt puse în societate, lucru ce mă păgubește foarte mult și în contra căruia trebuie să se revolte cu toată puterea conștiința mea de artist, lucrările mele fiind nu niște bufonerii menite să parodieze în treacăt persoane reale, ci niște lucrări de
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]