5,468 matches
-
și mai frumoasă moral. • Dacă lumina revelației n-ar inflori ici și colo ca o floare rară am putea crede că întradevăr sântem singuri și străini pe acest tărâm, pe pământ, această insulă plutitoare într-un ocean de neant și necunoscut. Dar acele adieri de har care ne tulbură și totodată ne trezesc din lumea aparențelor, ne fac să căutam dincolo de zariștea timpului și a spațiului, acolo unde soarele nu apune niciodată. • Cu toate mijloacele de informare și dezinformare de care
DESPRE ISPITA CẰDERII de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382903_a_384232]
-
Ambele metode de cunoaștere sunt importante cel puțin pentru viața din această lume, daca nu credem în cea care va să vină, pentru perpetuarea existenței și pentru supraviețuirea omului, faunei și florei, pe această insulă plutitoare dintr-un ocean de necunoscut și incertitudine. Ceea ce ne preocupă pe noi în articolul de față este însă netemeinicia acelui așa zis „argument științific”, argument ce se invocă de fiecare dată atunci cand propagandiștii concepției ateiste despre lume și viața încearcă să demonstreze superioritatea teoriilor (nu
ARGUMENTUL ŞTIINŢIFIC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382929_a_384258]
-
sanie în port, un frigider plin la omul cinstit, unul gol la hoț, o iubire proaspătă la bunica, una veche la nepoții ei, o grijă față de irosirea timpului la copil, o indiferență pe patul de moarte din partea muribundului...! Parlamentarul, acest necunoscut! Pe cât vorbesc oamenii despre el, pe atât vorbește și el despre el, dar altfel și altceva. Parlamentarul e o cucerire rezervată pamfletului, parlamentarul pune minciuna de partea interioară a micului ecran și o scoate imperial, cu rang de virtute pe
ELENA MITREA REÎNTÂLNIRI, JOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382958_a_384287]
-
Este aproape ca în religie: în fond, preceptele de bază sunt aproximativ aceleași, indiferent care este numele Dumnezeului ce le propovăduiește. - Stimată doamnă Iulia Barcaroiu, cum și când ați hotărât să plecați din țară, nu v-a fost teamă de necunoscut? - Cum să nu! Sunt o ființă imaginativă; am știut de la început la ce mă angajez. Am conștientizat că niciodată, dar niciodată, nu îmi va mai fi confortabil, nici în dulcea amintire, nici în viitorul care deja începea să devină prezent
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
fi anticipat, poate, pe cea reală, în universalitatea Indiei - Bharat. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru prilejul de a mă apropia de Vede, de cultura și viața indiană, de oamenii trăitori acolo. Bineînțeles, prin studiu și interactivitate cu gânditori, vecini universitari și necunoscuți întâlniți întâmplător. N-am dus-o grozav, doar nici alocație pentru copil nu mai primeam acasă - ca să cumpărăm biletele de avion pentru mine și copil, ne-am vândut mașina de cusut și cea de tricotat, verighetele și câte și mai
INTERVIU CU DNA. RODICA ANCA de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383011_a_384340]
-
era plată, cuvintele erau rostite, de parcă era vorba de altcineva, nu despre ea. Băiatul ar fi trebuit să se însoare până acum, dar e opțiunea lui, iar eu o respect. În rest...totul e bine. -Cum vreți, eu sunt un necunoscut, nu trebuie, să-mi spuneți prea multe. Aș fi bucuros, să aveți dreptate. Apropo, de cât timp sunteți căsătorită? -De peste 30 de ani, am o familie frumoasă, mă bucur pentru ei. Discuția a continuat încă multă vreme, erau de peste
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
