2,626 matches
-
comunicarea realizată între terminațiile nervoase și țintă. Mecanismul formării și menținerii conexiunilor sinaptice centrale și periferice constituie obiectul unui mare număr de cercetări experimentale. S-a precizat printre altele că supraviețuirea neuronilor motori medulari depinde de activitatea mușchilor inervați de către neuronii respectivi și că supraviețuirea altor tipuri de neuroni (senzitivi, vegetativi, corticali, reticulari etc.) este dependentă de prezența factorilor de creștere, ca NGF (Levi-Montalcini, 1972), neutrofinei, factorilor neurotrofici NGF-like, factorului neurotrofic derivat de creier și factorului neurotrofic ciliar (Barde, 1994). De la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
formării și menținerii conexiunilor sinaptice centrale și periferice constituie obiectul unui mare număr de cercetări experimentale. S-a precizat printre altele că supraviețuirea neuronilor motori medulari depinde de activitatea mușchilor inervați de către neuronii respectivi și că supraviețuirea altor tipuri de neuroni (senzitivi, vegetativi, corticali, reticulari etc.) este dependentă de prezența factorilor de creștere, ca NGF (Levi-Montalcini, 1972), neutrofinei, factorilor neurotrofici NGF-like, factorului neurotrofic derivat de creier și factorului neurotrofic ciliar (Barde, 1994). De la nivelul receptorilor specifici ai terminațiilor nervoase, factorii de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1994). De la nivelul receptorilor specifici ai terminațiilor nervoase, factorii de creștere secretați de către celulele țintă sunt transportați retrograd la corpul celular neuronal în vederea activării enzimelor implicate în procesele trofice neuronale, cu participarea mesagerilor secunzi. Alterarea transportului este urmată de moartea neuronilor și întreruperea transmiterii sinaptice. Pentru ca o conexiune sinaptică să se formeze și să funcționeze corect, sunt necesare următoarele condiții de bază. Mai întâi, axonul unui neuron în curs de dezvoltare trebuie să vină în contact cu un partener postsinaptic, fie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în procesele trofice neuronale, cu participarea mesagerilor secunzi. Alterarea transportului este urmată de moartea neuronilor și întreruperea transmiterii sinaptice. Pentru ca o conexiune sinaptică să se formeze și să funcționeze corect, sunt necesare următoarele condiții de bază. Mai întâi, axonul unui neuron în curs de dezvoltare trebuie să vină în contact cu un partener postsinaptic, fie neuron, celulă musculară sau celulă glandulară. O a doua condiție privește realizarea unor contacte stabile între conul de creștere al neuronului și celula-țintă a acestuia. Procesul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și întreruperea transmiterii sinaptice. Pentru ca o conexiune sinaptică să se formeze și să funcționeze corect, sunt necesare următoarele condiții de bază. Mai întâi, axonul unui neuron în curs de dezvoltare trebuie să vină în contact cu un partener postsinaptic, fie neuron, celulă musculară sau celulă glandulară. O a doua condiție privește realizarea unor contacte stabile între conul de creștere al neuronului și celula-țintă a acestuia. Procesul de stabilizare a contactului sinaptic asigură eliberarea transmițătorului chimic de la terminația nervoasă presinaptică la receptorii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
bază. Mai întâi, axonul unui neuron în curs de dezvoltare trebuie să vină în contact cu un partener postsinaptic, fie neuron, celulă musculară sau celulă glandulară. O a doua condiție privește realizarea unor contacte stabile între conul de creștere al neuronului și celula-țintă a acestuia. Procesul de stabilizare a contactului sinaptic asigură eliberarea transmițătorului chimic de la terminația nervoasă presinaptică la receptorii postsinaptici ai celulei-țintă. Multe din etapele formării, stabilizării și modificării conexiunilor sinaptice periferice se aplică la sinapsele interneuronale din sistemul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
