5,040 matches
-
însoțit de acest efort prospectiv, fundamental pentru conservarea poziției conducătoare într-un domeniu. Precumpănitoare este dorința de câștig imediat, nu aceea de a inaugura ceva nou, de a experimenta și perfecționa. Într-un asemenea context, externalizarea poate conduce la rezultate nedorite, și poate chiar prilejui regresii într-o serie de domenii în care țara care externalizează avea o tradiție de necontestat. De pildă, literatura de specialitate semnalează o anumită încetinire a capacității recunoscute a SUA de a inova, de a lansa
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
sau terapeutice întâlni-te în practica sa profesională. Laboratorul, radiologia, ecografia, computer tomografia, reprezintă o enumerare restrânsă care aduce în prim plan cele mai utilizate tehnologii incluse în managementul diagnostic. Dar tehnologia medicală nu înlătură complet eroarea medicală și nici nedoritele greșeli, chiar dacă și-a adus contribuții importante la noile descoperiri, cum sunt transplantul de organe, HIV-SIDA, scleroza în plăci, boala Parkinson, cancer. De asemenea, este recunoscut, acceptat și demonstrat faptul că tehnologia medicală crește costul medicinii, ceea ce creează dificultăți pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
ce restricționează accesul la Înregistrare conform unui orar, aproape la minut. În stânga lor, același dispozitiv pentru British Airways, direcția Londra. Caucazianul așteaptă sprijinit de un cărucior de bagaje high-tech, În ton cu scările rulante și fără legătură de rudenie cu nedoritele trotinete șchioape sau cu frâne de pe Roissy. Preocupat să-și poată alege locul În avion, călătorul, sosit mult mai devreme, e al treilea la rând, În fața intrării scanerului pentru controlul valizelor. Brusc, intervenția unui angajat În salopetă verde, bărbos și
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
efect legate de reușită sau de eșec. Budismul insistă asupra importanței analizei raționale a relațiilor dintre cauze și efecte. Pornind de la această conștientizare, este posibil să se acționeze asupra cauzelor, adică asupra comportamentelor și atitudinilor ce antrenează efecte nefaste sau nedorite pentru colectivitate. Astfel, acțiunile a face și a planifica se Îmbunătățesc În interiorul unui ciclu de perfecționare continuu. Aplicarea principiului colaborativ implică deopotrivă funcționarii și utilizatorii, În cadrul cuprinzător al unui mediu fertil În crearea de cunoștințe (ba) și În slujba satisfacerii
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
care este necesar să se ajungă. În cuprinsul planului se evidențiază, de asemenea, o repartizare aproximativă a timpului consacrat fiecărui punct (probleme) fără a se urmări cu rigiditate respectarea acestuia, ceea ce ar prezenta riscul să ducă la limitarea și constrângerea nedorită a discuțiilor. d) Tipuri de Întrebăritc " d) Tipuri de Întrebări" Dată fiind importanța Întrebărilor În mecanismul provocării și susținerii unei dezbateri, faptul că acestea pot genera tăcere sau animație, că pot să producă revelații ori să scoată la un moment
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
examinarea succintă a acestora pornind de la o Întrebare-cheie și anume: „În fond, ce știe calculatorul să facă?” sau, exprimată În alți termeni: „Ce funcții Își poate asuma calculatorul În clasă, În mâinile profesorului și ale elevilor?”. Pentru a evita repetițiile nedorite vom Încerca să oferim răspunsurile cuvenite transferându-le În cadrul textelor următoare destinate Instruirii Asistate de Calculator și Învățării electronice. Considerăm că, plasat În aceste contexte, calculatorul Își poate etala mai bine marile posibilități pe care le oferă activităților didactice și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
pentru utilizarea sa), valoarea unui obiect fiind influențată nu doar de caracteristicile sale, cât Și de subiectul pentru care se stabilește valoarea. Valoarea este o idee generală pe care oamenii o au despre ceea ce este bun sau rău, dorit sau nedorit (Fjellvang, 2010). Valoarea este o măsură ce se atribuie, o etichetă, o așezare pe o scară de valori în materie de morală (mai bun, mai rău), estetică (mai frumos Și mai puțin frumos), adevăr (mai mult sau mai puțin cert
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
un nivel ridicat al performanțelor creatoare. 3.7. Blocajele creativității Blocajele creativității nu se referă numai la obstacolarea aptitudinilor, ci și a atitudinilor favorabile creației. Aceste fenomene de oprire prin întârziere, restrângere sau obligare de a merge într-o direcție nedorită de creatori, produc importante pierderi sociale și umane, materiale și spirituale. Blocajele sociale Se știe că prin concentrarea eforturilor sociale într-o singură direcție, prin schimbările sociale neproporționate, autoritarismul, intoleranța religioasă și de altă natură, dogmatismul de orice fel, au
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
