1,177 matches
-
un glas dulce? 4. Va face el un legămînt cu tine, ca să-ți fie rob pe vecie? 5. Te vei juca tu cu el ca și cu o pasăre? Îl vei lega tu, ca să-ți înveselești fetele? 6. Fac pescarii negoț cu el? Îl împart ei între negustori? 7. Îi vei acoperi pielea cu țepușe, și capul cu căngi? 8. Ridică-ți numai mîna împotriva lui, pentru el și nu-ți va mai veni gust să-l lovești. 9. Iată că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
Om nu vrea femeie, spuse el. Indianul păru că se înarmează cu răbdare. Două macete și trei cârlige, oferi el. — Nu! — Două macete! — Nu! Kano se ridică în picioare și oferi cu generozitate: — Ea rămâne și tu punând încercare. După, negoț facem... Nu vru să pară grosolan. Se temea să nu rănească sensibilitatea indigenului. Se temea de asemenea să nu-l facă să nutrească ideea că nu se simțea atras de femei, fapt pentru care și-ar pierde respectul tribului. Intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
hăituit. Conu Alecu plecă în tîrg să-l caute pe plăpumar. Bătrînul Aizic ședea la primul cat, într-o clădire cu tencuiala roasă care înconjura, ca o cetate, curtea. În interior pătrundeai prin gang. Pestriță și murdară, trăia acolo din negoț mărunt o colonie de făpturi cu chipul omenesc. Ținînd sub observație strada, cîțiva moșnegi pe scaune, în gang, ședeau la taifas ca niște papagali. Îl întîmpinară pe Goilav cu ochii țintă, trădînd curiozitate. - Ce treabă ai cu Aizic? Dacă vrei
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Italia, iar Rosen tot mai zîmbește. Și mi se părea că viața aglomerată și pestriță a acestui pămînt măreț seamănă cu un bîlci. Iată clădirile BÎlciului, magazinele, dughenele, cîrciumile, lăcașurile plăcerii. Iată locurile unde oamenii cumpără și vînd și fac negoț, mănîncă, beau, urăsc, iubesc și mor. Iată nenumăratele mode considerate eterne, iată BÎlciul străvechi, nemuritor, pustiu În astă-noapte, gol și părăsit, forfotind mîine de alți oameni și alte chipuri, pe miile de străzi și poduri, oameni care se nasc, Îmbătrînesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
rîșnită, de mirosul verde și plăcut al banilor, de mirosul proaspăt al portului, ce-ți amintește de portul tău Înțesat de catarge și puzderia sa de vapoare, măreață stradă! Stradă plină de clădiri mînjite de mizeria caldă și plăcută a negoțului... stradă năpădită de mii de picioare ce se grăbesc veșnic dimineața În aceeași direcție... stradă mîndră a speranței, a bucuriei și a dimineții, Între zidurile tale abrupte, de canion, ne vom cîștiga averea, faima, puterea și respectul pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
a bunicului. A doua, pe jumătate îngropată în pământ, dar lăbărțată, era a străbunicii. Pe pereți se mai găsea încă portretul bărbos al răstrăbunicului, cel care își pierduse nevasta la cărți. Soțul străbunicii fusese un om mai așezat: concentrat pe negoțuri, iarna își scotea băieții afară să spargă gheața, în timp ce el se dădea pe derdeluș. Odată, unul din băieți, înghețat bocnă, îi ceruse doi bani să-și ia o plăcintă caldă de la un vânzător ambulant. Taică-său, care venea în fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
Doream să mă răzbun, însă am fugit de-acolo, chinuit de visele erotice pe care le aveam noapte de noapte. Ca să-mi pierd urma, m-am îmbarcat pe un vapor care m-a lăsat în insula Rodos. Acolo am făcut negoț cu antichități, trafic de droguri și, în cele din urmă, ca să scap de ochii poliției, am trăit printre pescari, strângând date despre sirene. Dar nu m-am putut abține când m-am îndrăgostit de nevasta unuia din pescari. A trebuit
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
mii de lire sterline.) Dar pentru că s-ar putea spune că fiecare bănuț din averea familiei Winshaw - datând tocmai din secolul al XVII-lea, când Alexander Winshaw și-a pus bazele afacerilor lui punând monopol pe o parte profitabilă a negoțului cu sclavi recent apărut - a provenit, pe diverse căi, din exploatarea nemiloasă a persoanelor mai slabe decât ei și că de fapt eu făceam un bine aducând acest fapt în atenția publicului, menținându-mă în același timp cu scrupulozitate între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
drept bună. Principele trebuie de asemenea să arate că iubește virtuțile și să-i onoreze pe aceia care strălucesc într-o artă anumită. Apoi, trebuie să-i îndemne pe cetățenii lui, ajutîndu-i să-și exercite în liniște ocupațiile, atît în negoț cît și în agricultură și în orice altă îndeletnicire omenească. Nimeni să nu se teamă de a-și înfrumuseța ceea ce este al lui, gîndindu-se cu teamă că i se va lua, după cum nimeni să nu șovăie de a începe un
