1,158 matches
-
prostiei” omenești. Lecturile scientiste trezesc în el trufia rascolnikoviană că poate să-și croiască strict rațional propriul destin către perfecțiunea ratată de majoritatea celorlalți. Șerban se imaginează un soi de supraom. Duminica, mai merge la biserică doar ca să nu-și necăjească prea tare mama. Conflictul este, însă, inevitabil: „Acolo, demult nu mai era o mamă și cu fiul ei, ci doar doi, foarte înrăiți, dușmani!” Închis în sine, Șerban se îmbolnăvește, crede el, de Istorisiri nesănătoase fericirii 9 ulcer. Refuză a
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
ce urcau tot acest clocot de idei și i-l treceau prin sita fină a rațiunii, vărsându-i-l apoi în suflet și formând în el acea aprigă furtună, pe care o simți în permanență cum te roade și te necăjește, mai ales când știi că nu posezi nicio putere, pentru a-i pune capăt. În acest suflet al său - metaforic vorbind -, se formaseră două tabere de luptă, și de pe amândouă baricadele se exercitau influențe menite să atragă conștiința lui Eugen
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
discretă. Și, ca nimic să nu-i lipsească acestui chip încântător, delicatul ei nas nu era nici drept, nici încovoiat, nici grec, nici armean; nasul ei era nedefinit, adică spiritual și fin, cu linia conturului neregulată - nasul acela care-i necăjește pe sculptori și-i farmecă pe pictori. Avea acea frumusețe răpitoare, turnată toată după tiparele desăvârșirii, pe care poți doar s-o contempli și în fața căreia să îngenunchezi! Iar, pe cât de poetic am ticluit eu această descriere acum, pe atât
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
se păstră mai vie decât niciodată în minte. O bună vreme rămase cu conștiința curată, deoarece credea hotărât că nu avusese deloc o alternativă mai bună de ales. Curând, însă, mustrările de conștiință și vedeniile cu ea începură să-l necăjească fără astâmpăr. Conștiința sa, demult adormită într-un colțișor ascuns și întunecat, i se deșteptă acum dintr-odată, înălțându i-se vertiginos în zbuciumări și în transformări tot mai sălbatice și mai necontrolate. Începu a se purta foarte bizar, își
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
când anume. Acest lucru, trebuie musai menționat, se cauza în întregime faptului că femeia, de mai mulți ani de zile, era foarte bolnavă de inimă. Astfel, întotdeauna, atunci când se enerva puternic și fără control, foarte ușor începeau palpitațiile s-o necăjească groaznic, inima simțind clar cum îi bate în piept haotic și, deci, aritmic. În astfel de momente critice, căile respiratorii i se înfundau aproape cu totul, încât, în încercarea disperată de a nu se sufoca, începea involuntar să scoată niște
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
împăcat sută la sută cu casa, o cumpărase. O achiziționase de dragul ei. O iubea pe Karin enorm de mult, chiar și la bătrânețe. Cum n-aveau copii, ea ținea pentru el, locul acestora. Îi plăcea s-o răsfețe, s-o necăjească, să se joace cu ea. Se destăinuia tatălui meu adeseori, la un pahar, sau de sărbători. Zicea că nimeni nu a fost mai nefericit decât el. Și dacă n-ar fi fost Karin, ca să-i însorească zilele, el n-ar
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ținut minte atâta vreme. — Scumpa mea, dar ce morbidă ești! Mabel Warren reveni cu dificultate la realitatea imediată, la cafeaua vălurind În ceașcă, la masa care se clătina ușor și la Janet Pardoe. Janet Pardoe făcuse botișor, protestase și se necăjise, dar acum trăgea cu ochiul la un evreu care Împărțea masa cu o fată banală - În opinia domnișoarei Warren - dar având ceva luminos și plăcut. Cât despre bărbat, singurele lui calități erau tinerețea și banii, dar era suficient ca să atragă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
doamna Eckman, iar ochii ei speriați cătară de sub pălăria ei modernă ca un șoarece pierdut Într-un garderob. — Ei, spuse Myatt, pierzându-și răbdarea, sunt sigur că nu există absolut nici un motiv să vă Îngrijorați În privința soțului dumneavoastră. A fost necăjit din pricina unor afaceri, asta-i tot. Nu există motive să credem că s-a... că i s-a Întâmplat ceva. Doamna Eckman țâșni din spatele pianului și veni În față, traversând podeaua și frământându-și nervoasă mâinile. — Nu de asta mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
