35,703 matches
-
pot fi explicate decât pe considerente politice și, eventual, economice. Politica comercială adoptată și pusă în funcțiune de președintele actualmente în exercițiu, Juan Antonio Samaranch. H. Dassler, patronul firmei de echipament sportiv ADIDAS este cel care a conceput și realizat noțiunea de afaceri olimpice, înființând în 1983 International Sport Leisure Marketing I.S.L. care a devenit agentul comercial a peste 150 de CNO-uri. Orientarea către un marketing profitabil pentru CIO și Mișcarea Olimpică în general, a făcut din evenimentele sportive internaționale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
cu cele ale societății în ansamblu.”44 Analizată în cadrul sistemului politic, autoritatea este acea componentă care, în măsura în care obiectivele puterii sunt în concordanță cu interesele majorității sociale, exprimând astfel legitimitatea puterii, îi conferă stabilitate acestuia. Aspectele de diferențiere ale celor două noțiuni - putere și autoritate - se referă la tehnicile utilizate în realizarea unor decizii: în timp ce puterea presupune folosirea constrângerii materiale, a forței pentru îndeplinirea deciziilor, autoritatea face apel la legi, la caracterul său legitim sau pe consensul celor care i se supun
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
educație preventivă prin sport; Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (NUE) - contribuția sportului la protecția mediului; Comitetul Internațional Olimpic ca miză politică în relațiile internaționale 101 Organizația Mondială a Sănătății (WHO) - viața activă și sănătoasă prin sport. În strânsă legătură cu noțiunea de autoritate poate fi considerat a fi un alt concept, anume prestigiul. Definit de R. Bierstedt drept cauză imediată a localizării, prestigiul separă grupurile și indivizii, determinând o stratificare în societate. „Prestigiul semnifică autoritatea câștigată și recunoscută de grup, valoarea
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
de un grup sau o asociație și își are locul în sfera sociologică.”56 Unii autori identifică puterea politică cu influența (este cazul lui H.A. Simion sau C.J.Friedrich - citați de M. Trăistaru). Alții (H.D.Lasarewel, A.Kaplan) consideră că noțiunea de influență trimite mai mult către valori politice 55 Etzioni, A. - Power, Influence and Authority, în Olsen, M. E.; Marger, M. (eds.) Power in Modern Society, p. 27 în Măgureanu, V. - Studii de sociologie politică, Editura Albatros, București, 1997, p.
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
indivizi din diferite domenii, care au înțeles avantajele acestei activități). Sportul este o afacere; se cumpără și se vinde ca orice serviciu sau marfă. Transferul de capital s-a făcut cu ușurință și interes către sport, astfel punându-se bazele noțiunii de profesionism. Evoluția societății a determinat, odată cu trecerea timpului, una din cele mai mari schimbări de concept, prevăzut inițial în Carta Olimpică: amatorism-profesionism. Amatorismul era un principiu recunoscut de Mișcarea Olimpică la începutul ei ca fiind baza sportului. Definiția dată
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
al puterii unui stat. Conducători ai fostelor state socialiste au căutat să obțină diferite distincții și nominalizări care să le susțină politica. S-au extins și în domeniul sportului relațiile dintre marile puteri mondiale. CIO, prin Carta Olimpică, a utilizat noțiunea de „țară” sau „națiune” și nu cea de „stat”, ceea ce a condus în realitate la recunoașterea unui stat, sportul devenind astfel o curea de transmisie a politicii partidului sau a conducătorului aflat la putere în țara respectivă. Pe de altă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
emoțională, leadership, externalizarea serviciilor de resurse umane, training, consultanță, contract psihologic, contract de loialitate etc. (evoluțiile sunt prezentate sintetic în Tabelul 1). Tabelul 1. Evoluții ale limbajului în domeniul managementului resurselor umane Caracterizare Teoria tradițională a întreprinderii Managementul resurselor umane Noțiuni folosite Forță de muncă, mână de lucru Resurse umane Categorii cu ca-racter discriminatoriu Muncă productivă și creatori de bunuri (categorii privilegiate)/ muncă neproductivă și personal neproductiv (categorii discriminate) Resurse umane Modul de abordare a personalului de către manageri În mod global
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de angajator. Indicatorii relevanți care măsoară contractele psihologice sunt: corectitudinea proceselor de recrutare și selecție, promovarea și salarizarea corecte, activitățile de muncă stimulative, corelațiile corecte între atribuțiile postului și pachetul de beneficii, furnizarea suportului pentru dezvoltarea carierei și asimilarea de noțiuni noi, comunicarea și informarea permanentă a angajaților, menținerea unui climat al muncii prietenos, siguranța la locul de muncă 33. În Tabelul 3 pot fi văzute câteva exemple de întrebări dintr-un chestionar destinat culegerii de date despre percepțiile angajaților din
