3,927 matches
-
aș vres să răd și să plîng, să alerg și să cânt , să îmbrățisez lumea și să o sărut!Mă simt aici,liberă, liberă, liberă ! -Oprește-te , clipă! Stai! Nu pleca! Mirat de vorbele fetei, moș Pavel își privea nepoata cu neîncredere și uimire, pănă când un gând îi lumină privirea iar bătrânul făcu descoperirea: -A crescut ! ...Măriuca mea a crescut...! Să tot aibă vreo 14-15 ani.... A crescut,Dumnezeule! Da’las-o să se bucure, căt s-o mai putea, și
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
amare clipe ....am ajuns să trăim. Eu , bătrăn și gârbav plîng pentru ce s-a distrus iar tu, mlădiță tânără, plîngi pentru ce nu mai găsești! S-a urâțit românul , fetițo, s-a chircit la suflet căci l-a cuprins neîncrederea și patima banului ! Nu mai are rînduială , nu mai are rost, nu mai are drag de pămănt și de mamă! Îsi face case frumoase, cu garduri înalte , dar nu-ți mai dă o cană de apă pe arșită! Rătăcește prin
PLECAREA LUI PAVEL CUCI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1688 din 15 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377739_a_379068]
-
fiecare dată cînd trebuia să conducă un suveran nedemn, interveneau corupțiile: comploturi, otrăvirea prinților, miniștrilor, generalilor etc. Un prinț care voia să păstreze tronul pentru el și pentru urmașii lui, putea să-și atingă acest scop numai avînd o continuă neîncredere față de rudele sale; iar severitatea nu era suficientă, era nevoie de duritate. Casta războinicilor era stăpîna țării; dar membrii au foloseau, între ei și împotriva regelui, aceleași mijloace pe care le folosea acesta. Ei constituiau, într-adevăr, consiliul prințului, dar
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
un crocodil" (340, 13). Citez din Panciatantra, I, 61 (trad. cit.) cea mai semnificativă, după cît se pare, în această privință, dintre cugetările indiene "Vîrtej de primejdii, lăcaș al purtării rele, cetate a faptelor îndrăznețe, depozit de păcate, izvor al neîncrederii, cuprinzînd o sută de feluri de înșelăciuni, coș plin de toate vicleniile, păpușa cu numele de "femeie" greu de înțeles chiar pentru oamenii mari, aleși între aleși cine oare a creat-o pe lume, otrava aceasta plină de nectar, spre
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
aceeași indiană viziune negativă a existenței. Și nu trebuie să uităm că a avut între elevii săi un poet de talia lui Eminescu, care, cu strălucirea talentului său, a încetățenit în literatura și cultura română același întunecat pesimism, aceeași absolută neîncredere în viață și în Dumnezeire, pe care le afișa maestrul său spiritual. Nu e cazul să facem aici procesul concepției de viață indiene, căci ne-ar duce prea departe de subiectul nostru. Dar nu se putem împiedica să anticipăm aici
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
iar marea privatizare a început în toamna anului 1994. România este membră a Consiliului Europei, ea a semnat Parteneriatul pentru Pace. Înseși partidele conservatoare au acceptat această politică de integrare europeană. Atunci de unde provine această tulburare, această nemulțumire generală, această neîncredere a democrațiilor care denunță aparențele unei democrații de formă? Neliniștea de astăzi este fructul iluziilor neîmplinite. În mai 1990 electoratul visa în liniște la reformă, la un fel de împăcare utopică între înainte de 1989 și după 1989, o reconciliere care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
statut ale sovietului moldovean al ofițerilor și soldaților din Odessa "formării unei republici federative ruse pe baza alianței unor unități suverane, autonome, teritoriale, naționale". Beția libertății este știrbită de frica de anarhie, iar pentru naționalitățile minoritare fericirea este știrbită de neîncrederea față de un românism cuceritor. De aceea, odată cu anarhia care se răspîndește în armată și la sate, în vara anului 1917, odată cu îndrăzneala inițiativelor ucrainiene care trec de la autonomie la independența însoțită de revendicări teritoriale asupra Basarabiei, situația se complică. Divergențele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Tratatului de la Londra cu Italia care definește intervenția ei alături de Antantă și de alianța Bulgariei cu Puterile centrale din septembrie 1915. După reprezentanții Antantei, Brătianu tergiversează: acest du-te-vino de speranță și decepție se explică prin natura levantină a personajului, prin neîncrederea Bucureștiului față de Rusia. Se exaltă și se celebrează prietenia României cu Franța și Italia în numele latinității. Prietenii Antantei sînt Take lonescu, Filipescu, fostul ministru de Război. Universitatea din București înclină de partea Antantei: profesorul Istrati, președintele societății franco-române Diamandi. organizează
