10,006 matches
-
de reală întîlnire duhovnicească și de viețuire tainică împreună cu Hristos si că Biserica este instituția cu cea mai mare credibilitate in România, a hotărât în 2006 să înceapă demararea unui proiect de construire a unei biserici ortodocse in satul său natal Calea Mare. Frumoasă și înălțătoare această inițiativă mai cu seamă că a fost luată pe cont propriu. D-l Fărcuța a început demersurile în august 2006 pentru obținerea terenului, pentru obținerea avizelor de specialitate, a proiectului și a autorizației de
ZIDEŞTE BISERICA de IONEL CADAR în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Zideste_biserica_ionel_cadar_1351581127.html [Corola-blog/BlogPost/358079_a_359408]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Identificare Desfiră-n amurg chip din ochii iubitei răpit-n serai Bahică Amfore cu vin vechi cât apa de mare bețivind zeii... Etimologie Rucărului natal, Din cuib de raze țâșnește copacul roș expirând seve... Referință Bibliografică: Haik-uri / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 246, Anul I, 03 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
HAIK-URI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Haik_uri_0.html [Corola-blog/BlogPost/356044_a_357373]
-
scurte, fără înflorituri sau figuri de stil sofisticate, ceea ce va determina cititorul să întoarcă pagina, tot mai interesat de evoluția acțiunii sau conflictului din fiecare capitol al cărții, dar și al vieții povestitorului. Am reținut datele interesante despre satul său natal, din apropierea Mangaliei, un sat tipic zonei dobrogene, scena colectivizării forțate, atât de tragică pentru România acelor ani, aventurile prin școlile timpului, precum și începuturile sale de pescar amator, care sunt o caracteristică a oamenilor din preajma mării și care la maturitate devine
STAN VIRGIL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Stan_Virgil.html [Corola-blog/BlogPost/344495_a_345824]
-
anonim al baladelor face mit dreptății, în fața „coloșilor noștri literați” care slugăresc cu geniul lor (dotare cerească!) figuri criminale mai mari sau mai mici decât stalin, lenin, hitler, pinochet! Privind doar în urma mea, văd cum acei copii din cartierul meu natal care au avut obiceiul de a bate, viola sau chiar de a omorâ, s-au tras din părinți care i-au educat în acest sens, toți, absolut toți aceștia (nu toți comuniștii deci!), având în buzunarul de la piept acel „carnet
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
ȘI ADEVĂR " Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1347 din 08 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Teodor Barbu “Drăgășani între legendă și adevăr “ -Pagini de istorie culturală- De câte ori primiesc o carte de la scriitorii ce locuiesc în orașul meu natal, fie de la Emil Istocescu, sau Teodor Barbu, mă cuprinde nostalgia întoarcerii. “Există lecturi care te ajută să-ți aprofundezi problemele, și există lecturi pentru a fugi de ele“, scrie filozoful grec Constantin Tsatsos. Cartea pe care am primit-o de la
TEODOR BARBU DRĂGĂŞANI ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1347 din 08 septembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1410169751.html [Corola-blog/BlogPost/349419_a_350748]
-
dau mai încet ca nu cumva aluziile textului să-l întristeze. A strigat, aproape, la mine: „Nu, nu, nu închide, lasă...”. Avea ochii închiși și buzele roșii aproape aprinse de temperatură. După ce s-a terminat melodia, a avut imaginea plaiurilor natale cu fânețele înflorite în plină vară. Numea pe rând toate florile de câmp, le admira culorile și parfumul. După o mică pauză, a continuat: „Viața este atât de frumoasă numai dacă știi s-o trăiești”. Simțind parcă deodată fiorul iernii
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_aurul_din_poezia_lui_nicola_vavila_popovici_1385960487.html [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
încleștarea / Supremei bătălii pe câmp deschis. / Și-așa ea ni-i revoltător de scurtă / Ca s-o mai dăm pe lene și plictis.[ ... ] O clasă ne-a născut - cea proletară - / Ea ne-a născut, ori ea ne-a renăscut. / În numele natalei noastre clase / Stârpi-vom jaf, și lepră, și scorbut. Suntem în miezul unui ev de foc, / Si-i dăm a-nsuflețirii noastre vamă. / Cei ce nu ard dezlănțuit ca noi / In flăcările noastre se destramă.” Dar o minte lucidă, nu
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/_aurul_din_poezia_lui_nicola_vavila_popovici_1385960487.html [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
Acasa > Impact > Vocatii > SERGIU POBEREZNIC. ÎN OGLINDA VIEȚII TATĂLUI SĂU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1005 din 01 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Sergiu Pobereznic. În oglinda vieții tatălui său În localitatea sa natală, Buhuși, județul Bacău, Sergiu Pobereznic, nu este nici pe departe atât de cunoscut ca în străinătate, ori este confundat cu tatăl său, fostul balerin Sandu Pobereznic, acum om de afaceri. De fapt, după cât sunt, și cum sunt cunoscuți adevărații oamenii