15. cu domnitorii care aveau aur, și și-au umplut casele cu argint. 16. Sau n-aș mai fi în viață, aș fi ca o stîrpitură îngropată, ca niște copii care n-au văzut lumina! 17. Acolo nu te mai necăjesc cei răi, acolo se odihnesc cei sleiți de puteri. 18. Acolo, cei puși în lanțuri sunt lăsați toți în pace, nu mai aud glasul asupritorului, 19. cel mic și cel mare sunt totuna acolo și robul scapă de stăpînul său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Sunt un copil deștept și inventiv, dar nu întotdeauna îmi folosesc aceste calități la școală sau în alte situații serioase. Îmi trec prin cap o grămadă de idei grozave doar când e vorba să fac farse cuiva și să-l necăjesc sau ca să ascund unele pozne. Nu pot spune că îmi place în mod deosebit să învăț. De multe ori, când părinții îmi dau posibilitatea să fac altceva decât să învăț, accept cu multă bucurie. Și totuși mai fac și eu
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
se ivea un cap buhos, spionînd. Oaspetele stătea din povestit, întreba de sănătate și se scula să dea mîna. Uneori ieșea afară să mai puie sub botul cailor un braț de fîn. Lui moș Savastian îi plăcea grozav s-o necăjească pe bunica. - Liță Marghioală, cînd trăia omul dumitale am făcut noi multe fărădelegi împreună. - Veți fi făcut! rămînea neclintită bunica. - Nu le știi dumneta, că nu știe femeia toate ale bărbatului. - Ba să nu crezi, se răsucea vioi bătrîna aducînd
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
spera că e doar o scenă mai aiurea, că până la urmă tot Între coapsele fetei primarului o să se ostenească el. Totuși, Încheindu-și lectura și privind buimac fețele roșii de hohot ale tovarășilor, a Înțeles. S-a rușinat, s-a necăjit și, peste câteva ceasuri, s-a Înfuriat de-a binelea. A adunat Încă doi gealați și l-a pândit pe Leac. Ăsta se Întorcea cu oile de la pășune. L-au băgat În cânepă, ăia doi Îl țineau de grumaz. Futu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
am dezlegat-o nici tatălui meu, nici mamei mele: să ți-o dezleg ție?" 17. Ea a plîns lîngă el tot timpul celor șapte zile cît a ținut ospățul; și în ziua a șaptea, i-a dezlegat-o, căci îl necăjea. Și ea a dat copiilor poporului ei dezlegarea ghicitorii. 18. Oamenii din cetate au zis lui Samson în ziua a șaptea, înainte de apusul soarelui: Ce este mai dulce decît mierea, și ce este mai tare decît leul?" Și el le-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
zis: "Cum poți spune: "Te iubesc!" cînd inima ta nu este cu mine? Iată că de trei ori ți-ai bătut joc de mine, și nu mi-ai spus de unde-ți vine puterea ta cea mare." 16. Fiindcă ea îl necăjea și-l chinuia în fiecare zi cu stăruințele ei, sufletul i s-a umplut de o neliniște de moarte. 17. Și-a deschis toată inima față de ea, și i-a zis: Briciul n-a trecut peste capul meu, pentru că sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85109_a_85896]
-
meu prieten, Singurătatea, mesager al păcii și al Întunecatei uitări, balsam și mîntuire, vrăjitor iubit, ascultă-mi ruga: coboară asupra noastră din Împărăția nopții, peste plaiurile și apele pămîntului veșnic și revarsă balsamul binecuvîntat al mîntuirii tale peste toți cei necăjiți de pe pămînt și peste toată mînia, durerea și nebunia din viața noastră. Încet și blînd, pecetluiește porțile amintirilor noastre, răpește-ne din viața noastră, Întunecă imaginea iubirilor pierdute, a zilelor pierdute, a vechilor noastre visuri; lecuiește-ne, Vrăjitor atotputernic! Ah
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Încă o dat’... acum fost ora trei... toate se termin pentru o oră... și ațesta este, toamnelor, singura dat’ chind un barbat are ultim cuvint În discuțion cu o femeie. Da, domnul Singvogel are veșnic ceva de zis; mereu Îl necăjeam, dar el știa toate răspunsurile pe dinafară. Deci, toamnelor, turnul costat doisprezețe milion gulden, adică ținti milion dolar În banii atevărat. Construcțion durat peste saisprezețe an, numai aur si bizuterii de pe acoperiș costat peste un milion doi sute si cincizeți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Golden Gate și să dea Domnul să nu se oprească nicicînd! Apoi tata Îi spuse șoferului: — Ce viteză poate prinde, fiule? Iar tînărul răspunse: — Poate depăși treizeci de kilometri pe oră fără probleme. La vale, probabil, spuse tata ca să-l necăjească și-am pornit-o. Și, Doamne, tare mai eram emoționată! Mi se părea că zburăm. Cred că Într-adevăr mergeam cu treizeci de kilometri pe oră, dar parcă mi se păreau o sută, și am trecut pe lîngă un polițist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
