2,114 matches
-
îmi e totuna. De vrei să mai înoți în seva mea, Ai grijă să nu îți îneci laguna. Lumini și umbre-n mine te așteaptă. Nectarul și polenu-s pregătite. Cu paiul dintr-o coastă semidreaptă, Tu soarbe-le lasciv, pe nesimțite. Prizonier în trupu-mi să rămâi ca un Ulise posedat de-o nimfă. În coapsa mea se coace un lămâi. Și vrea să îl hrănești cu alba-ți limfă. Referință Bibliografică: CUVINTE GRĂBITE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CUVINTE GRĂBITE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373893_a_375222]
-
învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A P. CUV. PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU – DUHOVNICUL MISIONAR, PROPOVĂDUITORUL APOLOGET ŞI MĂRTURISITOR... de STELIAN GOMBOŞ în e [Corola-blog/BlogPost/373939_a_375268]
-
cu aparatură performantă și aprovizionate permanent și egal cu medicamente și materiale sanitare. ... Poate că ar înțelege că nu toți locuitorii acestei țări amărâte pot da fuga în străinătate pentru operații, tratament, recuperare, întreținere. Ei nu au salarii și pensii „nesimțite” precum au majoritatea celor din clasa politică, din conducerea instituțiilor statului sau ai serviciilor speciale, care sunt mai numeroase ca ale oricărui stat european sau american. Cetățeanul de rând nu se bucură de privilegii și nu are cum să-și
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (5) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373880_a_375209]
-
Articolele Autorului Lasă-mă Doamne Lasă-mă Doamne mă lasă, Într-un colț de rai stingher, Să simt dorului că-i pasă Cum mă urc încet spre cer, Cum prin versuri nerostite Prinse-ntr-un imens decor, Cum pătrund pe nesimțite Parcă-s vrăji făcute-n zbor, Lasă-mă Doamne mă lasă Într-un colț uitat de lume, Iar de mine dacă-ți pasă Lasă-mă-ntr-un loc anume, Lasă-mă-ntr-un loc cu dor Plin de Tine,plin de Viață, Lasă-mă-n gând
LASĂ-MĂ DOAMNE de VALER POPEAN în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375444_a_376773]
-
învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în
DIN SERIA „PRO MEMORIA – ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI”... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375464_a_376793]
-
dispoziția să-mi calmeze durerea și să-mi vindece rănile. Nu, el a revenit mânat de dorințele lui ca și cum are fi spus: “te vreau așa, cu genunchii juliți, să fim alături până la capătul drumului”. Tristă și dureroasă realitate! Pășisem pe nesimțite în lumea ciudată a ideilor unde aventura era la ea acasă, iar incertitudinea făcea jocurile mai periculoase. Cu cât mă gândeam mai mult, motivele se înmulțeau, fie că erau pro sau contra legăturii mele cu Ovidiu. Mă întrebam cum acționau
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
sunt supărate, Azi, stau cocoțate-n prun, Mâine, de sunt scuturate, Merg în oala de magiun. Prinși în joc și veselie, Două fete și-un băiat Nu mai vor nimic să știe, Chiar de toamnă au uitat! Și ușor, pe nesimțite, Noaptea cade peste sat, Curcile, cam zgribulite, Într-un vișin s-au culcat. Referință Bibliografică: VREME DE TOAMNĂ / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate
VREME DE TOAMNĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371888_a_373217]
-
cu cont pe FB care-i ceartă între două postări cu idioții de Gutză și Salam. Majoritatea nației aste de români sunt puturoși, inculți, lași, leneși, trădători, hoți, curve, fripturiști, pupincuriști, slabi, aplecați, mizerabili, meschini, nemernici, papagali, bârfitori, jegoși, împuțiți, nesimțiți, needucați, perverși, pedofili, homosexuali, porci, securiști, informatori, spioni, corupți, delăsători, distrugători, răi. În toate instituțiile statului, în firme, în biserici, în orice domeniu, s-au infiltrat astfel de oameni și aștia ne conduc. Oare are cineva șansa să ajungă la
UN PUI DE EDITORIAL. DE CE SUNTEM CERŞETORI ÎN PROPRIA ŢARĂ? de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371931_a_373260]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > DOREL SCHOR - ZICERI (115/116) POTENȚIAL & GROAPA Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului POTENȚIAL • Cine face și desface, tot timpul are ce face... • Norocul lui că-i nesimțit, că-i spuneam vreo două să-l usture! • Culmea prostiei: prostii râd de proști. • Nici înjurăturile nu mai sunt astăzi că altă dată... • Fiecare om care se simte bine este, de fapt, un bolnav care se neglijează (Jules Romains). • Regretele
ZICERI (115/116) POTENŢIAL & GROAPA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372030_a_373359]
-
