2,353 matches
-
orice faptă îl dezleagă. De la Mine află acuma, oh Kuntide, cum țelul urmărit Brahmanul îl atinge: ceea ce este cunoașterea cea mai înaltă. Cel ce cu mintea senină, cu suflet blînd și liniștit, la sunete și la orice alte lucruri e nepăsător, de dragoste și de ură fuge; cel care-n loc ascuns trăiește, și hrana-i e puțină și, trupul biruindu-și-l, cuvîntul și gîndul își stăvilește, în cugetare se afundă și necutremurat rămîne [315]; cel care egoismul său lăsînd
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ce nu mai pot avea înapoi, din tot ce s-a întâmplat și e ireversibil“. Această nesiguranță îi face pe Biriș și pe Ștefan să li se pară că sunt niște ființe mici, ce parcă cerșesc zile de la acel Demiurg nepăsător la trăirile lor: „Fiecare zi pe care o trăiești parcă ar fi o zi furată, sustrasă destinului. Asta îți dă un sentiment de euforie “. O altă formă a timpului este Destinul, care, în viziunea lui Bibicescu, e doar un aspect
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
dezmățată și risipitoare. Daca noi ne-am preocupa numai de interesul de partid și n-am prevedea că dezastrele financiare și economice ce amenință țara au să cadă mai mult asupra celor nevinovați decât asupra celor vinovați, am putea sta nepăsători in fața operii de distrugerea ordinii politice și economice întreprinsă și continuată cu atâta stăruință de către puternicii zilei. Situația însă e prea gravă ca să nu denunțăm țării pe aceia cari sânt adevărații vinovați și, plini de încredere în simțul deșteptat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
deci prin toate mijloacele de cari dispune mașina atotputerniciei guvernamentale ca să falsifice libera espresiune a țării, întrebăm: nu este acest amestec corumpător sau violent al miniștrilor o atingere adusă direct prerogativelor tronului? Întrebăm daca tronul poate să stea indiferent și nepăsător când se produc fapte de-o violență sau de-o corupțiune manifestă? De bună seamă că nu, căci, daca am admite o asemenea teorie monstruoasă, ea ar însemna o adevărată abdicare a șefului statului în mâna ministrului X sau Y
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
singură ședință, s-a regulat și de cătră Senat. Nu mai departe decât ieri, 3 aprilie, s-a petrecut o altă faptă care dovedește înalta ponderațiune cu care se urmează regulamentul acelui corp matur, o faptă comică desigur pentru privitorul nepăsător din galerie și din loje dacă n-ar avea un caracter care să întristeze pe oamenii aciia cari nu văd în parlamentarism o simplă formalitate. Iată dar ce s-a întîmplat. După regulamentul Senatului e știut că, ori de câte ori se face
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru a prevedea cu exactitate aproape matematică rezultatele la care vom ajunge {EminescuOpXI 237} întru fericirea acelor sălbatici, precum numea odinioară presa guvernamentală pe locuitorii provinciei. Iată că în fine și "Romînul" recunoaște că administrația e cu desăvârșire slabă și nepăsătoare, că administrația financiară e din ce în ce mai nechibzuită, că această stare de lucruri se urmează întocmai, ba poate și mai rău în anul curent: ca, prin o adevărată anomalie, administrația domeniilor, rău pregătită și în imposibilitate de-a face o bună administrație
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
institute cinstite unde onorile militare se fac cu arma încărcată. Dar paragrafi constituționali de drept public? Aceștia să motiveze retragerea roșilor de la putere? Aida de! Doar nu trăim în țara ingenuităților! Dreptul public (cu factorii lui esențiali) stă rece și nepăsător în fața desfrâului patriotic ca o statuă de marmură în mijlocul unui teatru de farse. În afară de zidurile acestui {EminescuOpXI 370} stabiliment trece mulțimea deziluzionată, sărăcită, căreia i s-a răpit aspirațiile ei cele mai sfinte, începînd cu credința în altarul creștinătății și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
eres" crează o atmosferă grea, apăsătoare. Adus parcă din recuzita alchimiștilor, plumbul pare a exprima cel mai bine alcătuirea apelor ochiului: "mare moartă / cu-ape de plumb". El are luciul gheții și al morții din imaginile cunoscute: "Și te privesc nepăsător / c-un rece ochi de mort" (Pe lângă plopii fără soț), sau: "O, geniul meu, mi-e frig l-a ta privire" ( Fata în grădina de aur), imagini care pregătesc viziunea șocantă (Svetlana Paleologu-Matta) a "mortului frumos cu ochii vii". Ioana
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
două frumoase. Tinere, elegante. Ținîndu-se de mînă. Una, trăgînd din țigară, se-ntoarce către cealaltă și, sărutînd-o, îi suflă și fumul. Atît. Să ne așteptăm, așadar, îngrijorați, ca peste păcatele noastre să fie trimis pîrjolul pedepsirii? Da' de unde! Parcurile gem, nepăsătoare, de îmbrățișările fetelor și băieților cu sex încă incert. Și ce-o mai fi prin viloaie! Habar n-au de gheenă. Să le citim atunci din enciclopedie: 1. vale situată în sudul Ierusalimului, unde erau sacrificați copii, prin ardere, ca