modelul de prognoză utilizat. Ca o concluzie preliminară, trebuie înțeles faptul că, deși numărul de sugestii metodologice este mare și domeniul fixat cu repere științifice consistente, fiecare cercetare are specificul ei și utilizarea mecanică a unor rețete poate genera efecte nedorite. 1.1.2. Colectarea informațiilor privind concurențiitc "1.1.2. Colectarea informațiilor privind concurenții" O categorie importantă a cercetărilor de management este focalizată în mod particular pe comportamentul concurenților. Aceștia transmit numeroase semnale semnificative pe baza cărora se construiește decizia
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau informali (Johnson, Scholes și Whittington, 2004). În ambele faze este necesară identificarea corectă a componentelor culturii organizaționale, pentru că aceasta reprezintă elementul cu inerția cea mai mare la schimbare. Modificările apar după perioade lungi de timp și, uneori, cu efecte nedorite pentru strategia respectivului moment. La momentul actual se poate constata că organizațiile tind să se diferențieze prin cultura organizațională, cultivându-și elementele distinctive, fără să mai conteze tipul de strategie generică urmată. Excepția o constituie firmele care copiază, la limita
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
nevralgic Îl constituie guvernele neperformate. În lumea democrației, factorul politic, sub influența demagogiei electorale, Îmbrățișează doar soluții pe termen scurt, iar În lumea autocrației, liderii consacrați evită măsurile de austeritate pentru a nu fi confruntați cu revolte sociale și schimbări nedorite. În consecință, și unele și altele dintre economii se Îndreaptă implacabil spre un zid, iar factorii de decizie au de ales Între impactul dezastruos cu zidul sau crearea unor mecanisme de gândire care să determine dărâmarea acestui zid. Problema contextuală
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
sociale. 2. Este dificil de prevăzut dacă o accelerare a ritmului instrucției va avea efecte pozitive sau negative pentru copil. 3. Copiii mai puțin talentați de aceeași vârstă pierd modelul pozitiv oferit de cei supradotați. 4. Accelerarea produce o senzație nedorită de elitism printre elevi. Cercetările privind eficiența acestei metode nu oferă încă date suficiente. Astfel, s-a demonstrat că elevii dotați care au beneficiat de instrucție accelerată au avut rezultate mai bune la un test de performanțe școlare decât copii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
profesională a eugeniștilor, validitatea presupunerilor lor științifice sau pretențiile lor politice 15. Mulți istorici au cercetat În principal modul În care eugeniștii au definit identitatea rasială și În care și-au propus să „curețe” statele În care trăiau de populațiile nedorite, considerând că acestea sunt aspectele cele mai importante ale teoriilor eugeniste. Cu greu ne-am fi putut aștepta la o abordare diferită, având În vedere legătura puternică ce se realizase la Începutul secolului XX Între determinismul biologic și selecția rasială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
populația noastră rurală constituie un atentat și asemenea idei trădează lipsa oricărui respect și oricărei griji pentru integritatea biologică a păturei noastre țărănești, care constituie izvorul de viață al națiunii noastre 81. Acuzațiile lui Făcăoaru identifică mult mai clar populațiile nedorite decât scrierile lui Moldovan și creează un sentiment imperativ al crizei legate de problemele eugenice În România. O astfel de poziție relevă modul profund rasist În care Făcăoaru Își reprezenta relațiile dintre etnicii români și ceilalți locuitori ai României. Temerile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
era reprezentată de insistența cu care adepții eugeniei subliniau necesitatea de a folosi argumente științifice, bazate pe legile eredității, pentru a distinge Între comunitatea normală și elementele străine acesteia. Deși apelau la dovezi dure pentru a face explicită identitatea indivizilor nedoriți, adepții români ai eugeniei erau mult mai moderați În problema separării elementelor străine de organismul sănătos al națiunii decât membrii mișcării eugeniste din Germania. Adepții români ai eugeniei erau dispuși să recunoască acuratețea limitată a metodelor folosite pentru a identifica
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
români ai eugeniei erau mult mai moderați În problema separării elementelor străine de organismul sănătos al națiunii decât membrii mișcării eugeniste din Germania. Adepții români ai eugeniei erau dispuși să recunoască acuratețea limitată a metodelor folosite pentru a identifica indivizii nedoriți și ofereau chiar soluții pentru integrarea unora dintre ei În societatea normală, mai ales În cazul delincvenților minori sau al prostituatelor. Prostituția era Însă unul dintre puținele subiecte față de care eugeniștii români erau moderați. Opiniile lor deveneau mult mai intransigente
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