postsinaptică nu s-a clivat încă în fibre musculare distincte. O formă primitivă de transmisie există din momentul în care axonul ajunge la ținta musculară. Potențialele miniaturale spontane de placă motorie pot fi înregistrate din fibrele musculare ale embrionilor, când neuronii motori au contactat mușchiul respectiv. Apariția transmisiei sinaptice imediat după ce contactul dintre nerv și mușchi a fost realizat, demonstrează că axonul presinaptic este capabil să elibereze acetilcolină și că membrana postsinaptică prezintă receptori specifici sensibili la efectele depolarizante ale acesteia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
presinaptic este capabil să elibereze acetilcolină și că membrana postsinaptică prezintă receptori specifici sensibili la efectele depolarizante ale acesteia. De precizat că, de la nivelul conurilor de creștere axonală începe eliberarea acetilcolinei înainte de contactarea fibrelor musculare. Curând după contactul inițial dintre neuronul motor și fibra musculară, amplitudinea potențialelor de placă motorie crește dramatic, ca urmare a schimbărilor morfo-chimice survenite la nivelul componentelor pre- și postsinaptice. Acestea privesc numărul contactelor nerv-mușchi, distribuția, densitatea și stabilitatea receptorilor membranari, apariția acetilcolinesterazei etc. Terminațiile nervoase presinaptice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o redistribuire și concentrare a receptorilor preexistenți în teritoriul sinaptic. La aceasta se adaugă creșterea sintezei de noi receptori membranari. Astfel, terminațiile nervoase controlează atât sinteza, cât și distribuția receptorilor în membrana postsinaptică. Cercetările lui Marshall (1986) au demonstrat că neuronii presinaptici reglează dezvoltarea și distribuția receptorilor nicotinici postsinaptici și în cazul sinapselor interneuronale ganglionare. Rămâne de stabilit dacă proprietățile receptorilor sinaptici din creier sunt controlate în același mod sau prezintă anumite particularități morfo-chimice specifice țesutului nervos cerebral. Sigur este că
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ambientale, ce diferă de la o regiune la alta, conferind dominanța și stabilitatea căilor nervoase respective. I.4.2. HISTOCHIMIA SINAPTOGENEZEI Sinapsele sunt rezultatul unei serii de evenimente prin care conul axonal de creștere stabilește legături specifice, stabile, cu prelungirile altor neuroni. Odată stabilită o legătură viabilă a conului de creștere, axonul terminal se transformă în buton presinaptic, iar regiunea de contact a neuronului vecin devine regiune postsinaptică. Se admite că morfogeneza neuronală, implicit a sinapselor, este dependentă de două influențe majore
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rezultatul unei serii de evenimente prin care conul axonal de creștere stabilește legături specifice, stabile, cu prelungirile altor neuroni. Odată stabilită o legătură viabilă a conului de creștere, axonul terminal se transformă în buton presinaptic, iar regiunea de contact a neuronului vecin devine regiune postsinaptică. Se admite că morfogeneza neuronală, implicit a sinapselor, este dependentă de două influențe majore: a)expresia tranzitorie a unui program genetic de creștere; b)interacțiunea cu diverse elemente de micromediu. Dacă expresia unor gene în cursul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o membrană (lamellipodium), care delimitează extremitatea distală a conului și prelungiri fine (filopodii), care se extind radiar. Clasic se descriu patru faze de desfășurare a sinaptogenezei: I.stabilirea de contacte între filopodele conului de creștere axonal și prelungirile sau componentele neuronului postsinaptic; II.recunoașterea interneuronală, care se bazează pe specificitatea chimică a unor glicoproteine ale matricei extracelulare; III.începerea îngroșării postsinaptice, inițiată de elementele complexului Golgi și de veziculele acoperite (coated vesicles), care apar în această zonă; IV.constituirea sinapsei definitive