SERGIU POBEREZNIC. ÎN OGLINDA VIEŢII TATĂLUI SĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_pobereznic_in_oglinda_aurel_v_zgheran_1380622789.html [Corola-blog/BlogPost/357439_a_358768]
-
sa capacitate organizatorică, în a doua jumătate a lunii mai din anul 2009. Aceeași doamnă care, tot azi (data conceperii acestei povestiri), își aniversează ziua de naștere în tabăra „APUSENI- legendă, tradiție și spiritualitate”, organizată tot de către domnia sa, în satul natal, Săcuieu, la poalele Apusenilor. Acea tabără a avut ca sediu cocheta vilă „Sântana" din Sânmartin, o mică localitate din imediata apropiere a stațiunii balneoclimaterice Felix, județul Bihor. Pe lângă activitățile înscrise în programul zilnic, din care enumăr serile literare de la sediul
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1449595298.html [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
locuit în Orientul Mijlociu, dr. Cătălina Lăzăroiu urmându-și soțul, Al Aqil Abdulwali, de asemenea doctor, cu studii universitare absolvite în România, unde și este stabilit azi alături de familie, și căreia îi cunoaște, respectă și admiră cultura și tradițiile. În țara natală i-au rămas șapte frați și mama, tatăl său nemaifiind în viață. Venit din cea mai săracă parte a lumii arabe, o țară cu o fabuloasă cultură în mozaicul cultural asiatic, dominat de islamism, doctorul Al Aqil Abdulwali este în
DR. CĂTĂLINA LĂZĂROIU. INTERIORIZAREA APTITUDINII RAPORTABILE LA ADMIRAŢIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dr_catalina_lazaroiu_int_aurel_v_zgheran_1386673839.html [Corola-blog/BlogPost/363295_a_364624]
-
ca prim-solistă a Ansambului “Ciocârlia” al MAI. Astfel, prin glasul ei, cântecele și poeziile lui își iau zborul spre sufletele oamenilor și au ajuns să fie răsplătite cu premii valoroase. Vorbind de dragostea ce l-a legat de satul natal de pe dealurile vâlcene cu nume parcă din basm - Ghioroiu - de la care a împrumutat zestrea sufletească, dar și numele, Marin Voican-Ghioroiu ne spune: „am cules cu migală flori alese de pe Dealul Viilor, apoi le-am semănat în Grădina Raiului Folcloric spre
GHIOROIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_1396344147.html [Corola-blog/BlogPost/354124_a_355453]
-
străduit să aprind lumina” Ce mi-aș dori să rămână? Poate imaginea mea „ca un liliac înflorit a două oară la poartă înserării” și neapărat „zâmbind vieții”, însoțită mereu de un „gând purtat de dor” de acel dor al locurilor natale, de cel al unuversului copilăriei, al oamenilor Tiganeștiului natal, oamenii din mijlocul cărora m-am ridicat, am luat de la ei zestrea de suflet așa cum apa ia forma vasului în care este pusă. Cu această zestre ... Citește mai mult În largul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
rămână? Poate imaginea mea „ca un liliac înflorit a două oară la poartă înserării” și neapărat „zâmbind vieții”, însoțită mereu de un „gând purtat de dor” de acel dor al locurilor natale, de cel al unuversului copilăriei, al oamenilor Tiganeștiului natal, oamenii din mijlocul cărora m-am ridicat, am luat de la ei zestrea de suflet așa cum apa ia forma vasului în care este pusă. Cu această zestre ... Citește mai mult În largul fluviu al anonimatului și din rostogolirea neîndurătoare a timpului
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
străduit să aprind lumina”Ce mi-aș dori să rămână? Poate imaginea mea „ca un liliac înflorit a două oară la poartă înserării” și neapărat „zâmbind vieții”, însoțită mereu de un „gând purtat de dor” de acel dor al locurilor natale, de cel al unuversului copilăriei, al oamenilor Tiganeștiului natal, oamenii din mijlocul cărora m-am ridicat, am luat de la ei zestrea de suflet așa cum apa ia forma vasului în care este pusă. Cu această zestre ... X. ELENA BUICĂ - SĂRBĂTOAREA LANSĂRII
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
rămână? Poate imaginea mea „ca un liliac înflorit a două oară la poartă înserării” și neapărat „zâmbind vieții”, însoțită mereu de un „gând purtat de dor” de acel dor al locurilor natale, de cel al unuversului copilăriei, al oamenilor Tiganeștiului natal, oamenii din mijlocul cărora m-am ridicat, am luat de la ei zestrea de suflet așa cum apa ia forma vasului în care este pusă. Cu această zestre ... X. ELENA BUICĂ - SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016, de Elena Buică , publicat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
ȚIGĂNEȘTI-TELEORMAN, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 1813 din 18 decembrie 2015. În vara anului 2009, un fapt deosebit a avut darul să-mi strecoare fiorii credinței în fiecare fibră - mânăstirea care s-a înălțat la marginea satului meu natal, Țigănești-Teleorman. Orice mânăstire este un dar dumnezeiesc, dar aceasta are ceva aparte. Odinioară, mânăstirile de pe întinsul țării au fost construite, de domnitori sau boieri în semn de credință, de mulțumire și de jertfa bineplăcuta lui Dumnezeu și acestea au fost
