2,511 matches
-
au demascat pe tânărul Georgescu A. fost membru al organizației reușind să se strecoare la reînscriere. Acest tânăr este dușmănos organizației”. Nevrând să se lase mai prejos față de ceilalți hingheri de oameni din „organizație”, tov. Zota Voevod, activist al Plășii Negrești, a spus că „...am avut un sprijin serios din partea organizațiilor P.M.R. astfel putem curăți organizația noastră de elementele chiaburești și dușmănoase (subl.ns.) organizației noastre dând ca exemplu org. de bază din Suhuleț unde a fost demascat un fiu de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
curăți organizația noastră de elementele chiaburești și dușmănoase (subl.ns.) organizației noastre dând ca exemplu org. de bază din Suhuleț unde a fost demascat un fiu de chiabur (subl.ns.) care voia să se strecoare în organizația noastră”. Tot de la Negrești, ia cuvântul însuși secretarul Plasei, Dinculescu Nicolae, care amintește de „...piedicele puse de chiaburimea satelor și alte elemente dușmănoase poporului nostru”. Iată în ce fel l-a „evidențiat” pentru „vigilență” pe secretarul UTM de la Buhăiești: „... secretarul organizației de bază Buhăești
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Pungești au primit cu bucurie reînscrierea și carnetele luându-și angajamente de a duce la îndeplinire toate sarcinele trasate de partid și organizația noastră”, evidențiind pe „merituoșii” „...activiști din satele Armășoaia, Ursoaia și altele”. Moisuc Constantin din comitetul de Plasă Negrești a raportat cu mândrie proletară următoarele: „...în campania reînscrierilor biroul organizațiilor de bază s’au călăuzit după principiul luptei de clasă alungând din biroul organizației de bază Drăgușeni un element dușmănos”. Secretarul organizației de bază de la Cozmești, Motaș Virgil, amintește
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
întâlni cu regimentele 1, 7 și 10 Vânători, Divizia a XIII-a Infanterie, Grupul de Grăniceri Suceava, Compania XV Poliție din cadrul Diviziei XV Infanterie, Regimentul 30 Artilerie, subunități de jandarmi, ș.a. La erviciului de Intendență al Diviziei a , maior-intendent Ioan Negrea, ce ionat la Huși sau în împrejurimi al acestei mari unități, trimitea primăriei hușene adresa nr.20.189 ce cuprindea, Orfelinatul ortodox „Olga Sturza” începutul anului 1940, pe 3 ianuarie, șeful Infanterie cu garnizoana la Chișinău probabil S XV-a
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Comandant (probabil comandantul diviziei, n.n.) a aprobat ca Brutăria din str. Lascăr Catargiu, nr.20. Huși, proprietatea dlui Haim Sneer, să rămână rechiziționată la dispoziția Brutăriei de Campanie nr.15, pentru a fabrica pâinea necesară nevoilor unităților militare”. Atât maiorul Negrea, cât și slt. Nicolae Pârvu, administratorul-șef al Biroului 2 Subzistențe (care semnaseră acest document), subliniau și motivele luării acestei decizii de forță majoră: „...a) Nu este absolut indispensabilă pentru satisfacerea nevoilor de pâine a populației civile din Huși, Brutăria
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
o parte, așa cum afirmă economistul Avram Rosen, „de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până în anii ’50 ai secolului al XIX-lea, evreii au întemeiat 82 de târguri și târgușoare, cum ar fi Târgu Frumos, Fălticeni, Podul Iloaiei, Pașcani, Moinești, Negrești, Ivești, Podul Turcului” și, pe de altă parte, locuitorii evrei au populat nucleele urbane deja existente, dinamizând capacitățile economice ale acestora în toate sectoarele importante - meșteșuguri, comerț, industrie. În acest sens, „cazul” orașului Bacău este deosebit de probant. III. A. Harta
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
îndreptată împotriva regelui Carol I care era, după cum se știe, de obârșie germană. Trecând peste cele scrise de către profesorul Caragea, ne vom concentra, în continuare, atenția asupra celor petrecute mai aproape de zona noastră de interes și anume în Pungești și Negrești, târgușoare ce erau la acea vreme reședințele plășilor cu același nume. Reiterăm faptul că documentele referitoare la răzmerița din 1907 le-am găsit în arhivele vasluiene, mai precis în fondurile: Tribunalul județului Vaslui și Prefectura județului Vaslui. b. „La curtea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cu cereale) unde țăranii puteau fi ușor păcăliți, dar și o parte importantă din servicii ca: stoleria, binalele, geamgeria, și altele. Nu trebuie uitate nici numeroasele cârciumi care împânzeau ca o adevărată pecingine localitățile mai răsărite numite în epocă „târgușoare” (Negrești, Codăiești, Pungești, Ivănești, Vutcani, Băcești, ș.a., care erau reședințe de plăși), precum și orașele-reședință de județ. Pe parcursul acestui mic studiu vom afla la ce samavolnicii și șiretlicuri se dedau crâșmarii evrei atunci când era vorba de deschiderea unor conturi de băutură pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pecete, 4 șaluri, 3 batiste, o bucată cit și 3 perechi ghete copilărești”. La fel de „norocoși” au fost: Sava Bistriceanu (50 de ani, satul Racova) sau Dumitru Diaconescu (18 ani, holtei din satul Toporăști). 