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de războaie n-au să-și reproșeze sîngele vărsat; necesitatea îi face să acționeze; și, în asemenea împrejurări, războiul este o nenorocire mai mică decît pacea. Acest subiect mă face, în mod firesc, să vorbesc despre principii care, printr-un negoț de neimaginat în antichitate, fac trafic cu sîngele poporului lor: curtea aceasta este ca un tîrg, unde trupele sînt vîndute celor care oferă bani mai mulți. Menirea soldaților este să-și apere patria; a-i închiria altora, cum ai vinde
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
un tîrg, unde trupele sînt vîndute celor care oferă bani mai mulți. Menirea soldaților este să-și apere patria; a-i închiria altora, cum ai vinde cîini și tauri pentru lupte, mi se pare a perverti, în același timp, scopul negoțului și al războiului. Se spune că nu este permis să vinzi lucruri sfinte: Oh! ce este mai sfînt ca sîngele oamenilor? În ceea ce privește războaiele religioase, dacă sînt războaie civile, acestea sînt aproape toate urmarea imprudenței suveranului, care a greșit favorizînd o
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
foc pe cale să se stingă, luna plină care apunea, cenușa risipită de vânt... Velunda. Glasul lui Manteus îl trezi din visare. — Fostul proprietar era un negustor bogat, zise lanistul arătându-i, în stânga, micul teatru din piatră înconjurat de tei. Făcea negoț cu carne sărată, dar iubea actorii, dramele, comediile, marile tragedii ale grecilor. El a construit teatrul acela. Aici, jos, era grădina unde mâncau cei pe care îi invita la reprezentații. Eu însă am transformat teatrul într-un loc unde clienții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
și le-a încredințat avuția sa. 15. Unuia i-a dat cinci talanți, altuia doi, și altuia unul: fiecăruia după puterea lui, și a plecat. 16. Îndată, cel ce primise cei cinci talanți, s-a dus, i-a pus în negoț, și a cîștigat cu ei alți cinci talanți. 17. Tot așa, cel ce primise cei doi talanți, a cîștigat și el alți doi cu ei. 18. Cel ce nu primise decît un talant, s-a dus de a făcut o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
s-a mai ticăloșit, îi răsunau lui Coltuc în urechi cuvintele Ologului în timp ce privea umerii gârboviți ai Melaniei, pe trotuarul de pe strada Viitorului. Uită-te cum ne-am înmulțit, toate arătările lumii : ciungii, orbii, ologii, milogii. Aicea e altfel de negoț, mai cu curu-n sus : cu cât mai mulți cerșetori în vitrine, adică pe trotuare, cu atât mai multă sărăcie pe rafturi și ticăloșie pe tejghea. E destul să ne numeri pe noi, betegii și pomanagiii, nu-ți mai trebuie metru
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Tili, privind către Maca și zâmbindu-și cu subînțeles. Adică au câștigat ? — O, nu, Doamne ferește ! Am reușit să-i fac să renunțe... Să nu mai joace o vreme la loterie. — Adică ți-ai pus mușteriii pe fugă ? Ce fel de negoț mai e ăsta ? — Le priește și lor, răspunse Jenică, serios. Nu e bine ca norocul să-ți vină așa, pe neașteptate. — Auzi, spuse Maca, da’ de ce nu joci și tu ? Decât să te străduiești să-i faci pe alții să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mai multe mii de ani când China îndură o astfel de rușine. Împăratul Hsien Feng este obligat să deschidă orașul Tientsin ca nou port comercial. Din punctul lui de vedere, acest lucru nu numai că le permite barbarilor să facă negoț în ograda lui, ci le facilitează și accesul militar pe mare spre capitală. Majestatea Sa este forțată să „închirieze“ Kowloon britanicilor, drept despăgubire de război. Tratatele stipulează că misionarilor străini li se va acorda libertate totală și protecție pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Nicolaus Aurelia, 4 apartamente, București, str. Iovita 23 5321. Niculescu Adelina, 3 apartamente, București, str. P. Rudeanu 27 5322. Novac Albert, moștenitor Crovo Novac, 6 apartamente, București Calea Griviței 228 5323. Nicolau Paula, 4 apartamente, București, str. G-ral Angelescu 38 5324. Negoțul Romanescu Ș.A. Comercială, 9 apartamente, București, str. Buzești 50, str. Polizu 60, Calea Griviței 111 5325. Niculescu Eugenia, 6 apartamente, București, str. Buzești 54, Intrarea Cobalcescu 2, 3, 4 5326. Nica Ț. Ion, 7 apartamente, București, B-dul Nic. Titulescu 33 5327
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
