6,179 matches
-
ŕ me fasciner".2) Urmează o serie de considerații extrem de interesante, plecînd de la privirea, în pupilele neomenești fiind parcă surprinse "les formes idéales, archétypales". întregul paragraf, magistral în formularea ideilor, nu este decît interpretarea unei mari inteligențe, exercitată în direcția "nevăzutului" din om și din marele Cosmos. Mircea Eliade n-ar fi de acord dacă aș spune că măestria sa e de natură intelectualistă și mi-ar răspunde că în această afirmație, în loc de a-l defini pe dînsul, l-aș trage
Miorița și Mircea Eliade by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/6911_a_8236]
-
vorba de încrederea lui Cătălin Dorian Florescu în puterea poveștilor, ce apar cumva ca metonimii ale înseși literaturii. Poveștile pe care le spun mai tot timpul personajele - bunicul, despre strămoșii Caspar și Frederick, Ramina, despre duhuri, diavoli și alte forțe nevăzute ale pământului și ale văzduhului, apoi Jacob însuși prietenului Petru, în vagonul de deportați spre Siberia - au puteri alinătoare, tămăduitoare, pedagogice. E poate marele mesaj și cel mai subtil al cărții, continuând metafora bibliotecii salvatoare din Maseurul orb, romanul anterior
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
mărturisește că și-a scris de opt ori răspunsurile la interviu. Sunt texte, așadar, negrăbite, așternute în liniște de către autorii lor, necrispați de plasarea prea lângă ei a unui interlocutor cu reportofon. Daniel Cristea-Enache și-a formulat întrebarea și așteaptă nevăzut răspunsul lucrat în liniște, după care urmează altă întrebare și alt răspuns, în același mod. Asta nu înseamnă că vom fi feriți, noi cititorii, de surprize, atunci când vom da, nu de puține ori, peste susțineri contrariante și chiar șocante. Și-
Canonici de azi și de mâine by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3549_a_4874]
-
cufundă în propria lor cenușă, după o ardere de tot. Poezia e ecuația perfectă a stărilor noastre diurne și nocturne, a relației noastre cu inconștientul materiei și al cosmosului, dar și cu eul nostru profund. Poezia ne relevă văzutul și nevăzutul. Ne relevă trecutul nostru scufundat în beznă, rămas în memoria materiei ce ne înconjoară, dar și viitorul ce se năpustește peste noi. Poetul e un receptacol sensibil la vibrațiile pe care micro- și macrocosmosul le-au înmagazinat sau urmează să
Cîte ceva despre Nichita Stănescu și matematica sufletului by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/3707_a_5032]
-
creierul, mi se pare curată sinucidere. Să-mi pregătesc cursurile, să compun bibliografia pentru seminar, să corespondez cu studenții, să particip la ședințele de catedră, să completez hârțogăraia, să lupt cu birocrația, să fiu obligat să public în reviste academice nevăzute și necitite de nimeni, iar peste toate să-mi găsesc timp nu doar pentru lectura și cronica săptămânală, dar și pentru toate cele domestice - jocul cu copiii, cumpărături cu soția, un film, o fugă la munte sau la țară - iată
Convorbiri cu Dan C. Mihăilescu by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3739_a_5064]
-
răsunând Cu sunet greu de glasuri și de arme Ți-apar în gând fasciștii, preschimbând Spitalele în săli pentru cazarme? Vezi tu din nou copiii cum se sting Neîngrijiți, în hrube-n loc de case, Vezi tu c-al morții nevăzut paing I-nvăluie în nevăzute plase? Nu ești sentimental dar uite, sunt Și amintiri amare-ngrozitoare Ce-ți înfioară gândul ca un vânt Și te opresc deodată pe cărare. Și-atunci atâta duioșie simți Privind cum zburdă-n faptul dimineții Acest
Încă o poezie inedită a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5888_a_7213]
-
