1,761 matches
-
cu Elisabeta. Sâmbătă, 6/18 iunie Vreme frumoasă, nu cald. Depeșă de la Leopold, care a ajuns în Sigmaringen. Ora 11 Pherekyde la mine. Stătescu a demisionat definitiv. După-amiaza audiențe. D. Brătianu la mine, acum vrea să demisioneze, dar e încă nehotărât, ar fi mai bine dacă nu ar mai ezita, căci situația nu mai poate fi menținută. Seara cu Elisabeta. Răcoare. Duminică, 7/19 iunie Vreme frumoasă. Ora 10 la capela episcopală. Ora 11 la palat. Primit pe Rosetti, consultat în privința
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
înapoi la Palat, schimbat. Ora 1¼ la Cotroceni, dejunat. După-amiaza între 2½ și 3½ audiențe, enorm de întuneric, umezeală pătrunzătoare. Seara scris. Împăratul german este iarăși bine, de asemenea marele duce de Baden, cu totul în afara pericolului. Gambetta este încă nehotărât în politica sa, noii ambasadori și miniștrii plenipotențiari nu au fost încă numiți. Duce o campanie împotriva Senatului. Luni, 16/28 noiembrie Ceață deasă, chiciură. Dimineața Davila la mine, îmi spune că D. Ghica a căzut și s-a rănit
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
soția. Biliard. Sâmbătă, 1/13 octombrie Vreme mohorâtă, nu e frig. Înainte de amiază cu Elisabeta la pavilionul de vânătoare. La dejun Kretzulescu, Mănescu, Hartley; rămân la ceai. Ora 4½ plimbare. Seara nimeni la masă. Biliard. Duminică, 2/14 octombrie Vreme nehotărâtă. Ora 8¾ la mănăstire. Ora 9 biserică. Înainte de amiază cu Elisabeta. La dejun D. Sturdza și Brătianu. După-amiază lucrat cu ei. Promenadă la prima cascadă, ploaie. Seara lucrat cu Sturdza. Stătescu a demisionat. Chițu ad-interim la Ministerul Justiției. Abia la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
iute" - vioaie, rapidă, sprintena etc.; "clare" - pure, limpezi, transparente, curate, străvezii, cristaline etc. (2p. + 2p.) 4 puncte 8. Oricare două dintre următoarele răspunsuri: "nemișcat", "neoprit", "neașteptat". (2p. + 2p.) 4 puncte 9. Exemple de răspuns: A văzut tot ce trebuia (pronume nehotărât). Tot drumul a tăcut (adjectiv pronominal nehotărât). (2p. + 2p.) 4 puncte 10. "Apă"- acuzativ; "care"- nominativ. (2p. + 2p.) 4 puncte 11. "Neașteptată", "mă". (2p. + 2p.) 4 puncte 12. "Ce"- subiect; "drumul" - complement direct.(2p. + 2p.) 4 puncte 13. Oricare dintre
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
limpezi, transparente, curate, străvezii, cristaline etc. (2p. + 2p.) 4 puncte 8. Oricare două dintre următoarele răspunsuri: "nemișcat", "neoprit", "neașteptat". (2p. + 2p.) 4 puncte 9. Exemple de răspuns: A văzut tot ce trebuia (pronume nehotărât). Tot drumul a tăcut (adjectiv pronominal nehotărât). (2p. + 2p.) 4 puncte 10. "Apă"- acuzativ; "care"- nominativ. (2p. + 2p.) 4 puncte 11. "Neașteptată", "mă". (2p. + 2p.) 4 puncte 12. "Ce"- subiect; "drumul" - complement direct.(2p. + 2p.) 4 puncte 13. Oricare dintre următoarele răspunsuri: "ce marginea drumul", "care fugea
PROGRAMA din 29 august 2001 PENTRU EXAMENUL NAŢIONAL DE CAPACITATE 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140815_a_142144]
-
felicită, a mulțumi, a se scuză, etc); 3. Elemente și structuri gramaticale. Se va urmări capacitatea candidaților de a folosi în mod corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal: - Articolul: - hotărât, nehotărât, partitiv; - Substantivul: gen, număr, formarea genitivului și a dativului; - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
corect și adecvat elementele și structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal: - Articolul: - hotărât, nehotărât, partitiv; - Substantivul: gen, număr, formarea genitivului și a dativului; - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
conform programei de limba franceză pentru ciclul liceal: - Articolul: - hotărât, nehotărât, partitiv; - Substantivul: gen, număr, formarea genitivului și a dativului; - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative și nehotărâte); - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât, en și y; - Numeralul - cardinal și ordinal; - Verbul: - modul indicativ, condițional (prezent și trecut*), subjonctiv (prezent, si trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple și compuse; diateza activă, reflexiva și pasivă*); - Adverbul
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
un act de limbaj dat . să redacteze un subiect sub forma unor tipuri de discurs (scrisoare, articol de presă, descriere, povestire, caracterizare) . a analizeze și să interpreteze textul dat . să efectueze o retroversiune Elemente și construcții gramaticale a. - Articolul: hotărât, nehotărât, partitiv; cazurile de folosire și omisiune ale articolului b. - Substantivul: genul, numărul, declinarea c. - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, formele speciale de comparativ și superlativ, adjectivele bello, quello, grande și sânto, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative și nehotărâte. Adjectivul
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
