3,942 matches
-
În favoarea Puterilor Centrale la Începutul secolului XX. Avem așadar de-a face, din perspectiva teoriei relațiilor internaționale, cu o aliniere pentru supraviețuire. Desigur, se pune Întrebarea firească: Dacă până În 1914 România alege alinierea, de ce la inițierea conflictului ea Își declară neutralitatea? În realitate, speranța decidenților români era că neangajarea reprezenta soluția optimă de moment, Întrucât astfel Își minimaliza costurile, pasând responsabilitatea către puterile majore și sperând În același timp ca supraviețuirea să nu-i fie pusă În pericol: clasa politică românească
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
și de securitate În august 1916 și, denunțând alianța cu Puterile Centrale care Îi fuseseră garanți ai securității și integrității naționale, a intrat În război de partea Antantei. Trebuie menționat În acest context faptul că, În cei doi ani de neutralitate, diplomația românească a fost foarte activă În a căuta să supraliciteze ajutorul pe care România Îl putea aduce eventualilor aliați prin intrarea În război de partea lor, joc strategic pe care marile puteri europene l-au acceptat pentru că mai sperau
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
democratice (Bellamy et al., 2004). Exemple de astfel de operațiuni sunt ISAF (Afganistanxe "Afganistan"), IFOR și SFORxe "SFOR" (Bosnia), precum și KFORxe "KFOR" (Kosovoxe "Kosovo"). Deși din punct de vedere teoretic sunt o soluție ideală, dat fiind că Îmbină o postulată neutralitate a sectorului militar cu avantajele intervenției civile, aceste misiuni au fost criticate considerându-se că acțiunile de reconstrucție economică și instituțională ar fi mai degrabă acte „imperialiste” ale statelor puternice (Ignatieff, 1999; Paris, 2002). Woodhouse (1999) Însă, inspirat de Lederach
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
apare volumul Poezii, prefațat de G. Coșbuc. La izbucnirea primei conflagrații mondiale, B.-L. se refugiază în Regat și se înrolează voluntar în armata română. Mobilizat la Ministerul de Război, va colabora la „Adevărul” și „Patria”, susținând ieșirea României din neutralitate. Versurile mobilizatoare din „Ilustrațiunea neamului nostru”, „Dimineața”, „România Mare” sunt strânse în cea de a doua carte a sa, Lacrimi și clocot (1916). În retragere la Iași, este redactor al gazetei de propagandă românească „Die Kriegswoche”. După înfăptuirea Unirii, se
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
alegere, ca pe niște jucării ale unui destin sumbru, absurd, căruia, copleșite, i se abandonează fără împotrivire. Pare viziunea unui om sfârșit, care nu mai poate sau nu mai vrea să vadă ceva luminos în existența umană. C. afișează o neutralitate neclintită, nu sentimentalizează, nu compătimește pe nimeni, nu pledează pentru nimic. Descrie atent, relatează detașat tot ce se „întâmplă”. Contemporanii au fost surprinși de maturitatea, de siguranța scrisului său, de sobrietatea tensionată a stilului - expresie a unei stări de dincolo de
CANTONIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286078_a_287407]
-
tradiționale și cumințit, povestitorul nu agreează autoritatea și, când are prilejul, o parodiază (de exemplu, în Nenea), precedându-l pe Rebreanu și deosebindu-se radical de Sadoveanu. Este tolerant, adept al liberului arbitru și, chiar în cazul sinucigașilor, manifestă o neutralitate binevoitoare, contrară preceptelor religioase și înrudită cu mentalitatea lui Tolstoi (Legea trupului). Personajele lui A. sunt de regulă niște inadaptabili, împresurați de o aură a muceniciei. Cele mai reprezentative și mai reușite sunt acelea al căror caracter este tulbure, chiar
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Balcani 167. La 4/16 ianuarie 1876, Lascăr Catargiu, prim-ministru și ad-interim la ministerul de Externe a expediat o notă circulară agenților diplomatici români din străinătate cu instrucțiuni de sondare a puterilor garante în privința eventualei proclamări a independenței și neutralității României 168. Nota preciza că, deși guvernul român a păstrat o strictă neutraliatate față de conflictul din Balcani, Poarta acuză România de complicitate cu răsculații și a concentrat trupe la Vidin și vase de război pe Dunăre. În aceste condiții, guvernul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Culte și Instrucțiune Publică și pe Gheorghe Slăniceanu la ministerul de Război 176. Programul de guvernare al acestui guvern preciza că țara trebuie "să-și organizeze bine forțele armate" pentru a-și putea "apăra hotarele" și a-și face respectată neutralitatea 177. Politica de neutralitate dusă de România în anii 1875-1876 nu a fost contrară eliberării națiunilor balcanice. Ea a asigurat securitatea României în fața amenințărilor permanente ale celor trei imperii limitrofe. Guvernul român dorea obținerea independenței și simpatiza cu lupta pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și pe Gheorghe Slăniceanu la ministerul de Război 176. Programul de guvernare al acestui guvern preciza că țara trebuie "să-și organizeze bine forțele armate" pentru a-și putea "apăra hotarele" și a-și face