răzbunat și-a stors-o, Chiar de puroi și de nevoi morbide, Cu ‘trejii’ morți în exerciții ‘elective... Într-o seară aveam o scârbă amară, Ce tot flotează-n flacără de ceară, Îmi era că continuă și-n altă seară, Nesimțita Toantă ce știe că zbiară, În alt timp Golanul se interpunea, Mereu contracandidatul întrerupea, Că-i place numai să se audă vorbind, De dosarele grele ‘neplagiate hlizind... Necontând că-n argumente de.. rabat, O Nație întreagă de la vot a alungat
REUŞIND URSUL SĂ TREZEASCĂ... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372046_a_373375]
-
însă obligați să afirmăm că harul nu este totul, că singur nu poate realiza nimic, mai mult - că dacă lui nu i se adaugă contribuția volitivă, practică (si nu cea de intenționalitate) a omului, prezența lui în suflet rămâne aproape nesimțită, inactivă. La început, impresia oricărei persoane care vrea să lucreze binele este că nici un ajutor din afară nu i se dă, ci totul îi aparține, lucrarea de sinergie realizând-o mental de-abia mai târziu, când, aflându-se pe trepte
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
adevărat al existenței, căci < > 9. Împreună lucrarea omului cu Dumnezeu se continuă, după cum vedem, și în urcușul propriu-zis. Chiar în treptele cele mai înalte pe care poate ajunge ființa umană ea este susținută de harul divin, în mod tacit, aproape nesimțit, dar în mod tainic această prezență are efecte binefăcătoare, determinând apariția unor rezultate nescontate și imposibile pentru puterile pur omenești. Harul își sporește prezența lucrătoare în fiecare pas înainte spre nepătimire și cu fiecare refuz de a mai săvârși păcatul
DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
-
le pieri pe loc pofta de hârjoneală, se speriară și apoi începură să înjure câinii: - Marș! Maaarș, potăi ordinare și jegoase! Bă căpitane, du-te dracu cu câinii tăi cu tot! Că ne mănâncă ăștia pe-amândoi! Gonește-i! - Bă, nesimțiților ce sânteți voi! Nu vă e rusânie, mama voastră de proști! Ce mă, nu vedeți că io cu pretenu' meu Tutoi, glumim? Maaarș, fir-ați voi să fiți cu rasa voastră cu tot, marș! - Maaarș! strigă iar Tutoi, bă căpitane
CĂPITANUL VASILE (7) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372368_a_373697]
-
așezase un om care mă privea stăruitor iar pe față avea un fel de plictis asociat cu un zâmbet cam trist. Îmbrăcat cu haine curate dar care prinseseră și vremuri mai bune, destul de în vârstă, nu tocmai înfloritor și foarte nesimțit. Indignat, gândesc pentru a clipă că iată, democrația are unele defecte care ar trebui înlăturate. Adică de ce este posibil ca un om cu vădite lipsuri materiale să poată călători cu alții înlesniți din punct de vedere material. Este, cel mai
ILUZIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372416_a_373745]
-
vorbă frumoasă care ne atinge în inima și ne încălzește pe dinăntru, un apus ori un răsărit de soare care ne oprește privirea în loc, un câmp înflorit în mii de culori care ne încărca de splendoare și ne face, pe nesimțite, mai frumoși și mai buni. De când nu ați mai privit cerul nu pragmatic, să știți cum vă îmbrăcați în ziua aceea, ci doar ca să vedeți cât e de albastru ori ca să urmăriți curgerea norilor ori să numărați stelele? Ați auzit
DESPRE PǍSǍRI ŞI FLUTURI ŞI VIAŢA ÎNTRE DOUǍ FACTURI de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372963_a_374292]
-
stingem curînd, O dulce iubire și atît. 05,12,1988 ...Așa mie de ciuda, de abia am reușit să ies ptr. două ore în oraș pentru telefon - și n-am reușit să vorbesc cu tine decît foarte, foarte puțin iar nesimțitele de la poștă tot m-au taxat mai mult - iar pe deasupra ziceau vrute și nevrute - adevărul e că ți-e defect telefonul! Cine știe cînd o să mai pot ieși să te sun... ...Mîine e moș Nicolae, crede-mă că sînt la anghie cu
PETITIE CATRE VREMURILE ODIOASE XIII de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370980_a_372309]
-
stingem curînd, O dulce iubire și atît. 05,12,1988 ... Așa mie de ciuda, de abia am reușit să ies ptr. două ore în oraș pentru telefon - și n-am reușit să vorbesc cu tine decît foarte, foarte puțin iar nesimțitele de la poștă tot m-au taxat mai mult - iar pe deasupra ziceau vrute și nevrute - adevărul e că ți-e defect telefonul! Cine știe cînd o să mai pot ieși să te sun ... Mîine e moș Nicolae, crede-mă că sînt la anghie cu
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 8. de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/370966_a_372295]
-