hotărât, nehotărât, partitiv; cazurile de folosire și omisiune ale articolului b. - Substantivul: genul, numărul, declinarea c. - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, formele speciale de comparativ și superlativ, adjectivele bello, quello, grande și sânto, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative și nehotărâte. Adjectivul posesiv de politețe. d. - Pronumele: personal, de politețe, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, condițional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
c. - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparație, formele speciale de comparativ și superlativ, adjectivele bello, quello, grande și sânto, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative și nehotărâte. Adjectivul posesiv de politețe. d. - Pronumele: personal, de politețe, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotărât. e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei și secolelor. f. - Verbul: modul indicativ, condițional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple și compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activă, pasivă și reflexiva, construcții verbale perifrastice, concordanță timpurilor
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
lexico-gramaticale sau sensuri gramaticale categoriale. Prin aceasta, morfemele stabile intră în componența sistemului de semne gramaticale. Au identitate stabilă de morfem „articolul”, unele verbe, unele clase de „adverbe”, unele „prepoziții” și „conjuncții”. Articolul este morfem al determinării, prin formele articolului nehotărât și ale articolului adjectival-demonstrativ: un om, omul cel bun. Articolul hotărât exprimă determinarea definită dar ca morfem conjunct enclitic: studentul de azi. Prin intermediul categoriei determinării, articolul, considerat în ansamblu, este instrument al substantivării și morfem al sensului lexico-gramatical de ‘substantiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în vorbire, sunt nespecifice sau chiar contrazic spiritul limbii sau corectitudinea sintactică. Întrebuințarea nearticulată a substantivelor abstracte este condiționată de diferiți factori sintactico-semantici sau numai sintactici (verbe, prepoziții): „Dispune de (se caracterizează prin) inteligență, frumusețe, prostie, ticăloșieetc.”. Întrebuințarea cu articol nehotărât este condiționată de prezența unui determinant calificativ sau apreciativ: „Are o inteligență ieșită din comun.”, „Se distinge printr-o frumusețe aparte”. Enunțuri precum „Are o inteligență...”, „Are o voință...”, „Se distinge printr-o frumusețe...” nu sunt reperabile, decât dacă articolul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
este condiționată de prezența unui determinant calificativ sau apreciativ: „Are o inteligență ieșită din comun.”, „Se distinge printr-o frumusețe aparte”. Enunțuri precum „Are o inteligență...”, „Are o voință...”, „Se distinge printr-o frumusețe...” nu sunt reperabile, decât dacă articolul nehotărât este încărcat, prin accentuare, cu valori stilistice deosebite, preluând și sarcina semantică a unui determinant superlativ lăsat neexprimat; „Are o voință!” înseamnă „Are o voință nemaipomenită!” • Substantivele abstracte sunt incompatibile cu sensul gramatical de plural; când sunt întrebuințate la plural
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
românești, substantive compuse: Podu-Înalt, Târgu-Mureș etc. Celelalte substantive proprii rămân, de obicei, în afara determinării sau primesc articol hotărât, când realizează singure diferite funcții sintactice: Bacăul, Sibiul, Israelul, Marocul, Tel-Avivul, Carpații, Bucegii etc. Substantivele proprii sunt incompatibile cu determinarea prin articol nehotărât. Pot primi articol nehotărât dacă sunt întrebuințate metaforic: „Și frunțile cărunte le nalță de departe/Un Cezar, un Traian.” (M. Eminescu, I, p. 24), „P-ici, pe colo mai străbate, câte-o rază mai curată/Dintr-un Carmen Saeculare ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Târgu-Mureș etc. Celelalte substantive proprii rămân, de obicei, în afara determinării sau primesc articol hotărât, când realizează singure diferite funcții sintactice: Bacăul, Sibiul, Israelul, Marocul, Tel-Avivul, Carpații, Bucegii etc. Substantivele proprii sunt incompatibile cu determinarea prin articol nehotărât. Pot primi articol nehotărât dacă sunt întrebuințate metaforic: „Și frunțile cărunte le nalță de departe/Un Cezar, un Traian.” (M. Eminescu, I, p. 24), „P-ici, pe colo mai străbate, câte-o rază mai curată/Dintr-un Carmen Saeculare ce-l visai și eu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clasa substantivelor feminine a termenilor care definesc zilele săptămânii: aceast-ă duminică, vineri etc. În același mod, prin intermediul categoriei genului la adjectivul determinant, se marchează apartenența la gen a substantivelor care nu cunosc opoziția singular-plural și nu admit determinarea prin articol nehotărât: • Dezinența -ă la singular a adjectivului indică genul feminin al substantivului: această înțelepciune, nimicnicie, obligativitate, creativitate, făină, mătase etc. • Înscrierea adjectivului determinant într-o opoziție specifică masculinului, -Ø/-i, marchează apartenența la clasa masculinelor a substantivelor care denumesc cifrele (acest
