9,132 matches
-
B.V. și D.D., doi apicultori pe care îi cunoștea. În final, a declarat că nu mai deține obiectele de pescuit pe care i le restituise poliția. ... 11. Audiați de poliție la 2 și 15 februarie 2016, B.V. și D.D. au negat că s-au întâlnit cu M.R.C. Au susținut că s-au dus în apropierea râului a doua zi după decesul acestuia din urmă. ... 12. La 10 martie 2016, Parchetul de pe lângă Tribunalul Argeș a dispus clasarea cauzei, cu motivarea
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255760]
-
începând cu 1 iulie 2017, cu mențiunea ca plata acestora să se efectueze la încetarea suspendării. De la 1 iulie 2010 și până la 30 iunie 2017 ajutoarele nu au fost acordate, plata acestora fiind suspendată anual. Suspendarea tinde să nege în substanță un drept prevăzut de lege care, odată cu încetarea raporturilor de serviciu, este cert și lichid și care nu a fost infirmat, până în prezent, de vreun act normativ. ... 8. Prin Decizia nr. 654 din 17 octombrie 2017
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
neconstituționalitate privind pretinsa încălcare a dreptului de asociere, Curtea constată că dispozițiile art. 10 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004 nu interferează sub niciun aspect cu conținutul dreptului fundamental invocat. De asemenea, prevederile de lege supuse controlului nu neagă sub niciun aspect dreptul organizațiilor sindicale de a introduce acțiuni în justiție în numele membrilor lor și de a-i reprezenta pe aceștia în cauzele al căror obiect este compatibil cu rolul sindicatelor, respectiv de a apăra drepturile sau interesele
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258629]
-
pronunțate de aceasta. Astfel, dacă modalitatea de instrumentare a probatoriului, specifică unei instanțe judecătorești, precum și componența comisiei de cercetare a averilor - 2 judecători și un procuror - nu sunt suficiente pentru a-i conferi acesteia caracter jurisdicțional, nu se poate nega faptul că aceste elemente reprezintă garanții suplimentare de imparțialitate și contradictorialitate ale activității de cercetare ce se desfășoară și se finalizează prin pronunțarea soluțiilor prevăzute de art. 10^4 alin. (1) din Legea nr. 115/1996, inclusiv soluția de clasare, garanții ce
DECIZIA nr. 282 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258430]
-
14 decembrie 2011, abrogate potrivit art. 44 alin. (1) pct. 27 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din data de 28 iunie 2017]. ... 21. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia
DECIZIA nr. 281 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258418]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 10 septembrie 2010, astfel cum a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 283/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 14 decembrie 2011). ... 37. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenței sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilității economice a țării și să ia
DECIZIA nr. 317 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257939]
-
care, nefiind atacată de părți cu acțiune în anulare și nefiind desființată (în condițiile art. 613 din Codul de procedură civilă), înseamnă că este definitivă și obligatorie, potrivit art. 606 din același cod. ... 69. O interpretare în sens contrar ar nega reglementarea referitoare la efectele hotărârii arbitrale și la calea de atac specială ce poate fi exercitată împotriva acesteia. ... 70. De aceea, în doctrină s-a subliniat că verificarea pe care o realizează instanța de judecată pe temeiul art. 603 alin.
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât
DECIZIA nr. 713 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251747]
-
dintâi etape a analizei, Curtea Constituțională este competentă să controleze constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată prin hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. A admite o teză contrară contravine înseși rațiunii existenței Curții Constituționale, care și-ar nega rolul său constituțional acceptând ca un text legal să se aplice în limite ce ar putea intra în coliziune cu Legea fundamentală (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 8 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 780 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251874]
-
judecătorești. ... 21. În consecință, a susținut că problema de drept ridicată de instanțele de trimitere este construită pe o premisă greșită, prin care se încalcă natura și limitele căii extraordinare de atac a contestației în anulare și prin care sunt negate limitele configurate de Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la cazurile în care se poate face contestație în anulare conform art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală întemeiată pe deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr.
DECIZIA nr. 40 din 15 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271827]
-
dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Or, dispozițiile de lege criticate nu neagă dreptul asistentului maternal la concediu de odihnă, ci instituie o modalitate particulară de exercitare a acestuia, adaptată naturii deosebite a contractului în baza căruia această categorie profesională își desfășoară activitatea. ... 22. Referitor la critica raportată la dispozițiile art. 52 alin.