învață pe noi Sfântul Apostol Pavel când zice: „Nu vă înșelați, căci vorbirile rele strică obiceiurile bune” . Asemenea relații îl vatămă foarte mult mai ales pe preot, fiindcă, în împreună-petrecerea cu persoanele prost văzute din punct de vedere moral, pe nesimțite, se depărtează cuvioșia lui și este prădată puțin câte puțin bogăția bunei-cuviințe preoțești, și la urmă se va afla și el gol de toată cinstea și respectul din parte celor păstoriți de el. Despre acest preot se poate spune, în
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI GAVRIIL STOICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371249_a_372578]
-
Rafael Advanced Defense Systems ... X. ATENȚIE! - "TURCU PLĂTEȘTE!", de Ion Măldărescu, publicat în Ediția nr. 3 din 03 ianuarie 2011. De la o vreme încoace actualul guvern al României, cu primul ministru, vârf de lance, a asmuțit populația țării împotriva „pensiilor nesimțite”. Foarte bine, vor spune unii, foarte bine spun și eu dar... uite că există un „dar”... sau cum se strigă pe vremuri la circurile ambulanțe: „pe-afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’!”, ceea ce-i dă dreptate înțeleptului Grigore Alexandrescu și fabulelor
ION MĂLDĂRESCU [Corola-blog/BlogPost/344863_a_346192]
-
Confruntându-se cu prăbușirea sistemelor de pensii, tehnocrații recomandă cariere mai lungi de 40 - 45 ani pentru ... Citește mai mult De la o vreme încoace actualul guvern al României, cu primul ministru, vârf de lance, a asmuțit populația țării împotriva „pensiilor nesimțite”. Foarte bine, vor spune unii, foarte bine spun și eu dar... uite că există un „dar”... sau cum se strigă pe vremuri la circurile ambulanțe: „pe-afară-i vopsit gardu’, înăuntru-i leopardu’!”, ceea ce-i dă dreptate înțeleptului Grigore Alexandrescu și fabulelor
ION MĂLDĂRESCU [Corola-blog/BlogPost/344863_a_346192]
-
pur și simplu i-au umilit pe cei mai mulți dintre artiștii noștri. D.I.: O mare durere în suflet o am chiar acum când sunt pe cale să pierd casă în care locuiesc de zeci de ani. Să nu mai vorbim despre pensia “nesimțita”, cum o numesc aleșii noștri, care mi-a fost redusă datorită legislației în vigoare. E vai și amar de artiști și de cultura noastră, care a ajuns pe mâna unora care habar nu au, sunt paraleli cu ea. R.E.L.: Doamne
DE VORBA CU DAN IORDACHESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344949_a_346278]
-
un cântec de clopote, cunoscut lui de la școala de acasă, “Hora Unirii“. Încântarea produsă de vederea ,,Palatului Culturii” îi fu sporită apoi de imaginea ,,Teatrului Național” și-a multor altor clădiri. Însă, încet-încet, sentimentul de care era cuprins, lăsa pe nesimțite locul îngrijorării, odată cu lăsarea întunericului. Unde avea să doarmă la noapte? Crezuse că se va culca la școală, doar pentru asta ajunsese acolo; mereu își închipuise că odată ajuns la Iași, toate se vor așeza în matca firească, numai că
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
plămânii. O târâră în peșteră și-i dădură foc. Flăcările izbucniră ca dintr-o căpiță de fân uscat, pârjolindu-le fața și părul. Oștenii țâșniră din grotă tăvălindu-se printre pietre să stingă focul de pe haine. Noaptea se lăsă pe nesimțite, iar focul cuprinse întreaga grotă și pe dinăuntru și pe dinafară. De usturimea arsurilor vrăjitoarea urla de răsunau văile. În chinurile morții implora diavolii s-o salveze de la condamnarea păcătoșilor. Însă dracii, eliberați de puterea zgripțuroaicei pe care o slujiseră
SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345942_a_347271]
-
care ajunsese șef de gară, venise special la el acasă să-i sărute mâna. În toată cariera lui de profesor niciodată nu dăduse nota zece. Îmi aduc aminte că, noi, elevii, îl porecleam “Domnu’ Lae fără coaie.” Anii trecuseră pe nesimțite și acum toată activitatea lui se reducea la postața aceea de pământ, pe care, înainte de a fi smulsă din ghearele comuniștilor, o smulsese Cosmosului, format, după cum prea bine se știe, din infinitul mic și infinitul mare. “Nu te mai frământa
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]
-
-sa, la vârsta pe care o cunoscusem atunci când ne plimbam, ținându-ne de mână, pe bulevardul N. Bălcescu. Era ca în Timpul regăsit, unde, Proust, aflat într-o societate selectă, o confundase pe o prințesă cu fiica sa. Anii trecuseră pe nesimțite. “Nel mezzo del cammin di nostra vita...” Odată trecusem pe lângă un cortegiu funerar, în urma căruia, rudele defunctului, abia mergeau, ștergându-și ochii înlăcrimați, cu batistele mototolite în mână. Era într-o duminică. Eram tineri. Ne țineam de mână. Din când
CARTEA CU PRIETENI- ION IFRIM-AMINTIREA UNEI MARI IUBIRI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347740_a_349069]