care ne fac să acționăm nu sunt contradictorii decât în măsura în care sunt raționalizate, adică elaborate prin filtrul reflecției raționale.„Credințele, ideile sau concluziile referitoare la viața viitoare sunt, în opinia autorului, excelente exemple de raționament imaginativ, de înaintare de la cunoscut la necunoscut, de călătorie de descoperire pilotată de sentiment...” S-a studiat și s-a ajuns la concluzia că Mulțimile nu sunt influențabile numai cu ajutorul raționamentelor, și atunci pentru a le impresiona se face apel la sentimentele lor și nu la rațiunea
RAȚIUNEA ȘI SENTIMENTUL „Rațiunea construiește viața pe ruina inimii.”- Emil Cioran [Corola-blog/BlogPost/92449_a_93741]
-
unei impresionante demnități naționale și prin aceasta că este un stat mare. Principiul care a generat o asemenea atitudine politică și națională a Slovaciei nu este o invenție a acestei țări, nici nu a fost descoperit acum după îndelungi căutări, necunoscut zilelor noastre, ci este unul vechi decând lumea și la îndemâna oricărei țări care dorește cu adevărat să-și apere interesele naționale fundamentale. A fost și este un principiu axat pe patriotism, demnitate națională și apărarea cu fermitate a intereselor supreme
Lecție de patriotism de la Slovacia! Colonel (r) prof. Claudiu Aiudeanu [Corola-blog/BlogPost/92489_a_93781]
-
apreciat în perioada interbelică. Născut pe 25 august 1911, într-o familie de țărani, în comuna Belitori, azi Troianul, mort în război, pe 29 iulie 1944, si înmormântat în Cimitirul Eroilor din Albă Iulia, Ion Pena este mai mult un necunoscut astăzi. De ce ? Pentru că între 1945 - 1989, mort fiind, a fost ascuns de ciracii cenzurii în „fondul special - interziși, S „. Nu le-a scăpat mai nimic, l-au râs de tot. Până în 2000 nu s-a știut mai nimic de el
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92501_a_93793]
-
arestarea în toiul nopții,transportarea la gară și ambarcarea claie peste grămadă în vagoane de vite, fără hrană, apă și alte necesități vitale. Pe o căldură infernală, după ușile și geamurile zăbrelite, timp de câteva săptămâni a durat calea spre necunoscut. Familia lui Toader Panciuc a fost repartizată în sovhozul „Dzerjinski” din raionul cu același nume al ținutului Krasnoiarsk, începând o viață nedorită nici celui mai mare dușman. Soții primeau hrana cu țârâita pe cartelă, de nu-și puteau măcar amăgi
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
orientau comunitatea Republicii Moldova spre Vest. În Chișinău, corturile diferiților protestatari se întind de-a lungul unui centru marcat de o încremenire în veacul trecut, lozincile afișate incluzând exigențe diferite, uneori complementare, alteori opuse, începând cu dorința returnării miliardului furat de necunoscuți...bine știuți, pedepsirea celor corupți și terminând cu voința de a avea acest land românesc un președinte puternic, probabil comparabil cu Putin, dacă luăm în considerare afișarea acestui enunț în zona unui partid pro-rus. Dincolo de suita de vitrine, magazine, locuri
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92956_a_94248]
-
Dar Cătărău trebuia să se infiltreze în lumea bună a țării. „Societatea Studenților în Litere” era afiliată la “Societatea Turiștilor din România” (S.T.R.), al cărei președinte de onoare era Prințul Ferdinand. Ia, astfel, parte la excursii și conferințe, nemaifiind un necunoscut pentru Who’s Who-ul românesc: Prințul Carol, membrii „dinastiei” Brătianu, gen. Barozzi, dr. Ioan Cantacuzino, ing. Gheorghe Balș, arh. Ion D. Berindey, frații Emil și dr. Ion Costinescu, Alexandru Davilla, Marcel T. Djuvara, Lazăr Edeleanu, Nicolae Filipescu, Vasile Golescu, Spiru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