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de pe toate filopodele unui anumit con de creștere este uniformă și se presupune că la organizarea fasciculelor nervoase (în special la alegerea unor anumite direcții în dezvoltarea conului de creștere) participă și alți factori chimici care nu sunt sintetizați de neuroni (cum este cazul tubulinei, al proteinelor asociate microtubulilor MAP și al N-CAM), ci sunt sintetizați de așa-numitele celule ale tecii, reprezentate de celulele nevroglice și fibroblaste, precum și de unele celule ce acced temporar (macrofagele și leucocitele). Aceste celule
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
recent, ele intervenind atât în maturarea, cât și în creșterea axonală. Totodată, s-a afirmat că activitatea electrică neuronală ar interveni în reglarea alungirii conului de creștere. S-a dovedit că în perioada care precedă stabilirea legăturilor funcționale sinaptice între neuroni, potențialul de acțiune modifică morfologia conului de creștere și stopează mișcarea filopodelor. Pe culturi de neuroni in vitro, la 15 minute de la aplicarea unui stimul nervos asupra unui neuron aflat în creștere activă, conul de creștere își retrage filopodele și-
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
activitatea electrică neuronală ar interveni în reglarea alungirii conului de creștere. S-a dovedit că în perioada care precedă stabilirea legăturilor funcționale sinaptice între neuroni, potențialul de acțiune modifică morfologia conului de creștere și stopează mișcarea filopodelor. Pe culturi de neuroni in vitro, la 15 minute de la aplicarea unui stimul nervos asupra unui neuron aflat în creștere activă, conul de creștere își retrage filopodele și-și suspendă extinderea. S-a constatat că în cursul blocării extinderii conului de creștere, canalele ionice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dovedit că în perioada care precedă stabilirea legăturilor funcționale sinaptice între neuroni, potențialul de acțiune modifică morfologia conului de creștere și stopează mișcarea filopodelor. Pe culturi de neuroni in vitro, la 15 minute de la aplicarea unui stimul nervos asupra unui neuron aflat în creștere activă, conul de creștere își retrage filopodele și-și suspendă extinderea. S-a constatat că în cursul blocării extinderii conului de creștere, canalele ionice sunt mascate. Se presupune că acest fenomen ar fi consecința activării unor molecule
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sunt mascate. Se presupune că acest fenomen ar fi consecința activării unor molecule prin stimul electric, molecule ce ar acoperi canalele ionice necesare reglării creșterii normale a conurilor. I.4.3. ÎNMUGURIREA AXONALĂ Înmugurirea axonală reprezintă procesul prin care axonii neuronilor nelezați formează noi ramuri (muguri) și stabilesc noi conexiuni, după ce un impuls spre un neuron sau un țesut țintă a dispărut. Acest fenomen a fost demonstrat în anul 1950 la nivelul joncțiunii neuromusculare. În urma secționării unor fibre motorii, cele rămase
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
electric, molecule ce ar acoperi canalele ionice necesare reglării creșterii normale a conurilor. I.4.3. ÎNMUGURIREA AXONALĂ Înmugurirea axonală reprezintă procesul prin care axonii neuronilor nelezați formează noi ramuri (muguri) și stabilesc noi conexiuni, după ce un impuls spre un neuron sau un țesut țintă a dispărut. Acest fenomen a fost demonstrat în anul 1950 la nivelul joncțiunii neuromusculare. În urma secționării unor fibre motorii, cele rămase au înmugurit noi ramuri și au reinervat mușchiul. Înmugurirea axonală este diferită de regenerarea axonală
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
zile apare răspunsul la înmugurirea axonală, iar după 60 de zile este realizată înlocuirea tuturor sinapselor distruse, noile sinapse prezentând aceleași capacități funcționale ca și cele vechi. Rearanjări sinaptice și conexiuni specifice au fost constatate experimental pe transplante neuronale, utilizând neuroni fetali. Stadii intermediare în turnover-ul sinaptic spontan au fost observate în mușchiul ciliar și scheletal, precum și în hipotalamus, nucleul vestibular lateral, cerebel, cortexul cerebral. Turnover-ul sinaptic poate fi realizat în câteva ore de la inițiere, uneori în câteva zile sau săptămâni
