4,526 matches
-
ale tinerilor sunt auzite în adâncurile pădurii doar de duhurile necurate care îi chinuiesc cu jocul lor demonic. Într-un final, după o luptă istovitoare între moarte și viață, cu trupurile mutilate în cele mai groaznice forme, se împotmolesc în noroiul de pe fundul iazului și-și cedează sufletele în ghearele necuratului în împărăția iadului întunecat și înspăimântător. Dispariția subită a celor patru tineri dădu unele bănuieli sătenilor întărind și mai mult misterul acelei legende despre Pădurea Blestemată sau Pădurea Vrăjită cum
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
aparență-n ființa ei, Așa și ea-mi preschimbă chinul cănd valsează-n ochii mei. Precum eu îmi spăl ochii,aparent,cu ființa ta, Așa-mi îngrop în tine visele din preajma mea. Precum afli într-o ploaie și esență și noroi, Permanent găsesc în tine și dureri și vise noi. Precum afli într-o rază,clarobscură a unei luni Un mister pentru o lume și o casă de nebuni. Tot așa cănd într-o măță afli ochii fetei ce-ai iubit
ESENŢĂ ŞI APARENŢĂ de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349935_a_351264]
-
pe cer când strigoii ies din cimitire travestite viețile de morți stau cu mâna-ntinsă la iubire. mama s-a făcut iarbă frumoasă, tata e-un bujor udat de ploi, se visează tot la ei acasă, înotând prin zloată și noroi. grâul lor a dat în pârgă iară, de s-a copt cine-l mai freacă-n palmă, ca să nu se facă de ocară, tata trage-n gând câte-o sudalmă. astăzi în odaia lor cea goală, doar tăcerile mai sunt
S-A LĂSAT ÎNCEŢOŞAT AMURG de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344490_a_345819]
-
om, o să trecem noi și peste asta cu ajutorul lui Dumnezeu.” Într-o altă curte, pe un petec de pământ ce se ridica mai sus de apă, era un crâmpei de gard. Pe el atârnau niște velințe din care se scurgea noroiul gros. Casa era toată hârbuită, apa până la genunchi. “Ai mai putut să îți salvezi câte ceva?” am întrebat-o eu pe femeia care se uita la mine cu ochii plânși. “Am dat fuga cu câteva țoale în brațe pe la niște oameni
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
Dar el nu auzi, din cauza bătrâneții. A călcat pe locul acela mlăștinos, și-a căzut cât era de lung. A mânjit toate hainele albe. Am venit, l-am ridicat, am mers cu el la cișmea, i-am spălat petele de noroi. Fiind vara, cald, în jumătate de oră hainele s-au uscat. Atunci, a fost ultima dată când l-am văzut pe uncheșul Iacob. În iarna care a urmat, s-a stins din viață. Dumnezeu să-l odihnească! Referință Bibliografică: Uncheșul
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
zi feerică în care domnește atotputernicul soare peste o eternă primăvară. Scurte intermezzouri curgeau parcă ca susurul unei ape sau dansau feeric ca niște roiuri de fluturi într-o nuntire celestă.... -Doamneee,grăi Veronica, ce mult ne saltă Beethoven din noroiul în care trăim! Eminecu privi la ea; ce mult o îmbujoraseră aceste clipe și ce frumoasă o făcuseră... -Ce imn de iubire - se minuna ea - în acest suiș de sunete! L’amor che move il sole e l’altre stelle
EMINESCU ŞI VERONICA-ULTIMA SEARĂ LA VIENA. de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347962_a_349291]
-
fantastic cum ardea acea moară pe oglinda apei, în reflexe rubinii... Așa în vis își aminti cum Eminescu îi citise cu câteva zile în urmă novelele lui cu cele șase gravuri care începeau cu descrierea unui București sordid, plin de noroaie, apoi portretul luciferian al lui Toma Nour și al lui Poesis, actrița-subretă care juca în Norma de Pucini... dragostea dintre ei... și scenele teribile de luptă cu honvezii.... Era poate ilustrarea acelor pagini cu moara luată de apă arzând în
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
te descos în nopțile senine. Și când va fi ca să ajungi curată cum e marea, să nu te-ascunzi și-apoi să plângi căci plânge iarăși zarea. Și cerul va cădea în ploi lăsând pe noi să cadă, iubire-ascunsă în noroi prin inimi să o vadă. Referință Bibliografică: Te-astept / Anton Viorel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1083, Anul III, 18 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anton Viorel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
TE-ASTEPT de ANTON VIOREL în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347580_a_348909]
-