de Bășești 34, str. G-ral Salmen 13. 8491. Teodorescu Pândele, 4 apartamente, București, str. Agricultori 108. 8492. Valausehy D. Ana, 2 apartamente, București, B-dul Ana Ipătescu 48. 8493. Alexandrescu Gh., 3 apartamente, București, str. D-na Oltea 74. 8495. Bancă Negoțului, 2 apartamente, București, str. G. G. Assan 3 8496. Bacal Iosif și Tivia, 3 apartamente, Botoșani, Calea Națională 184. 8496. Bancă de Comerț din București Ș.A., 2 apartamente, București, str. Eugen Carada 5, Brăila str. Dianei 2. 8497. Bratasanu Virginia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
influențelor orientale sau occidentale în îmbrăcămintea feminină. Astfel, cea dintâi și cea mai veche, bizantină, a durat puțin din cauza invaziei turcilor în secolul al XV-lea (N. Iorga, 1910, 51). Influența apuseană, exercită prin intermediul sașilor, polonilor și genovezilor care "făceau negoțul la Marea Neagră", se impune mai ales în Moldova până la mijlocul secolului al XVI-lea. Ulterior, portul grecesc cu influențe turcești pătrunde în Țările Române ca urmare a domniilor fanariote. Perioada cuprinsă între anii 1770 și 1780 va marca începutul epocii
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
perioada menționată și efectele în plan social-politic și cultural-bisericesc au fost evidente. Evenimentele din Paristrion-ul dobrogean (vezi capitolul IX) au avut influență pe malul nordic al Dunării, în străvechea lume românească. Acestă lume dunăreano-dobrogeană se situa pe axa drumurilor de negoț ce uneau teritoriile rusești din est cu cele din sudul Dunării și Bizanț. În Paristrion-ul răsăritean se aflau centre urbane sau semiurbane (târguri) ce continuau vechile orașe romano-bizantine anterioare (secolele IV-VI), iar alte așezări, militare și civile, au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Dinogetia, Isaccea. Alte orașe se constituie, în secolele X-XI, în urma revenirii Imperiului în zonă, în Dobrogea și pe linia Dunării, și prin cucerirea arpadiană a Transilvaniei, în secolele XI-XII. În aceste "urbs" medievale pulsa o vie activitate economică, meșteșugurile și negoțul înfloreau. În ceea ce privește dezvoltarea meșteșugurilor, la Păcuiul lui Soare și Dinogetia-Garvăn existau ateliere de fierărie, olărie, prelucrarea lemnulu, a osului, iar la Capidava, obiecte de podoabă: cercei, inele, aplice. La Păcuiul lui Soare, schimbul de mărfuri era intens-între nordul și sudul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Păcuiul lui Soare și Dinogetia-Garvăn existau ateliere de fierărie, olărie, prelucrarea lemnulu, a osului, iar la Capidava, obiecte de podoabă: cercei, inele, aplice. La Păcuiul lui Soare, schimbul de mărfuri era intens-între nordul și sudul Dobrogei se practica un negoț activ. Comerțul extern era la fel de vioi-produsele descoperite la Dunărea de Jos erau aduse din centre ale Europei, precum Scandinavia, Rusia kieveană, Bizanț, Cehia, Bulgaria. Și în alte așezări urbane din Dobrogea întâlnim aceeași vie activitate economică, în secolele X-XI, această
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
depășiseră stadiul de așezări rurale. Aceste așezări-orașe erau centre politice-administrative, fiscale și bisericești. Ele vor deveni în secolele următoare și centre economice, meșteșugărești și negustorești.11 Întemeierea orașelor în Europa de sud-est și est a fost mult ajutată de progresele negoțului și ale mișcării populației pe căile continentale. În legătură cu prezența și rolul precumpănitor al coloniștilor germani, trebuie spus că sașii n-au adus viața orășenească în Transilvania, ci au cooperat în împrejurări favorabile la începuturile ei, susține P. P. Panaitescu. Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Cu toate acestea, în 1275, o corabie venită de la Viena a reușit să navigheze pe Dunăre până la Marea Neagră, iar un secol mai târziu, mărfuri din sudul Germaniei au fost vândute în Bulgaria și Țara Românească. Dar, trebuie precizat, drumurile de negoț ale Transilvaniei spre sud și est se făceau pe uscat. Drumurile comerciale n-au dus la întemeierea orașelor și nici la închegarea statelor, însă au contribuit la împlantarea de-a lungul lor a unor centre de schimb, care au devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
făceau pe uscat. Drumurile comerciale n-au dus la întemeierea orașelor și nici la închegarea statelor, însă au contribuit la împlantarea de-a lungul lor a unor centre de schimb, care au devenit ulterior orașe. Cel mai vechi drum de negoț (vad comercial), care pornea din Transilvania spre Dunăre și Marea Neagră, conform unui privilegiu de confirmare din 1358, ducea prin valea Buzăului spre Brăila, iar apoi, în 1368, se deschidea calea comercială prin valea Dâmboviței și pasul Bran și drumul important
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]