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pentru a putea în actuala campanie de recoltare și colectare să prevină din timp toate încercările dușmanului de a lovi în bunul mers al acesteia. Dușmanul, simțind din ce în ce mai puternic loviturile clasei muncitoare aliată cu masele țărănimii muncitoare, nu va rămâne nepăsător față de uriașa campanie a strângerii recoltei și a colectării și va căuta s-o zădărnicească prin toate mijloacele. În aceste condițiuni, organele noastre au sarcina de a preveni și împiedica uneltirile dușmanului, de a nimici toate mârșavele sale încercări de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
beznă, si zdravăna să mîna dreaptă ieși nainte Pe-Ahania s-o zvîrle pe Pămînt: o înhață de plete Și de pe treptele de gheață, ce înghețară-n jurul tronului, o aruncắ, Zicînd, "Ai devenit și tu că Vala? astfel te-azvîrl afară! Nepăsătoarea fericire a femeii, a slăbiciunii sine îngăduitoare, 115 Pasivul trîndav somn, enormă noapte și întunecime-a Morții Se înălța-vor oare ca să-și dea legile virtuții-active a bărbatului? Fărîma ne-nsemnată care cutezi să-mi fii pereche, Pasivitatea ta, legile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
impetuos, cu o nervoasă participare, dintr-un preaplin al cugetului ajuns la capătul răbdării. Încă un revoltat, deci, în dramaturgia lui Constantin Popa: Octav, din Cavou bar. Unul din tinerii care, la (ceea ce ei credeau că e) Revoluție, au ieșit nepăsători, nesăbuiți, superbi în stradă, înfruntînd gloanțele vidia, tancurile sumbre, toată urgia forțelor de represiune. Vom muri, dar vom fi liberi!", " Nu plecăm acasă, morții nu ne lasă!", scandau, răvășitor, frumoșii nebuni ai acelui însîngerat Decembrie. Îi transfigura speranța că jertfa
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
ci În năzuința de a fi luați În seamă prin unele „semne” pe care și noi le dăm. În fond, așa cum nu rămânem indiferenți față de cine ne conduce din punct de vedere politic, economic etc., tot așa nu putem fi nepăsători față de cine ne reprezintă din punct de vedere spiritual. Pentru că știm prea bine că nu putem fi democrați (din punct de vedere politic), liberi (din punct de vedere economic) etc. fără a fi bine situați (reprezentați) din punct de vedere
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
televizuală - băieți (7-18 ani) În cazul băieților se constată o evoluție ascendentă a desensibilizării și o evoluție descendentă a sentimentului de frică sau a tulburărilor de somn pe măsură ce cresc (figura 4). La vârste mici (7ani), sub 20% dintre băieți sunt nepăsători la scenele de violență, pentru a ajunge la 55% la vârsta de 18 ani. În același timp, sentimentul de frică scade de la 30% la 7 ani, la 18% la 18 ani. Dar vizionarea violenței TV induce un coportament îndrăzneț care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
fie părăsite. La 16 mai 1816, după ce mâncă un clapon trimis de Watier, bău o sticlă de Bordeaux - Byron băuse două când a răspuns articolului din Revue d’Edinburgh prin satira Barzi englezi și critici scoțieni - și scrise, fără speranță, nepăsător, așa cum un om pierdut Își Încearcă soarta, scrisoarea pe care am pomenit-o deja.”1 Scrisoarea la care face referire Barbey d’Aurevilly, devotatul său biograf, Îi este adresată unui alt mare dandy al epocii, Scrope Davies. Cererea pentru un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
narcotizat tc "Narcis narcotizat " Tânărul și frumosul Narcis Îndrăgostit (prin blestem) de propriu-i chip (sau, scrie Pausanias, de cel al surorii sale gemene, dispărută de timpuriu) Împlinește profeția lui Tiresias. Refuzând dragostea nimfei Echo, dar (spun câteva legende beoțiene) nepăsător deopotrivă la farmecele Înfocatului Amenias, cauzând moartea acestora, Narcis e condamnat să nu se mai poată desprinde de imaginea oglindită În unda apei. Se privește Îmbătat de iubire și, povestește Ovidiu, i se adresează dublului său ca și cum acesta ar fi
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
părăsite. La 16 mai 1816, după ce mâncă un clapon trimis de Watier, bău o sticlă de Bordeaux 1 - Byron băuse două când a răspuns articolului din Revue d’Edinburgh prin satira Barzi englezi și critici scoțieni - și scrise, fără speranță, nepăsător, așa cum un om pierdut Își Încearcă soarta, scrisoarea pe care am pomenit-o deja: Dragul meu Scrope, trimite-mi două sute de lire, banca este Închisă și toate fondurile mele stau În acel trei la sută. Am să-ți Înapoiez banii