respectată neutralitatea 177. Politica de neutralitate dusă de România în anii 1875-1876 nu a fost contrară eliberării națiunilor balcanice. Ea a asigurat securitatea României în fața amenințărilor permanente ale celor trei imperii limitrofe. Guvernul român dorea obținerea independenței și simpatiza cu lupta pentru libertate a popoarelor din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ce acorda supușilor toate reformele cerute 190. În cele din urmă reformele promise nu au fost puse în aplicare. Acest fapt determină Rusia și Austro-Ungaria să negocieze o convenție secretă, semnată la 15 ianuarie 1877, la Budapesta, convenție ce asigura neutralitatea Austro-Ungariei în cazul unui război ruso-turc. În schimbul neutralității, Austro-Ungaria putea ocupa Bosnia și Herțegovina 191. În perioada ianuarie-martie 1877 diplomația rusă acționează pentru ca marile puteri europene să facă presiuni asupra Porții în vederea adoptării reformelor promise în decembrie 1876192. Concomitent, armata
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cele din urmă reformele promise nu au fost puse în aplicare. Acest fapt determină Rusia și Austro-Ungaria să negocieze o convenție secretă, semnată la 15 ianuarie 1877, la Budapesta, convenție ce asigura neutralitatea Austro-Ungariei în cazul unui război ruso-turc. În schimbul neutralității, Austro-Ungaria putea ocupa Bosnia și Herțegovina 191. În perioada ianuarie-martie 1877 diplomația rusă acționează pentru ca marile puteri europene să facă presiuni asupra Porții în vederea adoptării reformelor promise în decembrie 1876192. Concomitent, armata rusă se pregătea pentru o eventuală campanie în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de la declanșarea războiului împotriva Imperiului Otoman, Rusia s-a lovit de statutul special de care beneficiau gurile Dunării. De altfel, preocupată fiind de a i se respecta personalul și instituțiile, Comisia Europeană a Dunării a adoptat o poziție de strictă neutralitate 247. Sulina, sediul Comisiei Europene a Dunării, nefiind fortificată, era apărată de o escadră formată din 4 cuirasate. Invocând prezența la Sulina a forțelor otomane, Rusia a prevenit diplomații europeni din oraș asupra intenției sale de a bombarda obiectivele militare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogei cu România. România a fost un factor de stabilitate în Balcani, acest fapt fiind dovedit din nou la scurt timp după proclamarea regatului, atunci când urmare a declanșării războiului sârbo-bulgar din anul 1885, guvernul român a decis să-și păstreze neutralitatea față de acest conflict, contribuind astfel la împiedicarea răspândirii acestuia în întreaga regiune. Războiul sârbo-bulgar din 1885, al cărui pretext a fost un diferend teritorial în zona râului Timoc, a avut numeroase cauze. Una dintre acestea privea sprijinul acordat de către principatul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
C. Brătianu efectuase o serie de vizite la Viena și în Germania unde a avut întrevederi atât cu ministrul de Externe austro-ungar, Kalnoky, cât și cu cancelarul german Otto von Bismarck. În cadrul acestor întrevederi, Ion C. Brătianu a cerut recunoașterea neutralității României în cazul unui conflict balcanic 1579. În perioada septembrie-octombrie 1885 au avut loc o serie de incidente la granița sârbo-bulgară determinând o vigilență crescută din partea autorităților române. Astfel, în zilele de 1-2 octombrie 1885 a avut loc o vizită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
tabăra sârbă au fost de circa 6 800 de oameni, partea bulgară înregistrând aproximativ 2 300 de morți. Înfrângerea umilitoare suferită de armata sârbă în acest conflict a afectat grav poziția regelui Milan al Serbiei 1586. România și-a păstrat neutralitatea în cursul războiului sârbo-bulgar și a inițiat ajutorarea victimelor acestui conflict, trimițând ambulanțe ale Crucii Roșii atât în Bulgaria cât și în Serbia. Plecate din țară la 14 noiembrie 1885, secțiile ambulanței române au ajuns la Belgrad la 15 noiembrie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1886. Pe lângă asistența medicală oferită atât Serbiei cât și Bulgariei, România a acordat azil tuturor refugiaților din zona de conflict. Astfel, începând din 18 noiembrie 1885, la Calafat au sosit mai multe grupuri de refugiați 1590. Datorită poziției sale de neutralitate în timpul războiului sârbo-bulgar, România a fost propusă de către Otto von Bismarck pentru a găzdui viitoarele negocieri de pace. Propunerea a fost acceptată de către marile puteri europene, inclusiv de către Imperiul Otoman 1591. În aceste condiții, la 23 ianuarie 1886 se deschideau
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cele din urmă, criza dinastică din Bulgaria și-a găst o rezolvare prin desemnarea de către Adunarea Națională de la Sofia, la 25 iunie 1887, a prințului german Ferdinand de Saxa Coburg-Gotha drept principe al Bulgariei 1594. Cu toate că România și-a păstrat neutralitatea în timpul războiului sârbo-bulgar de la finele anului 1885, în sudul Dobrogei existau încă neînțelegeri în legătură cu delimitarea frontierei româno-bulgare în zona Arab Tabia. De altfel, chestiunea delimitării frontierei româno-bulgare s-a aflat timp de câțiva ani în atenția autorităților române, precum și a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
