2,318 matches
-
2), ale art. 2, 3 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată. În ceea ce privește punctul de vedere trimis de Avocatul Poporului, în sensul că lipsa opiniei instanței de judecată conduce la nelegalitatea sesizării Curții, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 , Curtea constată că asupra acestei chestiuni s-a pronunțat prin Decizia nr. 47 din 5 martie 1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 146
DECIZIE nr. 565 din 25 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 47 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171955_a_173284]
-
se mai arată că această măsură este necesară și pentru a cunoaște soluția pronunțată în recurs de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a civilă împotriva Încheierii din 16 mai 2005 a Tribunalului Ialomița - Secția civilă cu privire la excepția de nelegalitate a unor acte administrative. Reprezentantul Regiei Naționale a Pădurilor - Direcția Silvică Ialomița solicită respingerea cererii autorului excepției, arătând, totodată, că recursul formulat împotriva Încheierii din 16 mai 2005 a Tribunalului Ialomița - Secția civilă cu privire la excepția de nelegalitate a respectivelor acte
DECIZIE nr. 548 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24, art. 25, art. 26 şi art. 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
cu privire la excepția de nelegalitate a unor acte administrative. Reprezentantul Regiei Naționale a Pădurilor - Direcția Silvică Ialomița solicită respingerea cererii autorului excepției, arătând, totodată, că recursul formulat împotriva Încheierii din 16 mai 2005 a Tribunalului Ialomița - Secția civilă cu privire la excepția de nelegalitate a respectivelor acte administrative a fost respins de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a civilă. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecată. Curtea respinge cererea autorului excepției, întrucât apreciază că soluția
DECIZIE nr. 548 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24, art. 25, art. 26 şi art. 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de acordare a unui nou termen de judecată. Curtea respinge cererea autorului excepției, întrucât apreciază că soluția pronunțată în recurs împotriva Încheierii din 16 mai 2005 a Tribunalului Ialomița - Secția civilă cu privire la excepția de nelegalitate a unor acte administrative nu are relevanță în fața Curții Constituționale, care este sesizată prin Încheierea din 16 mai 2005 cu excepția de neconstituționalitate a Legii nr. 22/1969 . De asemenea, Curtea nu consideră necesară solicitarea trimiterii Dosarului nr. 611/2005 al
DECIZIE nr. 548 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24, art. 25, art. 26 şi art. 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
se justifică menținerea unei limite până la atingerea maximului legal. De altfel, acest procent de 2% a fost practicat și anterior, singura noutate introdusă de legiuitor fiind, în opinia intimatelor, criteriul ponderării utilizării. SRTV și ARCA au criticat pentru motive de nelegalitate modul de stabilire a procentelor de către UCMR-ADA în varianta să de metodologie, avându-se în vedere că aceasta nu pornește de la maximul de 10% prevăzut de lege pentru toate organismele de gestiune colectivă, ci de la unul de 13,5% peste
DECIZIE nr. 133 din 23 iunie 2005 privind publicarea în Monitorul Oficial al Rom��niei, Partea I, a Hotărârii arbitrale din 21 iunie 2005, având drept obiect Metodologia privind utilizarea prin radiodifuzare a operelor muzicale şi tabelul cuprinzând remuneraţiile cuvenite titularilor de drepturi de autor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/169252_a_170581]
-
cu absența dreptului. 31. Guvernul consideră că, în orice situație, reclamanții puteau obține despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 . 32. Reclamanții subliniază că, în Decizia definitivă din 30 iunie 1999, Curtea de Apel Timișoara a recunoscut, cu efect retroactiv, nelegalitatea naționalizării bunului lor și deci legitimitatea lor ca proprietari. 33. Ei consideră că jurisprudența Brumărescu (cauza Brumărescu împotriva României [GC], Cererea nr. 28.342/95, paragraful 65, CEDO 1999-VII) este pertinentă în speță și că instanțele nu pot refuza să
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
pendinte în momentul înstrăinării. În conformitate cu Legea nr. 112/1995 , în temeiul căreia s-a încheiat vânzarea, statul nu putea vinde decât bunurile pe care le-a dobândit în mod legal. Or, procedura angajată de reclamanți s-a finalizat cu recunoașterea nelegalității naționalizării, deci cu recunoașterea, cu efect retroactiv, a dreptului lor de proprietate asupra apartamentului. Dat fiind faptul că, la data vânzării, reclamanții formulaseră deja acțiune în justiție împotriva statului, prin care invocau nelegalitatea naționalizării, și că existența procedurii fusese notată
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
de reclamanți s-a finalizat cu recunoașterea nelegalității naționalizării, deci cu recunoașterea, cu efect retroactiv, a dreptului lor de proprietate asupra apartamentului. Dat fiind faptul că, la data vânzării, reclamanții formulaseră deja acțiune în justiție împotriva statului, prin care invocau nelegalitatea naționalizării, și că existența procedurii fusese notată în cartea funciară, vânzarea nu putea fi legală. Ei invocă drept probă a nelegalității vânzării faptul că celelalte apartamente din imobil nu au fost vândute chiriașilor tocmai pe motivul că o acțiune era
