1,146 matches
-
să ocolească procedurile democratice liberale. Astfel, atitudinea sa "a fost aceea de a răspunde la așteptările poporului cu rezultate concrete, preocupându-se mai mult de eficiența procedurilor folosite pentru a realiza acele rezultate concrete, decât de caracterul lor democratic sau nedemocratic" (Murakami, 2007: 274). Deseori prezentată ca "politica anti-politicii" (Degregori, 2000; Panfichi, 1997), această abordare plebiscitară, orientată spre obținerea de rezultate era prea puțin favorabilă pentru ceea ce el numea "palabreria" sau "vorbăria excesivă și nefolositoare" a partidelor politice și a elitei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Dan Pavel și Iulia Huiu, care identifică drept marea problemă a politicii românești de după 1989 „coexistența și clivajul legitimităților”, constată, absolut corect, că În România „naționalismul avea să fie folosit după 1989 atît de partide democratice, cît și de cele nedemocratice, fie ele socialiste sau extremiste de dreapta. În istoria CDR [...] partidele vor Încerca să-și cîștige legitimitatea jucînd cartea naționalistă În raport cu UDMR” (p. 107). Fără Îndoială că atractivitatea de care s-a bucurat naționalismul În România postdecembristă nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În 1981, istoricul francez a refuzat să-l sprijine pe Mitterrand în campania electorală, argumentând că un intelectual nu trebuie să acționeze "precum un director de conștiință"16. Controlorii de conștiințe și formatorii de gândiri (de masă intelectuală!) sunt elemente nedemocratice. Problema de fond (pentru cunoaștere) și problema de atitudine (pentru comportament social și civic!) ale acestor "intelectuali", angrenați în susținerea unor "stângi" și a unor "drepte" politice, sunt constituite de tipul lor cognitiv și uman, autoplasarea lor în locul de altădată
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
linie moartă printr-un complex aparat instituțional, compus din universități, sisteme judiciare și fiscale, servicii speciale, poliție, armată. Aceste instituții nu numai că nu apără, nu numai că nu protejează civilii, dar ele sunt folosite ca instrumente de către regimurile politice nedemocratice. Sunt vizate libertățile de expresie și de gândire; posibilitățile de informare și de participare la actele culturale. Totodată, acest sistem politic modern se înconjoară de o intelectualitate servilă și obedientă cu funcții propagandistice în media și cu scopul unei îndoctrinări
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mult pentru creierele de televiziune de prin media. Dacă această "stângă românească" ar exista prin cărți și atitudini civice similar cu cea din Franța, din Anglia sau din SUA, atunci aș susține-o necondiționat drept o contrapondere binevenită la partizanatul nedemocratic, de gașcă și fără scrupule al unei "drepte" monopoliste, care își exercită presiunea la nivel instituțional și mediatic asupra vieții intelectuale românești. Unele dintre motivele pentru care spațiul mioritico-intelectual românesc nu are o stângă intelectuală sunt: 1) dificultatea condițiilor social-politice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
se manifestă ostil și descalificant la adresa discursurilor istorice disobediente politicilor sale, le plasează în marginalitatea unei societăți. Acest stat politic modern, mortificat de propria sa criză a reprezentării în ambele ei funcționalități sociale (cunoașterea și exercitarea puterii), menține un monopol nedemocratic asupra discursurilor istorice și umaniste. Intriga lui Hayden White față de Foucault se înscrie în critica istoricului american la adresa structuralismului european și în schițarea unei "tipologii" a Structuralistului, în ciuda faptului că fenomenul cultural cu pricina a respins prin eclectismul său orice
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
în județele Mureș și Ilfov. Încercarea centrului de a-l înlocui pe președintele organizației mureșene, Ion Bujoriu, a declanșat opoziția delegației permanente județene. La prima vedere, conflictul părea a fi o expresie a nemulțumirii provocate georgiștilor din provincie de modul nedemocratic în care erau puse în practică principiile de organizare afirmate de conducerea partidului. Cerând să li se precizeze atribuțiile președinților de onoare ai organizațiilor județene, georgiștii mureșeni lăsau impresia că, la nivelul organizării, persistau încă unele imperfecțiuni, datorate amestecului conducerii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
out [lb. engl. din interior în afară, în sensul în care structura și procesele politice, economice și sociale din interiorul statelor constituie cauza proceselor și evenimentelor internaționale. Principalele variabile independente decelate la acest nivel sunt: tipul de regim (democratic sau nedemocratic), structura și activitățile economice (economie liberă de piață sau centralizată, tipul de producție internă, interese legate de accesul la materiile prime, nevoia unor piețe de desfacere externe), populația (omogenă sau fragmentată etnic, religios, cultural, puternic sau slab polarizată socioeconomic, coezivă
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