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor substantive compuse, determinarea e mascată de absența articolului, dar funcția acestuia a fost preluată de vocala de legătură -u: Târgu-Neamț, Podu-Roș etc. Substantivele singularia tantum, întrucât nu cunosc distincția obiect-clasă de obiecte, nu realizează nici sensul de ‘determinare minimă’ (‘nehotărâtă’). Substantive ca aur, argint, lapte, zahăr, unt etc. cunosc, sau determinarea Ø: „Am cumpărat lapte (zahăr, aur).”, sau determinarea maximă (definită): „Am fiert laptele.”, „Am pierdut aurul.”. Substantivele singularia tantum denumind obiecte unice, cel puțin din punctul de vedere al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiect” finit, precis delimitat - astrul cunoscut anterior procesului de comunicare. Prin nedeterminare se poate sugera „starea de lună”. MORFEMELE CATEGORIEI DETERMINĂRIITC "MORFEMELE CATEGORIEI DETERMIN|RII" Opoziția din interiorul categoriei determinării se exprimă prin morfeme specifice: morfemul Ø și articolul (articolul nehotărât și articolul hotărât). Morfemul Ø marchează nedeterminarea (sau determinarea Ø), atât la singular cât și la plural, la nominativul și acuzativul substantivelor: „La-nceput pe când ființă nu era, nici neființă,/ Pe când totul era lipsă de viață și voință (...) Fu prăpastie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
global, caracterizează de fapt, în primul rând, substantivul, centrul ei. Când substantivul este determinat de adjective pronominale: acestei studente, oricărei studente etc., determinarea se realizează prin intermediul adjectivului pronominal: această studentă = studenta din vecinătatea locutorului. Determinarea minimă se exprimă prin articolul nehotărât, morfem liber, totdeauna proclitic, variabil în funcție de gen, număr și caz; variabilitatea după genul substantivului caracterizează numai singularul: Singular Masculin + Neutru Feminin N.Ac. - un student, popor o studentă G.D. - unui student, popor unei studente Plural N.Ac. - niște studenți, popoare
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
indiferent de prepoziția cu care se construiesc: „Merg la (cu) mama (tata, bunicul, bunica.)”, „Vorbesc despre mama etc.” Substantivele-nume de ființe umane care implică numaidecât opoziția determinare definită - determinare nedefinită nu se înscriu în această dependență prepozițională; ele primesc articol nehotărât sau își reorganizează opoziția la nivelul unei sintagme nominale: „M-am întâlnit cu un prieten, copil, moșneag, italian etc.” „Mă duc la un prieten etc.”. Substantivele denumind ocupații se subordonează condiționărilor prepoziționale: „Am plecat cu preotul (cizmarul etc.)”: „Am plecat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al tău/de-al lui).”, „Am plecat la prietenul meu.”, „Copiii s-au ascuns în spatele blocului/unui bloc.” ș.a.m.d. Sensul de determinare categorială se supune sensului general al sintagmei în care substantivul este determinat sintactic prin pronume adjectivale nehotărâte, relative, negative; pronumele adjectivale fiecare, oricare, vreun lasă substantivul nearticulat, iar toți cere articularea lui cu articol hotărât: ”... Fiecare literă era un an, fiecare șir un secol de adevăr.” (M. Eminescu, P.L., p. 50), „Și cum vin cu drum de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cartofi, struguri etc., dar pot fi actualizate în interiorul opoziției singular-plural: Observații: Când substantivele nu se realizează ca plural în opoziție cu singularul, niște nu mai este morfem de număr, corespunzând formelor de singular o sau un, ci este un adjectiv nehotărât, întrebuințat frecvent în sintagme cu substantive singularia și pluralia tantum deopotrivă: niște zahăr, icre etc. EXPRIMAREA OPOZIȚIEI DE NUMĂRTC "EXPRIMAREA OPOZI}IEI DE NUM|R" Opoziția de număr din plan semantic este marcată în planul expresiei direct prin opoziție dezinențială
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sa de categorie sintactică, cazul este strâns legat de categoria determinării. Rămâne în afara determinării numai cazul vocativ. Nominativul și acuzativul pot dezvolta toate gradele de determinare (deci, și determinarea Ø) iar genitivul și dativul au, sau determinare hotărâtă, sau determinare nehotărâtă; sunt incompatibile cu determinarea Ø. Datorită acestui sincretism caz - determinare, extins și la categoria gramaticală a numărului, deci: caz-determinare-număr, se înlătură, prin formele articolului, omonimiile de la nivel dezinențial. La masculin, la nivelul articolului, cele patru forme cazuale omonime se reduc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și caz, ocupă în permanență aceeași poziție: între un substantiv determinat prin articol hotărât și un adjectiv: „Iar poetul ei cel tânăr o privea cu îmbătare.” (M. Eminescu, I, p. 32) În consecință, în structura adjectivului nu intervin modificări. Articolul nehotărât, morfem al determinării nedefinite, pare să fie preluat de adjectiv când acesta precede substantivul, dar, fiind morfem liber, rămâne fără consecințe asupra structurii morfematice a adjectivului. Marchează însă opoziția de caz și număr în sintagmele în care și substantivul și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]