balast, ș...ț primejdie mortală pentru neam”62. Pe baza acelorași dovezi „irefutabile” ale datelor privind intensitatea aglutinării sângelui pe care le folosise Râmneanțu, Făcăoaru argumenta În favoarea excluderii complete a evreilor din societate, prin controlul căsătoriilor și sterilizarea acestei populații nedorite 63. Sabin Manuilă avea o opinie diferită În privința evreilor. Deși era și el În favoarea unui control mai strict al acestei populații de către guvern, Manuilă considera că, prin natura tradițiilor lor culturale și sociale, evreii se autosegregaseră deja și, de aceea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tehnocrați de elită. În locul preocupării anterioare pentru creșterea potențialului biologic pozitiv al societății românești, eugeniștii s-au deplasat către o retorică a pericolului iminent, care punea accentul pe nevoia de a apăra sănătatea comunității, prin purificarea corpului național de grupurile „nedorite”. Începutul războiului a oferit, Într-o anumită măsură, contextul producerii acestei translații către o eugenie restrictivă. Chiar dacă factorul exogen al războiului explică, Într-o anumită măsură, de ce a fost adoptată o retorică a crizei, acțiunea acestui factor nu diminuează rasismul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nivel. Făcăoaru, de exemplu, a realizat În anul 1942 măsurători antropometrice asupra populației de români din Transnistria. Antropologul Își propunea la acel moment să demonstreze „autenticitatea” românității populației și să stabilească unele criterii „științifice” pentru a-i Îndepărta pe acei nedoriți „ceilalți”2. Moldovan și colaboratorii săi din Cluj s-au mutat la Sibiu În 1940, unde și-au continuat, la o scară mai redusă, o parte din activități, prin derularea unor programe cu obiective educaționale (conferințe și cursuri de „igienă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se oprească”. * „Cu cît cunoști mai mult, cu atît iubești mai mult.” (Leonardo da Vinci) Fără Îndoială, chiar atunci cînd prin „cunoaștere” ni se relevă „răul” sau „urîtul”, disponibilitățile noastre afective se deschid tot mai mult spre contrabalansarea acetor aspecte nedorite ale existenței. Tocmai acest lucru l-a făcut pe Al. Dumas-tatăl să afirme: ”Doar cel care a simțit nefericirea cea mai cumplită e În stare să simtă cea mai mare fericire”. * „Frumusețea lucrurilor Începe Îndată ce omul le-a pus un
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o face, prejudecățile sînt mai importante decît faptele... * „Pretextul obișnuit al celor care fac nenorocirea altora este că le voiesc binele.” (Vauvenargues) Există uneori, Într-adevăr, o bună intenție din start, și atunci putem acorda o circumstanță atenuantă pentru situația nedorită cînd, În locul binelui așteptat, rezultă răul. Însă, de cele mai multe ori, unii oameni Își maschează cu abilitate invidiile, egoismul, pornirile răutăcioase prin intenții derutante, care lasă la Început impresia unor acțiuni generoase. * „Poți să fii mincinos, dar să nu fii niciodată
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
falsifică ideile originare ori sunt incomplete. Ansamblul rămâne creștin. Nicio vorbă de ateism, de materialism, de epicurism. Umbra rugului îl amenință pe oricine se îndepărtează de diktatul Bisericii și al oficialilor ei, secundați întotdeauna de delator, vecinul sicofant, o creatură nedorită. 2. O lumină medievală. Totuși, în acest climat ostil gândirii libere, niște indivizi cu identități aproape șterse astăzi duc mai departe flacăra unei filosofii hedoniste - adică o filosofie care trece prin trup și nu-l disprețuiește. Mai bine: care face
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
interne iar, pe de alta, încurajează apariția unor moduri omogene de a vedea interesele de grup și de a înțelege poziția grupului în raport cu altele. Mobilizarea pentru acțiune colectivă (vezi acțiune colectivă) presupune aprecierea situației unui grup ca fiind injustă, de nedorit, și trecerea de la auto-învinovățirea pentru situația respectivă la blamarea sistemului - proces care a primit titulatura de eliberare cognitivă (McAdam, 1982). Aceasta presupune anumite moduri de a vedea lumea, de a evalua situațiile de viață din punctul de vedere al echității
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sunt modeste, se menține în țara noastră în atenția publică mai mult datorită presiunilor UE. c. Soluționarea problemei contravine unor valori importante susținute de forțe sociale puternice sau intereselor unor grupuri puternice. Un exemplu este problema dramelor generate de nașterile nedorite. Soluționarea acesteia poate fi blocată de disputa dintre „pentru libertatea de alegere” vs „pentru viață”, referitoare la controlul nașterilor. Un alt exemplu este conflictul dintre presiunea adoptării unor măsuri severe împotriva amenințării terorismului și valoarea libertăților individuale. Din acest motiv
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dificultatea inițiatorului de a urmări și controla comportamentul agentului său, după ce acesta a fost selectat (ibidem). Riscul moral provine din distribuția efectelor deciziei: agentul știe că nu va suporta decât parțial consecințele comportamentului său, astfel încât poate să își asume riscuri nedorite de inițiator sau să depună un efort prea mic (Păunescu, 2004, p. 142); de asemenea, un agent prudent poate să își asume riscuri prea mici față de cele acceptabile pentru un inițiator dispus să își încerce norocul. Modelul inițiator‑agent poate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]