2. Răscoala țărănească de la 1907, în târgul Negrești Aria de răspândire a revoltelor țărănești de la 1907 a cuprins aproape tot teritoriul istoric al județului Vaslui dar, din nefericire, arhivele sunt pustii sau au fost pustiite așa că trebuie să ne mulțumim doar cu cioburile ce ne-au mai rămas
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
fără această cutumă în cazul evreilor care, cu mâna pe Biblie, ar fi putut jura strâmb, ei nerecunoscând această carte ca fiind sfântă. Prima mărturie găsită la dosar a fost aceea a „comersantului” Vasile Simionescu de 48 de ani din Negrești, care la data de 29 martie 1907 declara următoarele: „Mercuri 7 a curentei (1907, n.a.) am văzut că o mulțime de țărani au început să strice și să jefuiască prăvăliile, începând dela H[erșcu] Naht”. Cum pe anchetatori îi interesa
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de dinapoi pe Leibiș Goldștein cu capul spart, pe cari l’am luat și ascuns în casa mea și V. Bulgar îmi impută că de ce i’am am luat jidanul din mână (subl.ns.)”. Continuându-și relatarea, comerciantul român din Negrești a mai spus: „...mercuri seara, Petrache Stanliovici l’a trimis pe Mihăilă Rusu de a luat 25 de lei dela evreul Moisă Bercovici care era ascuns în casa mea”. Autorul declarației nu a specificat dacă evreul i-a dat țăranului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
din Glodeni și Neculai Hănceanu care îndemnau oamenii la jaf”. După ce acest negustor și-a făcut „datoria” cetățenească de a-și turna cunoscuții, la rând a venit Ioil Bercovici, comerciant evreu de cereale în vârstă de 46 de ani din Negrești, care, după ce i-a informat pe anchetatori că face comerț „...cu cereale și tinichigerie”, a povestit următoarele: „Mercuri la 7 a curentei am văzut că s’au adunat la Herșcu Naht o mulțime de țărani cari cereau să le dea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
erau, de fapt, decât un angajament infam la înfometarea lor și a familiilor lor și numai constrânși fiind de lipsa proprietății funciare. Iată ce mai relata Bercovici, „comersantul de cereale și tinichigerie”, cu referire la tema principală a revoltei de la Negrești: „...după ce au stricat dughenile s’au dus la curtea boerească unde cel întâi cari a intrat în cancelarie a fost V. a Iordăchioaei care striga că acolo e nenorocirea lor (subl.ns.), au scos condicile afară și C. a Andrioaei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
C. a Andrioaei le rupea”. Probabil, toate cele relatate de către martor se întâmplaseră seara, aproape de înnoptare, deoarece povestea zilei de 7 martie 1907 se oprește la curtea boierească, însă nici a doua zi nu a fost pace și liniște la Negrești de vreme ce Bercovici mai dictase următoarele întâmplări: „A 2-a zi joi au venit iarăși foarte mulți țărani în târg, având în fruntea lor pe V. Horișcă, Gh. Condurache, Gh. Ciobanu din Buhăești. N. Hănceanu și Gh. Oțel au stricat și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
extrem de grave: „...fiind în fruntea celor ce jefuiau a împins la o parte pe un D-n. Căpitan zicându’i că lui nu’i pasă de o șapcă roșie (subl.ns.)”. De aici se poate deduce fără dubii că la Negrești fusese trimisă, deja, armata sub forma vreunui escadron două de roșiori, deci de cavaleriști de elită. Cizmarul însurat Șloim Braunștein din Negrești, de 37 de ani, însurat, și-a pus tot pe data de 29 martie 1907 memoria la lucru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nu’i pasă de o șapcă roșie (subl.ns.)”. De aici se poate deduce fără dubii că la Negrești fusese trimisă, deja, armata sub forma vreunui escadron două de roșiori, deci de cavaleriști de elită. Cizmarul însurat Șloim Braunștein din Negrești, de 37 de ani, însurat, și-a pus tot pe data de 29 martie 1907 memoria la lucru pentru a-și reaminti în fața Justiției cele întâmplate și văzute de el în târgul de domiciliu, în zilele de 7 și 8
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mai recunoscut pe: „V. Horișcă, Gh. Condurache, Mihai Florea și N. Hănceanu”. Cât despre Gheorghe Oțel, martorul a afirmat că nu l-a văzut jefuind în schimb l-a văzut și auzit îndemnând oamenii la asalt asupra prăvăliilor evreiești din Negrești. În sfârșit, Strul Moscovici Călărașu, casap de 48 de ani, relata judelui-instructor Grigoriu atacarea prăvăliei lui Avram Raiter, de către Gheorghe Mardare și Gheorghe Potcoavă din Parpanița, ca șefi ai răsculaților, urmați de o gloată imensă din care martorul nu a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