nimic altceva decît un cal, că n-o să fie nimeni În stare să facă vreodată o „comedie“ de-aia care să fugă mai repede decît un cal. Sărmanul de el! Oare ce-o fi zicînd acum?! Și tata l-a necăjit zicîndu-i că o să vină vremea cînd oamenii o să trebuiască să se ducă la grădina zoologică să vadă un cal, iar polițistul a zis că atunci oamenii o să trebuiască să se ducă la un depozit de vechituri ca să vadă un automobil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
unul ne-a strigat ceva În legătură cu iepurele și broasca țestoasă. Iar eu m-am Înfuriat atît de tare și m-am simțit așa de umilită și mi-a fost atît de milă de șofer, că tata a zis: „Nu te necăji, poate că nu totdeauna cîștigă cei iuți cursa, dar o să vină și vremea iepurelui“. Dar tînărul se simțea atît de prost, că nu mai putea spune nimic. Coborî din mașină și se Învîrti În jurul ei, iar În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de rîs, am strigat și am făcut semn cu mîna celor din trăsură, am trecut În goană pe lîngă ei de parcă prinseseră rădăcini În pămînt și cînd i-am depășit, tata s-a Întors și le-a strigat: „Nu fiți necăjiți, prieteni, chiar și cei care stau și-așteaptă pot fi de folos!“. Așa că am trecut de ei și i-am lăsat mult În urmă, pînă ce nu s-au mai văzut, iar acum nu mai rămăseseră În jurul nostru decît noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Lydia a fost singura ta nevastă. Atîta lucru pricep și eu!“ „Adevărul e că prima mea căsătorie a fost o mare greșeală.“ - a zis. „Am fost silit s-o fac Împotriva voinței mele“ - a zis. „N-am vrut să te necăjesc vorbindu-ți despre ea“ - a zis. „Dar acuma am să te-ntreb“ - am zis - „acum vreau să știu. Ce s-a-ntîmplat? De ce v-ați despărțit?“ „Păi, hotărîrea s-a pronunțat din cauza nepotrivirii“ - a zis. „Nu voia să-mi fie nevastă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a spus tatăl tău. „Așa bănuiam și eu! Chiar așa-mi Închipuiam“ - am zis. „Ce vrei să spui?“ - a zis. M-am uitat la el. Nu i-am spus nimic. Puteam să-i spun, dar n-am vrut să-l necăjesc. Dragul mamei, nu i-am spus nimic, dar eu știam, știam, că omul ăla... ascultă, băiete, stai să-ți povestesc... „Am venit să-mi iau rămas-bun“ - zice, și, crede-mă, băiete, avea chipul Împietrit... „Ne pare rău că pleci“ - am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
privea Încremenit. „Știi că n-a făcut altceva decît să vorbească tot timpul de tine? Știi ce“ - zice - „eu cred că nătărăul acela bătrîn te iubește, pe cinstea mea.“ Ei, eu n-am zis nimic, n-am vrut să-l necăjesc, dar eu citisem totul În ochii lui, băiete, și știam, știam! Ei, Doamne, de cînd sînt n-am văzut așa un om, veșnic pe picior de plecare. Chiar cred că Amanda Stevens avea dreptate. Așa zicea, Înțelegi, cînd i-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
o să ne bucurăm toți de ea, iar el ajuns să ne facă pe toți de rușine și să ne strice toată bucuria. N-aveți decît să-i purtați voi de grijă, eu, unul, am terminat.“ Sigur că bietul copil era necăjit: atîta-și dorise să vină, strînsese bani de drum și-și făcuse un costum nou și frumos Înainte să plece de-acasă, și-acum se-apucă taică-su să facă asta și să ne strice tuturor bucuria. Ne gîndiserăm că o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
și multe altele: Îl Îmbăta, vezi bine, și pe urmă taică-tu făcea tot ce-i cerea. „Așa“ - am zis, și-n ziua aia a venit acasă și mi-a povestit că Mel Porter a trecut pe la el și era necăjit din pricina celor care aveau să fie spînzurați. „N-au decît să-i spînzure... și bine mi-ar părea dacă l-ar spînzura și pe ticălosul de frate-său o dată cu ei.“ „Vai, să nu spui asta“ - a zis - „nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]