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cuvânt, este un uriaș. Iată de ce sărmanul Fitecine s-a trezit Împovărat pentru multă vreme de aici Înainte. O revoluție populară este imposibilă astăzi. Dacă unii regi vor mai cădea, acest lucru se va datora, ca și În Franța, disprețului nepăsător al clasei inteligente. Pentru ca viața noastră să se distingă prin eleganță, astăzi nu mai este de-ajuns să fii nobil sau să câștigi un număr la una dintre loteriile umane, trebuie să mai și fi fost Înzestrat cu acea Însușire
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
III.Despre toaleta bărbaților; IV. Despre toaleta femeilor; V. Despre variațiile ținutei, precum și rezumatul capitolului. Principiile ecumenice ale toaleteitc "Principiile ecumenice ale toaletei" Oamenii care se Îmbracă la fel ca zilierii, cei al căror trup se acoperă zi de zi, nepăsător, cu aceeași Învelitoare ce duhnește și e la fel de soioasă, oamenii aceștia sunt tot atât de numeroși ca nătărăii care umblă prin lume fără să vadă nimic, care mor fără să fi trăit, care nu știu să recunoască nici calitatea unei mâncări, nici
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sau simulată - de contingențele vieții: „Să fi avut un scop stăruința Încăpățânată cu care Își perdeluia scurtul lui trecut și viața de toate zilele se putea prea bine, era Însă, o spun iarăși, atâta mândrie În privirea lui ce, pururi nepăsătoare de ce se petrece pe pământ, arăta a se pierde aiurea, În depărtările unei lumi de vis, Încât ar fi făcut să se risipească orice urmă de neîncredere sau de bănuială”. Într-o altă considerație a lui Baudelaire, din articolul scris
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
în 1996, sunt semnele unei alte vârste; poemele nu mai au nici o vlagă, în schimb D. se numără printre pamfletarii politici cei mai citiți. Bântuit de talent, un extraordinar talent, cuvintele-șoc și metaforele percutante îi vin în cascadă, proaspete și nepăsătoare, cu încărcătură afectuoasă și cinică, brutal repezite și tandre, proletare și nobile, înscriindu-se laolaltă pe un traseu totuși bine determinat, spunând exact ce li s-a menit să spună, fără ezitări, fără ambiguități. [...] Darul acestei poezii este de a
DINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286786_a_288115]
-
de Litere din Cluj-Napoca, secția teatru, precum și profesor la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. În 1982 a obținut titlul de doctor în filologie, cu teza Opera literară a lui Delavrancea. C. debutează editorial cu volumul de povestiri științifico-fantastice Nepăsătoarele stele (1968), gen în care va continua să scrie, obținând în 1974 Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Iarba cerului, interesant nu prin înfruntarea maniheică pe care o propune, cât prin panorama tristă a unui pământ pustiu, cu orașele abandonate ruinei
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
Caragiale (2002) și a îngrijit și prefațat, pentru uz didactic, ediții din operele lui George Coșbuc, Iosif Vulcan, Ioan Slavici, Zaharia Bârsan, Liviu Rebreanu, Gala Galaction, Camil Petrescu, Panait Istrati, Ion Agârbiceanu, Zaharia Stancu, Emil Gârleanu, Victor Papilian ș.a. SCRIERI: Nepăsătoarele stele, București, 1968; Miniaturi critice, București, 1969; Clopotele de apă, București, 1970; Aproape de curcubeu, București, 1972; Licheni, Cluj-Napoca, 1974; Iarba cerului, București, 1974; Un gotic târziu, Timișoara, 1975; Umbra ulmilor tineri, Cluj-Napoca, 1976; Paradoxala întoarcere, București, 1978; Provincialii, Cluj-Napoca, 1978
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
1999; Templul de vise, Oradea, 1999; Eminescu în orizontul criticii, Pitești, 2000; Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001; Absent din agora, Deva, 2001; Romancierul Rebreanu, București, 2001. Antologii: Antologia basmului cult românesc, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Constantin Călin, Constantin Cubleșan, „Nepăsătoarele stele”, ATN, 1968, 9; Al. Căprariu, „Miniaturi critice”, TR, 1969, 43; Petru Popescu, „Clopotele de apă”, VR, 1970, 8; Nicolae Baltag, Etica vieții, etica muncii, LCF, 1974, 5; Al. Covaci, „Licheni”, F, 1974, 10; Ion Vlad, Trei prozatori, TR, 1975
CUBLESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286544_a_287873]
-
versurilor, dar și în supralicitarea lirismului prin sarcasm, patetism și expresivitate excesivă. Oscilând între poza damnării și tonalitatea elegiacă, poetul rămâne programatic contestatar, fixând în notații dramatice - chiar dacă adesea teatrale - o dureroasă marginalizare: „În fuga lor, toți oamenii Cetății/ Călcau, nepăsători, pe trupul meu bubos,/ Lăsându-mă, sfârșit și rupt, pe jos./ Îngrozitoare, ghearele singurătății/ Rupeau din răni fâșii de carne crudă,/ Și nimeni nu voia să mă audă./ Din timp în timp, doar câte-o-înjurătură/ Îmi săruta urechile râioase - / Răscolitor durerilor
CORLACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286417_a_287746]