Leș mêmes motifs se retrouvent dans să prose fantastique (le Pauvre Dionis, 1972 ; Cesara, 1876) mélangeant l’onirisme à une imagination débordante.”8 Aceste câteva exemple demontează elocvent, credem noi, opinia acelora care, exagerând, cred că ”poetul național” este un necunoscut în afara țării, fiindcă, nu-i așa, ” Eminescu nu le zice mai nimic francezilor”.9 Dacă argumentul prezenței lui Eminescu în aceste mării enciclopedii de limba franceză nu este convingător, atunci să analizăm ”Enciclopedia Britanică” (începând cu ediția din 1911), care
1883 – Eminescu în presa italiană [Corola-blog/BlogPost/93514_a_94806]
-
coboară pe pătura de frunze Ținând perina clipei prin visele confuze Și toamna e în casă pictată-ntr-un tablou Pe când noi scriem viața golind înc-un stilou. Dar șoapta azvârlită în cerul nostru mut Se lasă părăsită ca-ntr-un necunoscut, Iar în capătul zilei luceferii din noi Rup firul de iubire pierdut de amândoi. Eu m-aș lăsa o dată în buzunarul vieții Și aș privi afară prin zorii dimineții, Dar iată că mi-e teamă să nu adorm în noapte
STIHURI (1) de CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383158_a_384487]
-
alb incă-l mai simți, Maci roșii îți fură amintirea Dându-ți la schimb,săruturile lor fierbinți. Simți gust de viață nouă în roua Ce-o bei din cupa crinului ,senină, Radiezi cerul iar soarta ținându-te de mână Iți dăruie necunoscutul ca pe-o aventură. Vei celebra eterna ta schimbare Cu al leoaicei curaj de vânătoare, Înițiată-n suferințe,tu inimă trecătoare Ți-ai însușit arta de-a fi nemuritoare! Referință Bibliografică: Arta de-a fi nemuritoare! / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN
ARTA DE-A FI NEMURITOARE! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383311_a_384640]
-
chestie nebuloasă, fiindcă nimeni, de peste șapte ani, nu l-a mai văzut pe Intendent de aproape. Se spune că, în taină, venise un altul în locul său și chiar că se perindaseră mai mulți; la rândul lui, Castelanul era tot un necunoscut: locuia, din copilărie, pe o insulă sau într-o altă țară, era un fel de legendă fără cap și fără coadă; tatăl său, Clarvăzătorul, îl trimisese departe, la mii de kilometri, pentru că - asemenea Astrologului, peste ani - prevăzuse dezastrul Stațiunii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
cei apropiați dacă externarea sa este oportună ori nu. Sub semnătură. Doctorul a explicat celor adunați, imediat, în fața Direcției Lazaretului, că „o recădere poate să fie fatală atât pentru cel în cauză, cât și pentru membrii familiei, pentru cunoscuții și necunoscuții cu care va intra în contact. Este vorba de un virus vechi cu rezistență nouă; Stațiunea este încă în pericol. Locuitorii au nevoie de protecție; Consiliul, personalul medical și Gărzile Reunite se vor îngriji în continuare de sănătatea fizică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
se zice, ajunge până în Stațiune, iese pe undeva pe lângă Spital, nimeni nu știe cu precizie. Magistratul, după cum am auzit, consideră că eu aș fi fost purtătorul măștii. Putea să mi se întâmple ceva rău. Probabil că i s-a întâmplat necunoscutului, nu a mai apărut în serile următoare. A luat o altă înfățișare sau, poate, nu a mai venit. Azi-noapte, lumina, în donjon, a fost aprinsă... Nu exclud totuși posibilitatea infimă a unei confuzii privind identitatea Măștii. M-am obișnuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Dacă va scăpa cu zile, va fi judecat. Inspectorul venit din Capitală a stabilit că Șeful Gărzilor Reunite e dator să asigure celor din donjon protecție. Acesta a înțeles supraveghere. Străjile instalate mai mult iscodesc înăuntru decât în afară... Un necunoscut, care s-a recomandat drept mesager al Castelanului, i-a solicitat Magistratului o întrevedere de un sfert de ceas. „E bine că sunt căutat”, și-a zis apărătorul legii. Nu a fost bine. „Castelanul m-a trimis cu un răvaș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