Hitler, Stalin, Churchill ș.a.m.d. Similar, o explicație comprehensivă a intervenției militare din 2003 în Irak ar trebui să integreze, inter alia, factori legați de structura unipolară a sistemului internațional și tensiunile sistemice, distribuția capabilităților, accesul la resurse, regimul nedemocratic și expansionist regional din Irak, convingerile și opiniile societății americane după 11 septembrie, tradițiile politicii externe ale Statelor Unite, valorile predominante ale elitelor politice și ale cercurilor de influență din jurul Casei Albe, ale Departamentului de Stat și ale Departamentului Apărării și
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
și a oficialilor guvernamentali de a face față, satisfăcător sau cu succes, unor probleme ca șomajul prelungit, sărăcie, delincvență, programe sociale, imigrație, impozite și corupție. Să presupunem că divizăm cele aproape două sute de state ale lumii în state cu guvernări nedemocratice, state cu guvernări democratice recente și state cu guvernări democratice îndelungate și relativ bine instituite. Astfel, fiecare grup conține un set extrem de divers de state. Cu toate acestea, tripla noastră simplificare ne ajută să observăm că, privit dintr-o perspectivă
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
democratice îndelungate și relativ bine instituite. Astfel, fiecare grup conține un set extrem de divers de state. Cu toate acestea, tripla noastră simplificare ne ajută să observăm că, privit dintr-o perspectivă democratică, fiecare grup întîmpină o altă provocare. Pentru statele nedemocratice, provocarea se referă la posibilitatea și modul în care ar putea face tranziția la democrație. Pentru statele recent democratizate, provocarea presupune posibilitatea și modul în care noile practici și instituții democratice ar putea fi întărite sau, după cum ar spune unii
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
rezista la încercările timpului, conflictului politic și crizei. Pentru democrațiile mai vechi, provocarea privește perfecționarea și adîncirea democrației lor. Totuși, în acest punct, ați putea întreba: mai exact, ce se înțelege prin democrație? Ce distinge un guvern democratic de unul nedemocratic? Dacă un stat nedemocratic face tranziția spre democrație, către ce este această tranziție? Cînd ne putem da seama dacă a realizat tranziția? Privind democrația consolidată, ce, mai exact, înseamnă "consolidat"? Și la ce se face referire atunci cînd se vorbește
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
conflictului politic și crizei. Pentru democrațiile mai vechi, provocarea privește perfecționarea și adîncirea democrației lor. Totuși, în acest punct, ați putea întreba: mai exact, ce se înțelege prin democrație? Ce distinge un guvern democratic de unul nedemocratic? Dacă un stat nedemocratic face tranziția spre democrație, către ce este această tranziție? Cînd ne putem da seama dacă a realizat tranziția? Privind democrația consolidată, ce, mai exact, înseamnă "consolidat"? Și la ce se face referire atunci cînd se vorbește despre adîncirea democrației într-
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de către agenți ai Coroanei. Evoluția ideilor și practicilor democratice depindea de anumite condiții favorabile care încă nu existau. Atîta timp cît doar cîțiva credeau în democrație și erau gata să lupte pentru ea, privilegiile existente se vor menține cu ajutorul conducerilor nedemocratice. Chiar dacă din ce în ce mai mulți oameni vor începe să creadă în ideile și țelurile democratice, vor fi necesare alte condiții pentru ca democratizarea să se împlinească mai departe. În partea a IV-a voi descrie cîteva dintre cele mai importante astfel de condiții
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
o provocare: putem găsi modalități pentru a face țările "democratice" mai democratice? Dacă și țările "democratice" nu sînt pe deplin democratice, ce am putea spune despre țările cărora le lipsesc unele sau toate instituțiile principale ale democrației moderne despre țările nedemocratice? Dacă ar fi posibil, cum pot fi făcute mai democratice? Și oare cum a fost posibil ca unele țări să devină relativ mai democratice decît altele? Aceste întrebări ne conduc la altele. Care sînt condițiile dintr-o țară (sau oricare
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
este o asociație unică al cărei guvernămînt deține o extraordinară capacitate de a obține acceptarea regulilor sale prin intermediul forței, coerciției și violenței (printre alte mijloace). Oare nu există modalități mai bune de a conduce un stat? Un sistem de guvernămînt nedemocratic ar fi mai bun? Cuvinte despre cuvinte Pe parcursul acestui capitol voi folosi termenul democrație în sens larg pentru a face referință la guvernămintele reale, nu la cele ideale, deci la cele care îndeplinesc într-o mai mare măsură criteriile prezentate
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
care sînt democratice în alte privințe, dar în care o parte semnificativă din populația adultă este exclusă de la sufragiu sau de la alte forme de participare politică. Pînă în secolul al XX-lea, aproape în întreaga lume fusese proclamată superioritatea sistemelor nedemocratice teoretică și practică. Pînă nu demult, majoritatea preponderentă a ființelor umane iar uneori totalitatea lor erau supuse conducătorilor nedemocratici. Iar liderii regimurilor nedemocratice au încercat de regulă să își justifice funcția invocînd vechea și persistenta pretenție conform căreia majoritatea oamenilor