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
de pildă, că până în secolul luminilor au făcut oficiu de cultură generală umanitățile, întemeiate pe cunoașterea literaturii și a limbilor greacă și latină. După Revoluția franceză, ele au fost acuzate că făcea jocul Fostului Regim. Influența Enciclopediștilor a favorizat introducerea noțiunilor de știință și tehnologie. În timpul celei de-a Treia Republici dezbaterea a luat o nouă întorsătură prin sublinierea rolului pe care educația trebuie să-l joace în trecerea de la tinerețe la maturitate. Iar mai aproape de noi, prin anii șaizeci-șaptezeci, tema
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
o nouă întorsătură prin sublinierea rolului pe care educația trebuie să-l joace în trecerea de la tinerețe la maturitate. Iar mai aproape de noi, prin anii șaizeci-șaptezeci, tema a iscat controverse aprinse între filosofi, apărătorii umanităților și sociologi, care considerau că noțiunea de cultură generală ar avea un rol elitist. Unii dintre ei au estimat chiar că nivelul de educație al părinților și, în genere, capitalul cultural al familiei sunt mai importante decât cunoștințele dobândite în școală. Dar și astăzi, a concluzionat
Cultura generală - ce se întâmplă cu ea? by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7189_a_8514]
-
fertil și el, Cât respectăm, cât criticam. Există, aici, o nuanță, pe care de altfel Nicolae Manolescu, Presedintele Uniunii Scriitorilor din România, a explicitat-o încă de la începutul sesiunilor de comunicări. Politic nu înseamnă, reducționist, politica. Cel dintâi reprezintă o noțiune abstractă și stabilă, cel de-al doilea o practică aproape totdeauna variabilă. Inexistent în alte limbi, dubletul acesta ar fi putut da naștere, mai ales în cadrul unui asemenea eveniment internațional, unor confuzii. Pentru participanții din fostul bloc comunist în special
Festivalul Internațional „Zile și Nopți de Literatură” ediția a VIII -a by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/7214_a_8539]
-
cert lipitorile sug sîngele poporului pentru că în scena finală ele sunt desprinse cu o plăcere sadică de pe corpul gazdă atunci cînd nu sunt strivite neglijent. Aproape că nu există scenă care să nu frizeze grotescul sau vulgaritatea - nu invoc aceste noțiuni dintr-un scrupul pudibond, ci pentru exorbitanta și inutila lor utilizare. Cu precădere, scena de caft de la morgă între medicii legiști, infirmieri și Aurel însoțit de polițaiul Stelică este de o formidabilă tîmpenie, escaladînd performanțele știrilor de la ora 5. De
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
pentru alte și alte discuții. Cum ar fi - ca să alegem un exemplu nu întru totul aleator - aceea comparatistă deschisă de ieșeanul Radu Andriescu în recenta lui carte, Paralelisme și influențe culturale în lirica română actuală. Întemeiate sau nu pe o noțiune la care tânăra autoare ține - vădit și pe bună dreptate - mai mult ca la orice: metatranzitivitatea. Cum s-ar defini aceasta, pe scurt, fără volutele istorice presupuse de negocierea problematicii realului și pe treptata transmutare dinspre naturalețea empirică înspre medierea
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
teoreticieni literari avea nevoie, aici și în sensul acesta, Catrinel Popa, ci tocmai de erorile lor. Și - pe baza unui algoritm similar - nu de menționarea unei liste de nume grele, ci de ignorarea acestora. E peste puterile închipuirii ca o noțiune atât de puternic marcată cultural să se fundamenteze - chiar în spațiul artificiului filozofic - pe o constantă atât de liniară încât să frizeze, de-a dreptul, natura. Nici măcar prin resemantizări periodice. Altminteri, pe măsură ce înaintează către actualitatea aparentă a literaturii postbelice, notațiile
Pornind de la prefață by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8722_a_10047]
-
zi de zi. Delirul de referință, dacă îi dăm la o parte rezonanța patogenică și îi păstrăm mecanismul psihic, este o trăsătură firească a minții umane. Cu atît mai firească cu cît îi îndurăm influența fără voie. Dar să precizez noțiunea. Delirul de referință e o stare de spirit în virtutea căreia un om este încredințat că tot ce se întîmplă în jurul lui se referă la el. Tot ce trăiesc în viața mea are legătură cu mine. Eu sunt subiectul ei de
Defuncta ploaie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8721_a_10046]
-
ci în primul rând puterea de a intui și reprezenta realitatea într-o viziune substanțială și de a crea astfel un spor al conștiinței; imaginația e, adică, în primul rând act de cunoaștere." (p. 169); "Camil Petrescu a explicat că noțiunea de dramă (în teatru, dar se poate generaliza) a fost în genere greșit înțeleasă ca acțiune și nu ca act, recte, ca act de conștiință, din care poate, bineînțeles, să decurgă un gest, o acțiune, violentă sau nu, dar esențial
Confortul intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8753_a_10078]
-