că în donjon, Castelanul plămădește piatra filozofală. Cu ajutorul acesteia, poate să prefacă aproape totul în aur! A făcut, în acest sens, o demonstrație uimitoare în fața unui străin, care - rătăcind drumul peste munte - nimerise, spre miezul nopții, la Domeniu. Încă nedezmeticit, necunoscutul îi povestise, a doua zi, Romancierului - preocupat, de la o vreme, mai mult să bată coclaurile decât de hârțoagele lui - că fusese martorul unor lucruri incredibile. Gazda sa atinsese câteva obiecte din fier cu o piatră roz, cam cât un ou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
vreo două cărți despre Ars Magna, dar cele văzute în donjon întreceau orice închipuire! Castelanul - sau cine-o fi fost - îi dăruise o cataramă de aur, o tablă atinsă de rugină, mai înainte. Romancierul văzuse și pipăise; neîncrezător, mersese - împreună cu necunoscutul - la un bijutier, care o încercase cu apă regală și catarama rezistase probei! Dar, desigur, din istorisirea călătorului, cel mai neliniștitor se desprindea faptul că, la doi pași de Stațiune, cineva era în stare, dacă vroia, doar arătând o altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
a face parte din firea Înnăscută a Înțelepților. Astfel, avea să aibă prilejul de a examina grupul care ședea În jurul mesei. Simțea că orice amănunt al propriei sale persoane, de la veșminte la modul de a păși, făcea obiectul unei estimări. Necunoscuții ședeau În jurul unei mese mari și păreau ocrotiți de o barieră nevăzută, care Împiedica pe oricine altcineva să se apropie. În ciuda aglomerației, Într-adevăr, locurile cele mai apropiate erau, În mod ciudat, neocupate, iar puținii mușterii care se așezaseră În preajma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
iar pe mijloc se aduna Într-o baltă apa care picura de sus. Pe ultimele trepte cineva lăsase mai multe mucuri de lumânări. Luă unul: fusese fabricat nu demult: ceara era Încă moale și emana un parfum vag. Teama de necunoscut puse din nou stăpânire pe dânsul. Nu era cu putință ca cineva să fi fugit pe acolo. Ridică iarăși brațul, privind În jur cu mai multă atenție. Flacăra continua să tremure. Se Îndreptă precaut spre ceea ce părea a fi originea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
acela de fraze gata făcute pe seama călugărilor Îl deranja. Numai cine, asemenea lui, Îi frecventase cu asiduitate le putea cunoaște până la capăt perfidiile și virtuțile. Virtuți puține, perfidii nenumărate. Bargello abia ieșise când străjerul Îl anunță pe Dante că un necunoscut cerea audiență. — A spus cine e? — Nu, dar afirmă că te cunoaște. Poetul simți cum i se Încordează mușchii maxilarului. Iarăși infamul acela de Manetto, cu pretențiile lui. Privi În jur nervos, căutând o cale de ieșire. — Nu acum. Cere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
din zilele de lucru. Fu surprins să zărească, prin mulțime, siluetele lui Augustino și Antonio, stând de vorbă cu cineva Întors cu spatele spre el. Îl recunoscuseră la rândul lor. Veniră spre dânsul, abandonând dintr-o dată acea atitudine confidențială, În timp ce necunoscutul se Îndepărta cu repeziciune, fără să-și fi arătat fața. — Messer Durante! Te afli pe aici cu treburile dumitale oficiale? Întrebă Antonio. — Sau pe urmele asasinului? adăugă celălalt. — Și una și alta, fiind treaba mea de prior lupta Împotriva răului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]