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Goga-Cuza: "Cabinetul Goga avusese de-a face cu multiple rezistențe, venite nu numai din interior, dar și în cadrul relațiilor internaționale. Țările prietene ale României, adică, în primul rînd, Franța și Anglia primiseră favorabil venirea la putere a acestuia, cu o neîncredere pe deplin justificată. Un regim Goga prelungit prevestea, în sfîrșit, mai mult sau mai puțin pe termen scurt, o ruptură a României cu marile puteri democratice care au mărit-o și au susținut-o, și aservirea sa la influența totalitară
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
participarea la războiul oriental, să conservăm măcar simpatia acelei puteri cu care ne-am luptat alăturea; n-am conservat-o însă nici pe aceea. Am avut și mai puțin încă simpatia acelor puteri cari au privit cu un ochi de neîncredere participarea noastră la război, și astfel am putut constata că nici o voce amică nu s-a ridicat în Congresul de la Berlin în favorul României, și astăzi încă, după doi ani, recunoașterea e problematizată de misterioasele asigurări formale despre care nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
56 până la 76, că adică nu avem altă aspirațiune între diferitele state și popoare cari ne încunjură decât a trăi din propria noastră individualitate, din propria noastră viață națională. Deviînd de la acea politică rațională n-am făcut decât a inspira neîncredere în atitudinea ce s-ar presupune că am putea noi lua în cazul unor nouă complicări. Aceste nedumeriri ce le inspirăm în afară se răsfrâng într-un mod mult mai prejudițiabil și asupra situațiunii noastre dinlăuntru. Cu toate zgomotele și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se ascund încercări de reconciliare și că cine prea s-ar lăsa sedus de aparențe ar fi tratat drept ușor. Într-adevăr "Gazetta de Colonia", într-un articol intitulat Garanțiile păcii, se rostește astfel: Se pretinde din diferite părți că neîncrederea cancelarului german în contra Rusiei ar fi ajuns atât de departe încît, ivindu-se cazul și Rusia nearătând mai bune dispoziții față cu Germania, cancelariul nu s-ar da îndărăt nici chiar înaintea unui război. Nu vom hotărî cestiunea. Împăratul Vilhelm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
unul din ei nemulțumește pe ceilalți. Astfel au pățit-o și d-sa când s-au aliat cu Rusia și au provocat nemulțumirea celorlalte puteri, astfel, când este bănuit astăzi de-a urmări aventuri la Viena sau la Berlin, provoacă neîncrederea și nemulțumirea celorlalte puteri. Ca probă că limbajul pe care l-am ținut la 1876 și pe care-l ținem într-un mod consecuent și astăzi, acela adecă de-a ne feri de orice complicațiuni cu puterile străine și că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
împărății căci România ar pierde prin aceasta foloasele unei neutralități cari o scutesc de orice aventură hazardată". Sfatul e desigur sincer, e însă puțin justificat. Afară de asta nimini lângă Seina n-are cea mai mică cauză de-a privi cu neîncredere la tratările pe cari ministrul prezident al României le-au avut la Berlin. Deși nu sîntem consfințiți în amănuntele acelei pertratări pe cari d. Brătianu le-au avut cu oamenii de stat dirigenți de la noi și din Germania, totuși putem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
n-au ce mânca, că n-au ce pune în traistă când merg la lucru de silă. D. Grăjdănescu a mai denunțat apoi efectul ce l-au avut circulările guvernului; ele au provocat conflicte în unele părți și în genere neîncredere între proprietari și locuitori, ridicând țăranilor tot creditul pe lângă arendași și proprietari; ca consecință, nemaiavând locuitorii mijloacele de a-și procura hrana zilnică, până la vremuri mai bune ar trebui ca guvernul sa le dea aceste mijloace. Trecând apoi la abuzurile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care d-sa [î]l luase ca semn că nu ar fi agreat de majoritate și imediat a fost gata a se retrage; dar i s-a încredințat (naivul) că votul acela n-a fost dat nicidecum ca semn de neîncredere către d-sa, după cum îl luase (în nevinovăție-i) și de aceea a revenit. E gata deci a urma sentimentelor Camerei în privință-i. Dacă aceste sentimente sânt a se desface fuziunea, a se schimba unele persoane din minister între
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ea apără instituțiile actuale și libertățile publice. {EminescuOpXI 171} Dreapta se poate numi cu drept cuvânt partidul constituțional; lupta ei e îndreptată contra partidului anticonstituțional, radical, care falsifică și spiritul și litera instituțiilor actuale, ducîndu-le ad absurdum și inspirând națiunii neîncredere în eficacitatea lor. Singurele analogii ce se pot cita între dreapta noastră și alte drepte apusene e poate cu partidul conservatorilor republicani din Franța și cu cel constituțional din Italia. Față cu tendențele unui Clemenceau și a altora, republicanii conservatori