endogamie ajunge să pălească prin similaritatea aproape perfectă a visage-ului. Știm bine, Aubrey se identifica, întemeiat, cu portretele lorzilor britanici din muzeul berlinez. Pe de altă parte, numele pasabil, lipsit de faima unui trecut nobiliar, poate ajunge să ilustreze o noțiune evidentă de frumusețe, atât de evidentă încât își pierde, la rândul ei, individualitatea. Pasajul matein - din Remember - care trasează, punctat, raționamentul e arhicunoscut: "Acum, fie că trebuiseră veacuri ca, la asfințitul ei, o înaltă rasă să înflorească așa de strălucit
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
acum încolo își pierde rangul între genurile literare, chiar dacă nu vrem să recunoaștem. Nu mai putem vorbi despre întâietatea poeziei față de proză și teatru, așa cum vorbim despre preeminența liricului în romantism și în comunism (adică în neomodernismul nostru, ca să folosim noțiuni din aceeași sferă). Aceasta înțeleg prin căderea în rang a poeziei, fenomen notoriu de mai bine de o jumătate de secol în întregul Occident. Inevitabilul se produce și la noi - nu văd nici o surpriză. Problema spinoasă a poeziei comportă o
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
o povară vetustă și anacronică, într-o lume în care memoria strămoșilor e judecată ca o sursă de tensiuni nedorite, iar naționalismul este privit ca o fărădelege atît de mare că în scurt timp pînă și națiunea va deveni o noțiune fascistă, o lume în care blazonul mental al națiilor europene se șterge programatic încă de pe băncile școlilor - într-o asemenea lume este uimitor că se mai ivesc tineri ca Mircea Platon. Aproape că îmi vine să-l întreb de unde a
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
atîtea ori și de încă multe altele mă gîndesc la Victor Rebengiuc. La bucuria neostenită cu care își face meseria. La bucuria neostenită cu care trăiește. La normalitatea pe care o respiră și o degajă fără întrerupere. La onestitate. O noțiune din ce în ce mai vagă, mai perturbată de vremuri și de oamenii care stau sub ele. Am cumpărat un cd cu el citind Tolstoi. "Moartea lui Ivan Ilici". Produs de Humanitas. Ascult. Cînd vreau și de cîte ori vreau. Relația acestui actor cu
Despre Victor Rebengiuc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8821_a_10146]
-
te necăjește-abia o răgușeală. Veninurile lui Arghezi, țin, în schimb, peste-un război și două regimuri. De pildă: "Doamna sau Domnișoara își face un zmeu turcesc. O revistă, o gazetă. [...] manuscrise, poștă, corectură, a doua corectură, bun de tipar, revizie, noțiuni de corp, corp opt, corp zece, aldin și cursiv, clișeu, colaborări, redacție, administrație: ah! ce acțiune! La nouă doamna era la tipografie, la unsprezece la redacție, la douăsprezece și jumătate vedea pagina, la patru trăgea, la șapte expedia și avea
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]
-
libertate a sufletului." Putem bănui că "libertatea" doctorului depersonalizat și repersonalizat, într-o succesiune a pierderii și recîștigării unității sinelui, denotă "mobilitatea" eului ce scapă conturului rigid al conștiinței etice. Principiul moral, clasificările axiologice, de "bine" și "rău", devin subit noțiuni goale, pierzîndu-și autoritatea de "legi". Ceea ce îl eliberează pe Jekyll nu e neapărat dobîndirea unei noi identități, ci drumul către ea, nu finalitatea experimentului altfel zis, ci benigna lui desfășurare. Spune naratorul, destul de paradoxal: "Gîndiți-vă puțin - eu de fapt nici
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
că, de exemplu, orice număr înmulțit cu zero dă ca rezultat tot numărul zero. Dar dincolo de sensul operațional al simbolului zero, cuvîntul ca atare nu ne stîrnește nici o semnificație în minte. Putem în schimb să-l asociem pe zero unor noțiuni cu sens asemănător, precum vidul, neantul, nimicul sau neființa. Caz în care nu facem decît să ne înrăutățim situația: există vid cu adevărat? Sau neant? Sau neființă? Principala cauză a acestei situații supărătoare stă într-o neputință a imaginației noastre
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
cantitativă. Precizia în asemenea cazuri e imposibilă, de aceea suntem siliți să recunoaștem că toate aceste expresii sunt figuri de stil, biete aproximări care dau impresia că zero poate avea o semnificație concretă prin simplul fapt că îl asociem unor noțiuni cu sens intuitiv. Numai că, privită mai îndeaproape, o expresie ca "mărime zero" nu are nici sens. Cînd spun "mărime zero" dau de înțeles că ar exista în realitate un lucru a cărui mărime e destul de mică ca s-o
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
ceva fără limită, adică fără hotar, ceva nemărginit, și tot așa pînă la sastisire. Simple înșiruiri de cuvinte cărora nu le corespunde nimic în realitate. Dacă le-ar corespunde, atunci realitățile desemnate ar avea un contur, deci ar fi finite. Noțiunea de infinit e o simplă plăsmuire lexicală. Așez un prefix negativ sau privativ în fața unui termen și mă îmbăt cu iluzia că, prin această grefă filologică, spun ceva: nemurire, neatîrnare, nemijlocire. Iar dacă "mărime zero" este un non-sens, nici expresia
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]