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
apartamentului. Dat fiind faptul că, la data vânzării, reclamanții formulaseră deja acțiune în justiție împotriva statului, prin care invocau nelegalitatea naționalizării, și că existența procedurii fusese notată în cartea funciară, vânzarea nu putea fi legală. Ei invocă drept probă a nelegalității vânzării faptul că celelalte apartamente din imobil nu au fost vândute chiriașilor tocmai pe motivul că o acțiune era pendinte pe rolul instanței. Aceste apartamente au fost restituite reclamanților, ca o consecință a acțiunii în revendicare. Numai în virtutea influenței chiriașului
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
1. În consecință, Curtea este chemată să hotărască dacă situația juridică în care s-au regăsit reclamanții aparține domeniului de aplicare a art. 1. 38. Ea observă că reclamanții au introdus o acțiune în revendicare imobiliară pentru a se constata nelegalitatea naționalizării bunului lor și pentru a obține restituirea acestuia. În hotărârea definitivă din 30 iunie 1999, Curtea de Apel Timișoara a stabilit că bunul în cauză fusese naționalizat cu încălcarea Decretului de naționalizare nr. 92/1950 , a constatat că reclamanții
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
i-a privat pe reclamanți de orice posibilitate de a intră în posesie (cauza Guillemin împotriva Franței, Hotărârea din 21 februarie 1997, Culegere de hotărâri și decizii 1997-I, p. 164, paragraful 54). În consecință, Curtea de Apel, deși constatase nelegalitatea naționalizării și, pe cale de consecință, dreptul de proprietate al reclamanților, a refuzat să dispună restituirea apartamentului nr. 3 către reclamanți, având în vedere vânzarea bunului încheiată între timp. Astfel, a confirmat în mod definitiv imposibilitatea reclamanților de a-și recupera
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
nu a fost tranșată de justiție, și, pe de altă parte, hotărârea acelorași autorități de a face o excepție, vânzând apartamentul nr. 3, și Hotărârea Curții de Apel din 20 iunie 1999 confirmând legalitatea vânzării și constatând în același timp nelegalitatea privării de proprietate, suferită în anul 1950. 49. Cu toate acestea, având în vedere marja de apreciere a autorităților naționale și în special a instanțelor judecătorești în interpretarea și aplicarea legii interne, Curtea consideră că nu se poate pronunța categoric
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
art. 57 alin. (1) și (3) din Legea nr. 51/1995 , excepție ridicată de Pompiliu Bota într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului împotriva unei sentințe civile prin care s-a respins o acțiune în contencios administrativ privind constatarea nelegalității și anularea unor adrese emise de Ministerul Justiției, prin care se refuză acordarea disponibilității unor denumiri, precum și eliberarea dovezilor disponibilității unor denumiri. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile art. 1 pct. 4 din Ordonanța Guvernului nr.
DECIZIE nr. 688 din 20 decembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 alin. (3) şi (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale art. 48 alin. (1) teza întâi şi art. 57 alin. (1) şi (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174441_a_175770]
-
fiscală, înainte de parcurgerea procedurii administrativ-jurisdicționale prealabile instituite de dispozițiile art. 174 din Codul de procedură fiscală". De asemenea, arată autorul excepției, "trebuie avută în vedere și situația în care, de cele mai multe ori, după obținerea hotărârii judecătorești prin care se constată nelegalitatea actului de control sau de impunere întocmit de organele A.N.A.F. este necesară promovarea unui nou proces în care să se ceară actualizarea cuantumului sumei ce trebuie restituită, precum și stabilirea cuantumului prejudiciului cauzat contestatorului prin lipsirea sa de posibilitatea utilizării
DECIZIE nr. 689 din 20 decembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 137 alin. (3), art. 141 alin. (1), art. 144 alin. (2) lit. a) şi art. 185 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174215_a_175544]
-
acestea aduc atingere dreptului la apărare, întrucât, în măsura în care partea interesată consideră că procurorul a pronunțat în mod discreționar una dintre soluțiile menționate în textul legal criticat, aceasta are posibilitatea, în cazul emiterii rechizitoriului, de a arăta judecătorului în ce constă nelegalitatea comisă, cât și, în cazul dispunerii unei soluții de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, pe aceea de a formula, potrivit art. 278 și 278^1 din Codul de procedură penală, plângere contra actelor procurorului la
DECIZIE nr. 646 din 29 noiembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. 63 alin. 2, art. 65 alin. 1 şi art. 262 din Codul de procedură penala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173863_a_175192]
-
4); principiul accesului liber la justiție consacrat de dispozițiile art. 21, deoarece se permite ca aceeași instanță care s-a pronunțat în calea de atac a apelului să se pronunțe și în calea de atac a recursului asupra motivelor de nelegalitate ale propriei hotărâri; principiul unicității, imparțialității și egalității justiției consacrat de art. 124 alin. (2), întrucât, atâta timp cât aceeași instanță devine competentă să soluționeze două căi de atac, dispare atât prerogativa unicității, cât și cea a imparțialității acesteia. Teza a doua