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
sau de la alte forme de participare politică. Pînă în secolul al XX-lea, aproape în întreaga lume fusese proclamată superioritatea sistemelor nedemocratice teoretică și practică. Pînă nu demult, majoritatea preponderentă a ființelor umane iar uneori totalitatea lor erau supuse conducătorilor nedemocratici. Iar liderii regimurilor nedemocratice au încercat de regulă să își justifice funcția invocînd vechea și persistenta pretenție conform căreia majoritatea oamenilor nu sînt competenți pentru a participa la guvernarea unui stat. Majoritatea oamenilor ar duce-o mai bine, continuă argumentarea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de participare politică. Pînă în secolul al XX-lea, aproape în întreaga lume fusese proclamată superioritatea sistemelor nedemocratice teoretică și practică. Pînă nu demult, majoritatea preponderentă a ființelor umane iar uneori totalitatea lor erau supuse conducătorilor nedemocratici. Iar liderii regimurilor nedemocratice au încercat de regulă să își justifice funcția invocînd vechea și persistenta pretenție conform căreia majoritatea oamenilor nu sînt competenți pentru a participa la guvernarea unui stat. Majoritatea oamenilor ar duce-o mai bine, continuă argumentarea, dacă ar lăsa treburile
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
o formă sau alta, încă mai există lupta pentru guvernare între "unul, cei puțini sau cei mulți". Privind toată această istorie, de ce ar trebui să credem că democrația este o modalitate mai bună de a guverna statul decît oricare alternativă nedemocratică? Voi enumera motivele. În comparație cu oricare alternativă posibilă, democrația are cel puțin zece avantaje. (fig.5) Figura 5. De ce democrația? Democrația produce consecințe dezirabile: 1. Evitarea tiraniei 2. Drepturi esențiale 3. Libertate generală 4. Autodeterminare 5. Autonomie morală 6. Dezvoltare umană
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu cruzime asupra persoanelor din afara granițelor lor sau a persoanelor care trăiau în alte state străini, populații din colonii și așa mai departe. În această privință, guvernămintele populare nu s-au comportat mai rău față de cei din exterior decît guvernămintele nedemocratice, iar deseori au fost mai la înălțime. În unele cazuri, ca în India, puterea colonială a contribuit inconștient sau intenționat la crearea convingerilor și instituțiilor democratice. Însă nu ar trebui să trecem cu vederea nedreptățile țărilor democratice față de cei din
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
astfel încît nici una să nu afecteze interesele vreunui cetățean. Nici un guvern, nici chiar un guvern democratic nu poate face față unei asemenea pretenții. Se pune problema dacă, în timp, un proces democratic va putea afecta mai puțin decît orice alternativă nedemocratică drepturile fundamentale și interesele cetățenilor săi. Fie și numai pentru că împiedică guvernarea unor autocrații abuzive, guvernările democratice îndeplinesc această cerință mai bine decît cele nedemocratice. Însă cetățenii democratici nu se pot mulțumi doar cu faptul că democrațiile sînt mult mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
problema dacă, în timp, un proces democratic va putea afecta mai puțin decît orice alternativă nedemocratică drepturile fundamentale și interesele cetățenilor săi. Fie și numai pentru că împiedică guvernarea unor autocrații abuzive, guvernările democratice îndeplinesc această cerință mai bine decît cele nedemocratice. Însă cetățenii democratici nu se pot mulțumi doar cu faptul că democrațiile sînt mult mai puțin tiranice decît regimurile nedemocratice. Nu putem justifica în mod rezonabil comiterea unui delict mai puțin grav, pe motiv că alții comit delicte mult mai
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cetățenilor săi. Fie și numai pentru că împiedică guvernarea unor autocrații abuzive, guvernările democratice îndeplinesc această cerință mai bine decît cele nedemocratice. Însă cetățenii democratici nu se pot mulțumi doar cu faptul că democrațiile sînt mult mai puțin tiranice decît regimurile nedemocratice. Nu putem justifica în mod rezonabil comiterea unui delict mai puțin grav, pe motiv că alții comit delicte mult mai grave. Chiar și atunci cînd o țară democratică, respectînd proceduri democratice, face o nedreptate, rezultatul este tot ... o nedreptate. Puterea
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
Puterea numărului nu creează dreptul 3. Totuși există alte motive pentru a crede că democrațiile sînt mai drepte și mai atente față de interesele umane fundamentale decît non-democrațiile. 2. Democrația garantează cetățenilor săi un număr de drepturi fundamentale pe care sistemele nedemocratice nu le garantează și nu le pot garanta. Democrația nu este doar un proces de guvernare. Întrucît drepturile sînt elemente necesare în instituțiile politice democratice, se subînțelege că democrația este și un sistem de drepturi. Drepturile constituie pietre de temelie
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]