bătăios, Strul Călărașu a mărturisit anchetatorilor că „...de frică am fugit iarăși și m’am ascuns”. c. „Am spart ușele și geamurile pe la dughene” Recunoașterea sinceră a celor scrise mai sus i-a aparținut muncitorului de 25 de ani din Negrești, Iftime Codiță care, probabil, a dat această declarație autoacuzatoare strâns bine cu ușa. Iată cum descria acesta evenimentele petrecute la răscoală în târgușorul Negrești: „Mercuri (7 martie, 1907, n.a.), eșind în târg ca să găsesc de lucru la cărat apă sau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Recunoașterea sinceră a celor scrise mai sus i-a aparținut muncitorului de 25 de ani din Negrești, Iftime Codiță care, probabil, a dat această declarație autoacuzatoare strâns bine cu ușa. Iată cum descria acesta evenimentele petrecute la răscoală în târgușorul Negrești: „Mercuri (7 martie, 1907, n.a.), eșind în târg ca să găsesc de lucru la cărat apă sau altă treabă, am văzut foarte mulți oameni adunați în fața casei lui Herșcu Nacht și dintre dânșii P. Bărbosu vroind să intre înăuntru șeful de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ca și la Pungești, revolta a ținut două zile, adică miercuri, 7 martie și joi, 8 martie după care, cel mai probabil, a fost adusă armata pentru a liniști spiritele. d. „Am înconjurat o dugheană cu lumânări” Desfășurarea răscoalei de la Negrești a fost descrisă de toți martorii ca fiind extrem de dramatică. Astfel, cetățeanul Ion Baciu de 25 de ani, tot din târgușor, le-a povestit anchetatorilor următoarele: „Mercuri am găsit în oraș vreo 300-400 de oameni de prin Căzănești și alte
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Nacht, n.a.) pentru pământ și vite”. Oamenii, nerăbdători și nemulțumiți, au dat iama iarăși prin dughenele și prăvăliile orașului, potrivit celor declarate de martor. Tot conform celor spuse de acesta, unele acțiuni au luat o altă turnură: „...noi cei din Negrești, îndemnați de geandarmul Dobranici am înconjurat o dugheană cu lumânări (subl.ns.) și am apărat-o să nu fie jefuită stând acolo până seara când iarăși s’au liniștit lucrurile”. Alți participanți precum: Constantin Rusu (19 ani, holtei), Dumitru Tănasă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
dugheană cu lumânări (subl.ns.) și am apărat-o să nu fie jefuită stând acolo până seara când iarăși s’au liniștit lucrurile”. Alți participanți precum: Constantin Rusu (19 ani, holtei), Dumitru Tănasă (muzicant însurat, 28 de ani), toți din Negrești, Ion Ciobanu din Parpanița, Mihai Ardeleanu din Buhăești, servitor la Costică N. Cristodulo, Gheorghe Gavriliță din Todirești, Dumitru Luchian din Parpanița și alții, au descris evenimentele tot în aceleași culori și pe fondul acelorași revendicări ce pentru țărani nu puteau
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
în piața publică de către notabilitățile timpului. e. „(...) m’au bătut cu un hârleț de fer spărgându-mi capul” Foarte importantă și oarecum lămuritoare rămâne declarația arendașului evreu de 50 de ani Herșcu Nacht, cel mai păgubit personaj al evenimentelor de la Negrești. Acesta gestiona la vremea respectivă moșiile Buhăiești, Parpanița și Glodeni. Din fericire, mărturia lui s-a găsit la dosar așa că putem cita unele pasaje care s-au vrut a face lumină în mecanismul revoltei. Potrivit arendașului, cel puțin în duminica
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
s-au vrut a face lumină în mecanismul revoltei. Potrivit arendașului, cel puțin în duminica de 4 martie a anului 1907, nimic nu se anunța în materie de răzmeriță: „Duminică la 4 martie curent au venit la casa mea din Negrești mai mulți oameni din Glodeni (...) cari m’au întrebat dacă le dau și anul acesta pământ și dacă le primesc vitele la suhat”. Bine-nțeles că sătenii s-au interesat și de prețurile pe care le va practica arendașul Nacht
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de-ale lui Nacht? Oricum, cu una cu alta, evreul se constituia parte civilă pentru suma de 10.000 de lei, cu toate că, spunea el,: „... pagubile mele sunt cu mult mai mari”. Numărând și citind declarațiile martorilor, se pare că la Negrești, pagubele înregistrate de comercianții evrei fuseseră cu mult mai mari decât la Pungești, însă putem fi foarte siguri că și târgul era ceva mai mare așa că și evreimea era mai numeroasă. Declarații extrem de acuzatoare la adresa țăranilor răsculați au mai dat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]