de glasuri și de arme Ți-apar în gând fasciștii, preschimbând Spitalele în săli pentru cazarme? Vezi tu din nou copiii cum se sting Neîngrijiți, în hrube-n loc de case, Vezi tu c-al morții nevăzut paing I-nvăluie în nevăzute plase? Nu ești sentimental dar uite, sunt Și amintiri amare-ngrozitoare Ce-ți înfioară gândul ca un vânt Și te opresc deodată pe cărare. Și-atunci atâta duioșie simți Privind cum zburdă-n faptul dimineții Acest copil ce râde cu
Încă o poezie inedită a lui Nicolae Labiș by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5888_a_7213]
-
În clipa aceea toți începură să cânte, în biserică răsună ca un bubuit „Cred în...”, Katia îi întoarse spatele și brusc începu să cânte cu voce înaltă: „...în Dumnezeu Tatăl, Atotstăpânitorul, Creatorul cerului și pământului, a toate cele văzute și nevăzute...” Cânta, încetinea puțin, cobora vocea, o ridica, o făcea în așa fel, încât părea că ea singură conduce toată mulțimea asta pe drumul de munte cu suișuri și coborâșuri. Când se termină cântarea, vorbi din nou preotul, corul cântă puțin
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
evita epicul pur, sfidând, astfel, trend-ul din jurul anilor 2000, a reprezentat și ea o constantă a poeticii lui Crăciun, pentru care, mai important decât „a ține cititorul cu sufletul la gură” e „să-l copleșești cu intermitențele și detaliile nevăzute ale existenței, să-i arăți neobișnuitul din obișnuit, prospețimea a ceea ce pare banal, caracterul hipnotic al stărilor diurne” etc. De aceea, în cazul lui Gheorghe Crăciun, ultimul nostru gidian (mai mult, așadar, decât un camilpetrescian, cum observă Carmen Mușat), literatura
Bovarism masculin by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3579_a_4904]
-
imagini de la Universitatea de Vest din Timișoara. Monica Macovei a fost fotografiată la tablă în timp ce le vorbea studenților despre instituții europene. "Acum, cu studenți de la Universitatea de Vest din Timișoara. Vorbim despre instituții europene și despre mecanismele legislative și negocierile nevăzute din Parlamentul European", a scris Monica Macovei în dreptul imaginilor postate pe Internet.
Monica Macovei, într-o ipostază rară. Cum a fost surprinsă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/38379_a_39704]
-
întunecate, uneori obligați să se hrănească singuri, chiar dacă au doar câteva luni de viață. „Copiii nu sunt invizibili", o altă campanie marca Observator, a primit Bronze World Medal la categoria Human Interest. În materialele difuzate, au fost făcuți cunoscuți copiii nevăzuți ai României, copiii care nu au niciun fel de act de identitate, certificat de nastere sau buletin. Și ca atare nu există; nu pot fi vaccinați, nu pot fi asistați medical decât în cazuri de urgență, nu pot merge la
Antena 3, șapte medalii la New York Festivals World’s Best Television and Film 2014 by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/37621_a_38946]
-
relevant eseul despre Ulise, ca personaj-cheie pentru literatura contemporană a peregrinărilor și emblemă a „nomadismului” zilelor noastre. Citându-l pe August Rüegg (Jenseitsvorstellungen vor Dante, II, 114), Borges subliniază afinitățile între Dante și Ulise, cutreierători de drumuri neumblate și lumi nevăzute; dar și deosebirea între cei doi: „Ulise săvîrșește pe seama și pe riscul lui fapte interzise; Dante se lasă călăuzit de forțe mai înalte”. O altă, comparație între Ulise și Sindbad, ne îndreaptă spre explorarea Orientului, de care nici Dante nu
Borges, Dante, Orient by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3633_a_4958]
-