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și d. Gladstone cu ocazia discuției adresei nu le poate cineva citi fără să fie izbit de caracterul optimist, era să zicem ideal, al vederilor cabinetului englez. Acest cabinet știe câte rivalități sânt în joc în cestiunea Orientului; el are neîncredere în privința intențiilor Rusiei; el se teme și mai mult de ale Austriei și știe că Austria în această cestiune este sprijinită {EminescuOpXI 176} de Germania; și toate aceste nu-l împiedică să vorbească despre un concert ce ar fi să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
sa le posedează. Astfel d. Boerescu și-a întărit pozițiunea care, cum zicea mai zilele trecute organul d-sale, "după declarațiunile france și leale ale d-lui ministru de externe, acceptate și de majoritatea din Cameră, nemaiputând fi vorba de neîncredere între d-sa și marele partid liberal național", este acum pe deplin asigurată. În numărul nostru trecut spuneam că d. Dum. Brătianu s-ar fi întorcînd nu tocmai vesel din ocolul d-sale diplomatic, care, pe cât se spune, a fost
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îngădui un sistem de anunțare a numirilor, necomplet definită, sau, precum se exprimă pronunțiul, "ni s-a pus în perspectivă" o acțiune prevenitoare, care din parte-ne a și urmat deja. Această "perspectivă" se turbură însă în noi până la sentimentul neîncrederii prin atitudinea partidului Centrului în Dieta prusiană și în Reichstag în care noi vedem un comentar practic, o interpretare a instrucțiunilor papale. Ce ne-ajută părtinirea teoretică a Scaunului roman în contra socialiștilor daca fracțiunea catolică din țară, mărturisind cu tărie
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
un jurisconsult? Nu e nici unul. Dacă le trebuie un financiar, aleargă la d. Dim. Sturdza, care i-a combătut cu cea mai mare asprime, pentru ca, redevenind ministru, să-i laude și căruia majoritatea roșie [î]i dă totdeuna voturi de neîncredere, de cari d-sale nu prea îi pasă, dovedindu-se că ei nu-l privesc ca făcând parte dintre ei. În genere, cum se arată vreo dificultate politică, sânt siliți a apela la câte un om străin de partid, de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
operează în colegiul III și în minciuna subprefectorială a colegiului IV, nu însă pentru colegiul I, care, cu toate monstruozitățile atotputerniciei guvernului cinic al Mihăleștilor de toate categoriile, reprezentat, ca-n Râmnicul Vîlcei, prin adevărați bandiți, tot și-a exprimat neîncrederea în guvern pre cât a putut: pe alocurea pe deplin, în cele mai multe județe cel puțin în parte. "Romînul" uită se vede că alegătorii au foarte multe cauze de-a avea încredere în guvern și în partidul roșu, uită cum mucenicul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al Camerei, o adresase {EminescuOpXI 221} prezidentului Consiliului pentru a exprima dorința acestei majorități de-a vedea cabinetul reconstituit cât de curând, dar așa încît să fie mult mai omogen, interpelare pe care-o dezvoltă în termeni ce implicau o neîncredere formală în d. Cogălniceanu și în o seamă din colegii săi. În cursul celor dentîi zile cari urmară după închiderea sesiunii se făcură succesiv mai multe combinațiuni; apoi se făcu tăcere împrejurul și al unora și al celorlalte iar criza
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
patrie chiar. [ 26 iulie 1880] ["CEEA CE SE-NTÎMPLĂ... "] Ceea ce se-ntîmplă de la venirea roșiilor la putere în România ne aduce, de voie de nevoie, la necesitatea de-a discuta și bazele organizațiunei statului și de-a ne inspira de-o adâncă neîncredere în viitorul poporului nostru. Societatea e fără îndoială pe un povârniș de demoralizare completă. Își poate cineva închipui ce jos trebuie să fi căzut societatea când un om ca corectorul "Romînului", cu patru clase primare, a ajuns director de bancă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numita "patrie" e deasupra naționalității. Amândouă nu sânt decât două cuvinte pentru aceeași noțiune, și iubirea de patrie e una cu iubirea naționalității. {EminescuOpXI 276} Revista începe astfel: Istoriograful L. Hausser, care a murit prea curând pentru știință, a numit neîncrederea unui popor față cu cei ce aparțin altor națiuni un rezultat al conștiinței slăbiciunii proprie. Istoriograful de mai sus pare într-adevăr a fi murit prea curând, însă nu atât pentru știință cât pentru sine însuși. Poate că ar fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]