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1975) stimulii senzoriali pot determina două tipuri de schimbări în celulele nervoase și în prelungirile lor: modificări de excitabilitate, constante, dar tranzitorii și modificări plastice, facultative, dar durabile, care ar fi urmate de transformări funcționale permanente într-un sistem de neuroni. S-au descris patru tipuri de modulații sinaptice: două modificări plastice homosinaptice (ce interesează activitatea neuronilor presinaptici) și două modificări plastice heterosinaptice ce afectează activitatea neuronilor asociați, care converg asupra sinapsei respective. Plasticitatea sinaptică este materializată prin turnover-ul (ciclul) sinapselor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
modificări de excitabilitate, constante, dar tranzitorii și modificări plastice, facultative, dar durabile, care ar fi urmate de transformări funcționale permanente într-un sistem de neuroni. S-au descris patru tipuri de modulații sinaptice: două modificări plastice homosinaptice (ce interesează activitatea neuronilor presinaptici) și două modificări plastice heterosinaptice ce afectează activitatea neuronilor asociați, care converg asupra sinapsei respective. Plasticitatea sinaptică este materializată prin turnover-ul (ciclul) sinapselor, al căror ritm variază cu vârsta indivizilor (fiind mai activ la tineri, decât la bătrâni), cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
dar durabile, care ar fi urmate de transformări funcționale permanente într-un sistem de neuroni. S-au descris patru tipuri de modulații sinaptice: două modificări plastice homosinaptice (ce interesează activitatea neuronilor presinaptici) și două modificări plastice heterosinaptice ce afectează activitatea neuronilor asociați, care converg asupra sinapsei respective. Plasticitatea sinaptică este materializată prin turnover-ul (ciclul) sinapselor, al căror ritm variază cu vârsta indivizilor (fiind mai activ la tineri, decât la bătrâni), cu regiunea sistemului nervos, precum și cu intensitatea stimulilor. Stimulii naturali sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
periferice. În sinapsele chimice, semnalele electrice transmembranare modulate în frecvență sub formă de influx nervos sunt transmise cu latență mare de 0,3-0,5 msec de la nivelul terminațiilor axonale presinaptice spre teritoriul postsinaptic reprezentat fie de axonul, dendritele sau corpul neuronului următor, fie de organul efector corespunzător cu participarea obligatorie a mediatorului chimic excitator sau inhibitor. În funcție de natura chimică a neurotransmițătorului, sinapsele se împart în colinergice, adrenergice, histaminergice, serotoninice, peptidergice, aminoacidice, purinergice, nitrinergice etc. După acțiunile postsinaptice ale neuromediatorului, sinapsele pot
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de acțiune, îndeplinind rol fie de neurotransmițător, fie de simplu neurmodulator al activității acestuia (Neuwenhuys, 1985). După elementele celulare care se găsesc în contact sinaptic, sinapsele chimice pot fi: interneuronale de diferite tipuri: axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonale, dendro-dendritice etc; neuro-musculare, între neuroni și fibre musculare striate sau netede; neuro-glandulare între neuroni și diferite celule glandulare endocrine și exocrine; neuro-imune între terminații nervoase și organe limfoide, imunoreactive. I.4.5.2. Sinapse interneuronale Organizarea conexiunilor sinaptice interneuronale este, în linii mari, similară cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simplu neurmodulator al activității acestuia (Neuwenhuys, 1985). După elementele celulare care se găsesc în contact sinaptic, sinapsele chimice pot fi: interneuronale de diferite tipuri: axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonale, dendro-dendritice etc; neuro-musculare, între neuroni și fibre musculare striate sau netede; neuro-glandulare între neuroni și diferite celule glandulare endocrine și exocrine; neuro-imune între terminații nervoase și organe limfoide, imunoreactive. I.4.5.2. Sinapse interneuronale Organizarea conexiunilor sinaptice interneuronale este, în linii mari, similară cu a sinapselor neuroefectoare musculare. Ea prezintă însă unele particularități
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]