autobiografia lui Ion Ianoși că profesorul nostru de socialism „științific”, nu-i mai spun pe nume, era un reformist cu idei avansate. „Mai sunt unii - reacționari, adică - și în această sală” era vorba lui. Ne dădeam silința să ne facem nevăzuți și Mihai, și Anton (Kevorkian), și eu. N-am de ce să nu cred că a fost și reformist, însă... mai târziu. Există oameni de mare calitate, cu merite reale, care au făcut, în Epocă, fapte regretabile. Cum să te situezi
insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3187_a_4512]
-
talpa veșnic desculță și desperecheată/ a zeului-negură, a păsării zeu;/ o ceață subțire/ răspîndește lumea, nepregătită încă/ pentru căldura trupului tău”. Una dintre figurile privilegiate ale poeziei lui Varujan Vosganian este oglinda, spațiu de complementaritate și comuniune a văzutului și nevăzutului, a cunoscutului și necunoscutului, în care lucrurile își pierd ponderea, conservându- și însă fizionomia: „Mă nasc în fiecare zi din sfântul duh./ Nestingherit,/ înfățișările mele hălăduiesc pe pământ./ Oglinzile mă repetă întruna ca pe un vers/ știut pe de rost
Scriitura ca depoziție by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3121_a_4446]
-
de ideologizare, iar jucătorii politici au nevoie de poza elitei, nu de judecata ei. Din fericire, există soluții. Intelectualul se recuperează printr-un dublu triumf, elementar: își domină frica de sine și se vede ca un altul. Iată adevăratul război nevăzut, ce-i îngăduie un autentic confort interior. Tentativa responsabilizării eșuează, la fel transformarea mentalității colective prin individualități întregi. El poate redeveni acum un expert al insuficiențelor. Se pronunță pentru „deliberare în acțiune și spontaneitate în reacție”, se teme să n-
Imprudențe supravegheate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2900_a_4225]
-
Anca Murgoci Ambasadoare din toată lumea și soțiile diplomaților străini au venit în Ardeal să descopere tradițiile și frumusețile nevăzute ale țării. Timp de trei zile, doamnele au admirat peisajele, au dansat și au mâncat preparate românești tradiționale. Ghid le-a fost Daciana Sârbu. Împreună au vizitat Brașovul, Sighișoara, dar și cetatea Rupea, unde au avut parte de o primire
Ce mărturisire i-au făcut Dacianei Sârbu ambasadoarele din străinătate by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29123_a_30448]
-
impact și asupra receptării în posteritate, majoritatea studiilor și articolele care i-au fost consacrate, înclusiv în Dicționarul general al literaturii române, accentuând filonul tradiționalist și influența unor modele interbelice, de la Blaga și Pillat la Aron Cotruș, dar ignorând „fața nevăzută” a poetului, pe care numai textele interzise o puteau evidenția. După 1989, fiicele cărturarului, Liana Biriș și Voichița Ionescu, au început dificilul demers de recuperare a operei cărturarului, din care au apărut deja mai multe volume de versuri și de
Radu Brateș: poezie și suferință by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3207_a_4532]
-
Murari (trad. Diana Geacăr) descrie prea puțin cunoscutul Afganistan, cu regimul aberant capabil de acțiuni contradictorii: aspiră să intre în elita unui joc aristocratic, dar face execuții publice pe stadioane. Evantaiul fantasticului cuprinde și un roman în tradiția prozei gotice - Nevăzuții de Katherine Webb (trad. Raluca Miu) cu amestec de ocultism și teosofie, de iubire și crimă, ca și o carte inclasabilă: Mozart se trezește de Eva Baronsky (trad. Brigitte- Helia Aiteanu), cu Mozart ca erou, proiectat în Viena zilelor noastre
Atracții noi la Gaudeamus 2013 by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3041_a_4366]
-