DECIZIA nr. 108 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271601]
-
nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, nr. 710 din 6 mai 2009, nr. 62 din 7 februarie 2017, nr. 413 din 14 aprilie 2010, nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011 și nr. 1 din 11 ianuarie 2012). ... 5. Fără a nega dreptul Camerei decizionale de a adopta proiecte de lege în forme ușor diferite sau de a le respinge, autorii sesizării de neconstituționalitate arată că, în cazul legii ce constituie obiectul criticilor de neconstituționalitate, la Camera Deputaților au fost admise 701
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia ar deveni iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
dintâi etape a analizei, Curtea Constituțională este competentă să controleze constituționalitatea textelor legale aplicabile în interpretarea consacrată prin hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. A admite o teză contrară contravine înseși rațiunii existenței Curții Constituționale, care și-ar nega rolul său constituțional acceptând ca un text legal să se aplice în limite ce ar putea intra în coliziune cu Legea fundamentală (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 8 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 124 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272335]
-
nu stipulează faptul că hotărârile pronunțate de judecătorii sunt definitive. ... 25. Atât timp cât legea nu distinge, nici cel care o interpretează nu poate distinge, conform principiului ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, astfel că nu se poate nega dreptul la o cale efectivă de atac, cu atât mai mult cu cât legiuitorul nici nu a prevăzut faptul că situația dedusă judecății ar fi o excepție de la regulile procedurale de drept comun. ... 26. În speță, doar o verificare
DECIZIA nr. 32 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270692]
-
respinge, în baza unor criterii obiective și rezonabile, cererea formulată de inculpat, întrucât, indiferent că recunoașterea învinuirii este totală sau parțială, ceea ce prevalează este existența unui proces echitabil, despre care nu se poate vorbi în măsura în care se neagă principiul aflării adevărului. Prin urmare, nu simpla recunoaștere a învinuirii, chiar și integrală, este determinantă pentru a se da eficiență unui proces echitabil desfășurat în limitele legalității și imparțialității, aceasta constituind doar o condiție procedurală, ci stabilirea vinovăției inculpatului cu
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
bicameralismul nu înseamnă ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
care și-au pus viața în pericol în confruntările cu forțele de represiune, care au ocupat și apărat obiectivele de importanță deosebită ce aparțineau regimului totalitar, în intervalul cuprins între fuga dictatorului și judecarea acestuia. Aceasta deoarece nu se poate nega că, în ciuda complexității evenimentelor Revoluției Române din 1989, momentul fugii dictatorului a reprezentat un moment cu o importanță aparte în derularea acestora. Chiar dacă, în principiu, este posibil ca o reglementare, prin natura ei generală, să genereze aplicări care
DECIZIA nr. 220 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256773]
-
6 mai 2013, poliția l-a audiat pe G.I. Acesta a declarat că, cu o zi înainte, în timp ce se îndrepta cu prietena sa către domiciliul său, a asistat la un conflict între vecinii de pe strada sa. A negat că a participat la respectivul conflict și a susținut că, fără niciun motiv, primul reclamant l-a lovit în cap cu un scaun. Audiată la rândul său de poliție, prietena lui G.I. a confirmat versiunea faptelor prezentată de acesta. ... 13
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
să consulte dosarul. ... 26. Reclamanții au contestat soluția de clasare și au solicitat redeschiderea anchetei. Aceștia s-au plâns cu privire la faptul că ancheta fusese superficială, iar plângerea lor privind acte de violență voluntare nu fusese deloc cercetată. Au negat că participaseră la o încăierare, au afirmat că fuseseră victime ale unui agresiuni și s-au plâns că anchetatorii nu îi identificaseră pe autorii infracțiunilor pentru ca aceștia să fie pedepsiți. De asemenea, au contestat credibilitatea mai multor martori pe
HOTĂRÂREA din 16 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257307]
-
asistența juridică facultativă, iar excepțiile de la această regulă pot fi stabilite în mod exclusiv de legiuitor (Decizia nr. 134 din 20 martie 2018). În aceste condiții, reține că dreptul la autoreprezentare nu este absolut și autoritățile de stat pot nega acest drept unui acuzat, deoarece, în unele situații, dreptul intern prevede ca persoana să fie reprezentată din punct de vedere legal, în special în cazul în care litigiul privește presupuse infracțiuni grave. Face referire, la art. 9 din Directiva 2013/48/UE
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
desfășoară la timp, fără întreruperi, amânări, cu aplicarea întocmai a normelor juridice ce reglementează desfășurarea procesului penal, cu respectarea strictă a condițiilor substanțiale și de formă prevăzute de legea penală. Prin urmare, atât timp cât norma procesual penală criticată nu neagă dreptul suspectului/inculpatului de a renunța la asistența juridică în cauzele în care aceasta este obligatorie, însă nici nu recunoaște un drept absolut în acest sens, Curtea nu poate reține un viciu de neconstituționalitate al normei criticate, așa încât rămâne în
DECIZIA nr. 121 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257501]
-
române de a li se comunica toate probele din dosar care au stat la baza condamnării lui Y.T. pentru inventarea de probe. ... 22. Reclamantul a prezentat observații prin care a răspuns la motivele de apel înaintate de parchet și a negat faptele de care era acuzat. În ceea ce privește declarația dată de Y.T. prin comisie rogatorie, acesta a considerat, în primul rând, că dispozițiile Legii nr. 302/2004 nu erau relevante în speță. Reclamantul a susținut că, în opinia sa, Hotărârea
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
neverificate, și nicio altă probă care ar fi putut să ofere garanții similare (supra, pct. 28). ... 53. În cele din urmă, Curtea observă că, în cursul procesului, reclamantul a avut posibilitatea de a prezenta propria versiune a faptelor și să nege acuzațiile aduse împotriva sa (supra, pct. 22). De asemenea, acesta a avut posibilitatea de a pune sub semnul întrebării credibilitatea martorului absent, prin depunerea la dosar a unei copii a probelor din dosar care au condus la condamnarea lui Y.T.
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
nu au funcționat la o instanță de grad de cel puțin curte de apel sau, după caz, la un parchet de grad de cel puțin parchet de pe lângă curtea de apel, contravine dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece sunt negate beneficiile gradului profesional obținut în condițiile legii. Totodată, se susține că se încalcă și prevederile art. 131 alin. (1) și ale art. 133 alin. (1) din Constituție. ... 11. Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]