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
și în Țigănești o mânăstire, după ce lăsase în zona de unde ... Citește mai mult În vara anului 2009, un fapt deosebit a avut darul să-mi strecoare fiorii credinței în fiecare fibră - mânăstirea care s-a înălțat la marginea satului meu natal, Țigănești-Teleorman. Orice mânăstire este un dar dumnezeiesc, dar aceasta are ceva aparte. Odinioară, mânăstirile de pe întinsul țării au fost construite, de domnitori sau boieri în semn de credință, de mulțumire și de jertfa bineplăcuta lui Dumnezeu și acestea au fost
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
cu bucurie pentru oameni, dar o întâmplare nemaiauzită a făcut să fie un Paște de foc. Mi-a amintit-o un prieten din adolescență, care zilele trecute m-a sunat la telefon. Refugiat cu părinții din Basarabia în comuna mea natală mi-a povestit câte ceva din primele impresii despre oamenii Țigăneștiului de Teleorman în mijlocul cărora poposiseră în preajma sfintelor Paști. A fost impresionat de felul cum oamenii trăiau adânc o întâmplare cutremurătoare, chiar dacă trecuse mai mult de zece ani și nici nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
cu bucurie pentru oameni, dar o întâmplare nemaiauzită a făcut să fie un Paște de foc. Mi-a amintit-o un prieten din adolescență, care zilele trecute m-a sunat la telefon. Refugiat cu părinții din Basarabia în comuna mea natală mi-a povestit câte ceva din primele impresii despre oamenii Țigăneștiului de Teleorman în mijlocul cărora poposiseră în preajma sfintelor Paști. A fost impresionat de felul cum oamenii trăiau adânc o întâmplare cutremurătoare, chiar dacă trecuse mai mult de zece ani și nici nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
C. Hiru, publicat în Ediția nr. 312 din 08 noiembrie 2011. UN DAR DE PREȚ: „Domnești, perla Râului Doamnei” - Petre Podea-Titus Prof. Ion C. HIRU Reputatul economist, om de cultură, împătimit al satului de pe marea moșie a Basarabilor, oferă cuibului natal Domnești, ca răspuns al chemării istoriei, a moșilor și strămoșilor noștri, un impresionant album color cu imagini de ieri și de azi ce sta-vor mărturie contemporanilor și celor ce vor veni, că aici, aproape de izvoarele Râului Doamnei, unde se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Preacuvioasei, sub care luminița candelei ardea necontenit, înconjurată de sfințenia ... Citește mai mult UN DAR DE PREȚ: „Domnești, perla Râului Doamnei”- Petre Podea-TitusProf. Ion C. HIRUReputatul economist, om de cultură, împătimit al satului de pe marea moșie a Basarabilor, oferă cuibului natal Domnești, ca răspuns al chemării istoriei, a moșilor și strămoșilor noștri, un impresionant album color cu imagini de ieri și de azi ce sta-vor mărturie contemporanilor și celor ce vor veni, că aici, aproape de izvoarele Râului Doamnei, unde se
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Despre Pârâienii Valahiei Lucrarea Pârâienii Valahiei, apărută la Editura Paralela 45 din Pitești , în 2014, semnată de doamnele profesor Constanța Badea, Petronela Badea și domnul dr. economist Mihai Pârâianu, din punctul meu de vedere, al cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii. Numele boierilor Pârâianu evocă în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
mult Despre Pârâienii ValahieiLucrarea Pârâienii Valahiei, apărută la Editura Paralela 45 din Pitești , în 2014, semnată de doamnele profesor Constanța Badea, Petronela Badea și domnul dr. economist Mihai Pârâianu, din punctul meu de vedere, al cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii.Numele boierilor Pârâianu evocă în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
ori, chema boierul oamenii de încredere, cu care făcea socoteli: cât plătea argații, hrana animalelor, întreținerea conacului, dar și cât punea în bănci, să aibă ce lăsa prin testament Fondului cultural „Ioan Negulici” - peste trei milioane de lei, destinate orașului natal, Câmpulung, fondul fiind sub controlul Casei Școalelor; nepoatelor Eliza, Adela și Alexandrina, toate Zaharia, câte 100.000 de lei; fetiței Elisabeta Argeșanu, născută în Stănești, în 1912, un venit - cât va fi în viață - de 15.000 mii de lei
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
în capitolul „Învățătura Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria.” Următoarele pagini sunt comemorative, dedicate Regelui Zog al Albaniei, sub genericul „Un secol de independență a statului albanez”. Rândurile scrise despre regele albanez au fost prilejuite de înhumarea în țara natală a rămășițelor pământești ale sale, ceremonial la care a participat, la inițiativa Președintelui Albaniei, Bujar Nishani, Alteța Sa Regală Principele Radu al României. Zilele de 16, 17 și 18 noiembrie 2012 au avut pentru națiunea albaneză o semnificație aniversară, fiind marcat
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434481804.html [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]