denke gern an die Zeit unserer gemeinsamen Versuche zurück. Es war ein Teil jenes unsichtbaren Deutschlands, das die Welt wohl nie erfahren wird. („Mă întorc bucuros cu gîndul la vremea străduințelor noastre comune. A fost o parte a acelei Germanii nevăzute, de care lumea nu va afla desigur niciodată.“) Drumurile se închid Drumul către încheierea doctoratului cu Heidegger fiind definitiv închis, Dragomir se dedă o vreme preocupărilor filozofice pe care contextul autohton i le poate prilejui. Noica tocmai își „deschisese“ o
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
pînă atunci nu văzusem în ochii cuiva, oglindindu-se cu atîta precizie, înlănțuirea pașilor mărunți din care pare că se alcătuiește gîndirea. Privirea lui Dragomir, întoarsă în interior, prelua, lăsînd apoi să se vadă înafară, mersul acela halucinat pe culoarele nevăzute ale minții. Pentru că se transmitea prin ochi, pentru că devenea vizibilă, gîndirea lui avea ceva neliniștitor și sălbatic. Dragomir semăna teribil cu un „animal care gîndește“, cu un șarpe sau cu o felină gînditoare. Senzația aceasta dispărea cu desăvîrșire și privirea
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, vol. II, ed. cit., p. 115. 11. Tiberiu Avramescu, „Cenzura în edituri (reflecții memorialistice)”, op. cit., p 423. 12. Tiberiu Avramescu, art. cit., op. cit., p. 424. 13. Valeriu Râpeanu, „Fața văzută și nevăzută a cenzurilor”, op. cit., p. 108. 14. Dan Verona, art. cit., p. 102. 15. Alexandr Fadeev (1901-1956) - autorul romanului Tânăra gardă (1945), conducătorul Uniunii Scriitorilor (1938- 1944, 1946-1954). 16. G. V. Kostârcenko, „Cenzura sovietică în anii 1941-1951”, Voprosy istorii, nr. 11-12
Cenzura editorială by Liliana Corobca () [Corola-journal/Journalistic/2985_a_4310]
-
fără a o știrbi în vreun fel, povestea lui Orfeu și a Euridicei. Apoi, în acest final de învinși învingători, am fost lăsați să ieșim din casă transparență, după ce femeile-papusi ne încărcară cu flori și ciocolată primite de la stăpânul lor nevăzut, dar auzit prin scrisori. Am răsuflat ușurați și am tăcut, mai apoi, o zi întreagă, întrucat poveștile ne mâncaseră limba. Astfel avea să se încheie, pare-se, călătoria mea în țară trupelniciei și a senzualității, fiind eu împăcata că aveam
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
sânge în zăpadă nu prevestește nimic Retuș Îndepărtează-te umezeala luminii alge adulmecă e un patos livid la țărm cu emoții nedefinite se întunecă mult prea devreme îți spui ziua e chiar o părere un fel de liant între poli nevăzuți subțiată de întrebări o navă rătăcitoare cum ar fi s-o înduplec să ardă în numele meu Abatere Incurabil beteșug al singurătății - cuvinte la marginea clipei bolnave se poate alcătui doar o pată din ecoul lor strâmt o sfârșeală îngăduită netimpului
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/15110_a_16435]
-
foaie de hârtie albă și-ajunge jos după plutiri de felul frunzei toamna cu un poem pe ea ori cu o-njurătură și nici căderi care transformă corpul în umbra altCuiva mai mare și-n orice caz cu mult mai neVăzut Cerșetorul de bronz Și mai fugi de pe strada mea pe strada ta și mai rămâi acolo în picioare statuie uscată așteaptă să plouă rezistă fii statuie udă câinii străzii te vor părăsi unul câte unul o să începi să-i numești
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/15171_a_16496]
-
de o milă lichidă ce nici nu vindecă nici rănește. Înflorește în tine misterul ca un pîlc de răchiți la marginea unui fluviu interior ce-ți răsfață chipul chiar dacă ar vrea, ochii tăi nu mă mai pot zări pe partea nevăzută a lunii. Uită-mă spre a mă regăsi - poate - într-un pliu al memoriei din vremea cînd nopțile aduceau dinaintea noastră prietenoase incertitudini de timp guraliv peste care însă plana spaima frîntă între noi ca o pîine nici dăruită și
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/15131_a_16456]