DECIZIE nr. 471 din 22 septembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 65/2004 pentru modificarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171507_a_172836]
-
nici cele ale art. 52 din Constituție, privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Cu referire la punctul de vedere exprimat de Avocatul Poporului în sensul că lipsa opiniei instanței de judecată cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată conduce la nelegalitatea sesizării, Curtea reține că lipsa de diligență a autorității publice și culpa sa în îndeplinirea obligațiilor izvorâte din lege nu pot reprezenta un impediment în calea valorificării depline a dreptului la apărare, în speță prin sesizarea Curții Constituționale în scopul
DECIZIE nr. 171 din 22 martie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167191_a_168520]
-
de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , excepție ridicată de Ion Iorgulescu într-un litigiu având ca obiect soluționarea excepției de nelegalitate a unei prevederi dintr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 , prevăzând că excepția de nelegalitate a unui act administrativ unilateral, ridicată
DECIZIE nr. 608 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181934_a_183263]
-
având ca obiect soluționarea excepției de nelegalitate a unei prevederi dintr-o hotărâre a Consiliului General al Municipiului București. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 , prevăzând că excepția de nelegalitate a unui act administrativ unilateral, ridicată în fața unei instanțe judecătorești, se soluționează de instanța de contencios administrativ, iar nu de instanța în fața căreia a fost ridicată excepția, sunt neconstituționale pentru că derogă în mod nejustificat de la normele Codului de procedură civilă
DECIZIE nr. 608 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181934_a_183263]
-
administrativ este supusă recursului, care se declară în 48 de ore de la pronunțare ori de la comunicare și se judecă în 3 zile de la înregistrare, cu citarea părților prin publicitate. ... (4) În cazul în care instanța de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată." ... Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept
DECIZIE nr. 608 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181934_a_183263]
-
3 zile de la înregistrare, cu citarea părților prin publicitate. ... (4) În cazul în care instanța de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanța în fața căreia s-a ridicat excepția va soluționa cauza, fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată." ... Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 1 alin. (3) privind statul de drept, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (2) referitoare la accesul liber la justiție, art. 125
DECIZIE nr. 608 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181934_a_183263]
-
libertăților recunoscute de convenție. Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele: În esență, autorul excepției consideră că, potrivit art. 4 din lege, se prelungește durata de soluționare a litigiului pe fond, datorită suspendării judecării acestuia până la soluționarea excepției de nelegalitate de instanța de contencios administrativ, ceea ce încalcă textele constituționale și convenționale invocate. Raportat la critica de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat stabilește competența și procedura de soluționare a excepției de nelegalitate a unui act administrativ unilateral. Potrivit
DECIZIE nr. 608 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181934_a_183263]
-
judecării acestuia până la soluționarea excepției de nelegalitate de instanța de contencios administrativ, ceea ce încalcă textele constituționale și convenționale invocate. Raportat la critica de neconstituționalitate, Curtea reține că textul de lege criticat stabilește competența și procedura de soluționare a excepției de nelegalitate a unui act administrativ unilateral. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată se stabilesc numai prin lege. Fiind constituite instanțe specializate pentru judecarea acțiunilor privind nelegalitatea, netemeinicia ori caracterul abuziv ale actelor autorităților
DECIZIE nr. 608 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181934_a_183263]
-
și procedura de soluționare a excepției de nelegalitate a unui act administrativ unilateral. Potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată se stabilesc numai prin lege. Fiind constituite instanțe specializate pentru judecarea acțiunilor privind nelegalitatea, netemeinicia ori caracterul abuziv ale actelor autorităților publice, este firesc ca soluționarea tuturor cererilor având asemenea obiect, indiferent dacă au fost formulate direct sau pe cale incidentală, să fie dată în competența acestor instanțe. Curtea constată că realizarea dreptului la un
DECIZIE nr. 608 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181934_a_183263]
-
dreptului la un proces echitabil într-un termen rezonabil este asigurată de dispozițiile cuprinse în art. 4 din Legea nr. 554/2004 , având în vedere că acest text legal impune termene extrem de scurte pentru judecarea cu celeritate a excepției de nelegalitate. Astfel, instanța de contencios administrativ se pronunță, după procedură de urgență, în ședință publică, cu citarea părților, iar hotărârea este supusă recursului, care se declară în 48 de ore de la pronunțare și se judecă în trei zile de la înregistrare. În
DECIZIE nr. 608 din 21 septembrie 2006 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181934_a_183263]