crescut de mai mult de două ori, fapt ce denotă dezvoltarea accelerată a provinciei după unirea acesteia cu Regatul României. IV. 2. Dobrogea în contextul războaielor balcanice. Conferința și tratatul de pace de la București (iulie-august 1913) România și-a păstrat neutralitatea în momentul declanșării primului război balcanic, în octombrie 1912, susținând, astfel, cauza națiunilor balcanice ce vizau eliberarea teritoriilor locuite de către conaționali și care se aflau sub dominația Imperiului Otoman. La începutul secolului al XX-lea România a încurajat afirmarea identității
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
din Balcani au încheiat, în cursul anului 1912, o serie de acorduri bilaterale cu sprijinul diplomaților ruși, acestea fiind, în fapt, alianțe militare îndreptate împotriva Imperiului Otoman. În momentul declanșării primului război balcanic, în octombrie 1912, România și-a proclamat neutralitatea față de conflictul militar din Balcani ca expresie a politicii sale vizând menținerea status-quo-ului teritorial în regiune. Războaiele balcanice s-au desfășurat sub semnul amestecului și înfruntărilor dintre Marile Puteri care considerau sud-estul european ca una dintre ariile de extindere a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Macedoniei între foștii aliați balcanici, fapt ce va conduce la declanșarea celui de-al doilea război balcanic. La 16 octombrie 1912 primul ministru Titu Maiorescu îl anunța pe ministrul bulgar la București în legătură cu faptul că România își va păstra o neutralitate condiționată față de conflictul militar din Balcani. Take Ionescu, principalul colaborator al primului ministru în politica externă, se pronunța și el pentru neutralitate, dorind ca România să nu acționeze împotriva aliaților balcanici pentru a nu ajunge la "frăția de arme cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ministru Titu Maiorescu îl anunța pe ministrul bulgar la București în legătură cu faptul că România își va păstra o neutralitate condiționată față de conflictul militar din Balcani. Take Ionescu, principalul colaborator al primului ministru în politica externă, se pronunța și el pentru neutralitate, dorind ca România să nu acționeze împotriva aliaților balcanici pentru a nu ajunge la "frăția de arme cu Austro-Ungaria"3208. Take Ionescu se pronunța pentru o neutralitate condiționată de obținerea unor compensații teritoriale în cazul schimbării status-quo-ului în Balcani, fiind
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
principalul colaborator al primului ministru în politica externă, se pronunța și el pentru neutralitate, dorind ca România să nu acționeze împotriva aliaților balcanici pentru a nu ajunge la "frăția de arme cu Austro-Ungaria"3208. Take Ionescu se pronunța pentru o neutralitate condiționată de obținerea unor compensații teritoriale în cazul schimbării status-quo-ului în Balcani, fiind convins că numai în acest fel s-ar garanta securitatea statului român în fața unui eventual atac dinspre granița sudică. Totodată, era împotriva politicii filogermane promovate de către regele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1912 guvernul român a fost concentrat asupra chestiunilor de politică internă, fapt recunoscut de către Titu Maiorescu în ședința Senatului de la 11 mai 19133210. Situația s-a schimbat în octombrie 1912, când Titu Maiorescu asigura că "în limitele tratatului de la Berlin, neutralitatea României este firească. Dacă se vor produce, însă, schimbări teritoriale, România va avea să-și spună cuvântul"3211. Ca urmare a suceselor militare ale aliaților balcanici din cursul lunii octombrie 1912, devenea tot mai evidentă iminența unor modificări teritoriale în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
poziția în străinătate. Nu o putea face decât îmbrîncind Portugalia în război alături de Franța și Anglia. O bună parte din opinia publică era împotriva războiului. Anglia, cu care Portugalia avea o străveche alianța defensivă, nu-i cerea decât să păstreze neutralitatea; nu câștiga nimic dacă Portugalia ar fi intrat în război deoarece tot flota ei trebuia s-o apere. Ambasadorului portughez la Londra i se repetă, în această privință, sfatul Guvernului britanic, în cuvinte răspicate și, pentru unii de-a dreptul
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ca nu cumva o lovitură de forță din partea ei să aducă după sine restaurarea monarhiei. Se ajunsese la un compromis cu Guvernul, compromis care dovedea o neîncredere și suspiciune reciprocă: garnizoanele să nu-și părăsească reședințele și să păstreze, "deocamdată", neutralitatea. Nu se înțelegea prea bine ce însemna această "neutralitate". Între timp, profitând de paralizarea oricărui spirit de inițiativă din partea celor două forțe de temut - armata și monarhiștii - adversarii regimului lui Sidonio Paes încep să se organizeze. Alfonso Costa, de la Paris
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]