locul meu făcut, Cel ferit de uscăciune și de ploi și de omături Și în care poate însumi în alt timp am petrecut? Unde-i viermele ce mușcă și tăcerea ce se spune Că apasă peste omul numai oase și noroi, Viermele făcut de tine într-o joacă, poate-anume Să ne-arăți că-n lumea asta mai pot fi și-altfel de roi, Că uimirea mea de tine și de gâzele-n lumină Este-o trecere, și-n blânda ta putere
SEARA DE POEZIE (PARTEA A DOUA) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347629_a_348958]
-
luna de preaviz când conducerea trebuie să-ți caute înlocuitor. - Cred că nu le va conveni plecarea mea. Am muncit mult să realizez o fermă model pe județ. - Lasă că și la școală ai să obții satisfacții. Scapi și de noroaie, de dejecții și mirosuri neplăcute. - Sunt obișnuită cu ele. Am crescut lângă animale. - Bine, mai vorbim mâine despre ce vom face. Acum hai la culcare că mâine trebuie să ne sculăm devreme. - Devreme pentru tine. Pentru mine este ora normală
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347650_a_348979]
-
creadă pe cuvânt și să mă asculte. A fost odată, ca niciodată... Capitolul 2 Cum ajunge vrăjitoarea Iarna mare împărăteasă Odată, într-o zi cenușie, de toamnă târzie, când oamenii plângeau și tușeau, când orașele și satele se înecau în noroaie, iar copacilor, biciuiți cu stropi de ploaie, li se furau ultimele frunze, pe aceste meleaguri a sosit, plutind prin văzduh, o frumoasă vrăjitoare. Avea ochii negri, strălucitori, plete lungi, liliachii, și rochia albă, cu trenă lungă, fluturând în urma ei. Diafana
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
Îl fac pe omul SERGIU NICOLAESCU altfel decât noi? Sigur că DA! De ce oare, noi, românii, știm de fiecare dată să aruncăm cu piatra, socotindu-ne imaculați? De ce, oare, noi, românii, ne pricepem atât de bine să îngropăm aurul în noroi, din dorința morbidă de a-i ascunde strălucirea? Indiferent de ce se va mai spune despre el, dat fiind prostul obicei al mediei românești de a scotoci și de a scoate la iveală lucruri care nu ar trebui spuse ori strigate
A MAI PLECAT ÎNCĂ UN GENIU ROMÂNESC: SERGIU NICOLAESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350213_a_351542]
-
scandal”, cu cele superficiale. Veți observa că ultimele atrag mai multe comentarii și vizualizări decât celelate. Căutați informațiile despre lucrarea bună a vreunui duhovnic sau a unui arhiereu, și comparați-le cu cele în care vreo mitră este terfelită în noroi sau numele unui părinte este defăimat în toate felurile - vă veți încredința că acestea din urmă stărnesc cel mai mult interes. Un alt test practic al faptului că invertirea Intrnetului cu rolul magic de ,,de dezvăluitor de secrete” are efecte
DESPRE ILUZIA REZISTENŢEI ORTODOXE PRIN INTERNET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361833_a_363162]
-
Safir Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Motto: Să-ți faci cruci, bădiță-frate, Cum muncește la străini!... Și când vine rupt de spate, Taie frunze, iar, la... câini! Dacă astăzi te împroașcă Desfrânații cu noroi, Se cutremură o barcă Să te-aducem înapoi. Doru’ mi-i de Eminescu, Că de mult l-au alungat Răii care și-au pus „escu” La numele lor spurcat. Scriu, cântând parcă la drâmbă, Mulți școliți prin facultăți Și de-
DACĂ L-AI VEDEA, BĂDIŢĂ!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361879_a_363208]
-
cărțile acestuia, pe atunci interzise, și datorită cărora a fost eliminat trei zile din liceu.A elogiat profesorii de la Liceul din Drăgășani, spunâd despre aceștia, ceea ce spunea Petre Țuțea:” Profesorul seamănă cu un tâmplar care ia un lemn murder din noroi, îl spală și face mobilă de lux.“ Emisiunea s-a încheiat cu un recital poetic, pe fond muzical, susținut de Al.Florin Țene, după care poetul a urat telespectatorilor să aibă un an cu sănătate, prosperitate și realizarea dorințelor, alături de
LA ALFA TV -CU SCRIITORUL AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361886_a_363215]
-
luna de preaviz când conducerea trebuie să-ți caute înlocuitor. - Cred că nu le va conveni plecarea mea. Am muncit mult să realizez o fermă model pe județ. - Lasă că și la școală ai să obții satisfacții. Scapi și de noroaie, de dejecții și mirosuri neplăcute. - Sunt obișnuită cu ele. Am crescut lângă animale. - Bine, mai vorbim mâine despre ce vom face. Acum hai la culcare că mâine trebuie să ne sculăm devreme. - Devreme pentru tine. Pentru mine este ora normală
DESTINE PARALELE CAP.IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361921_a_363250]
-
clepsidră și vise opace restaurator de gânduri pierdute între cer și pământ udată de roua nocturnă a gingășiei rătăcite pe care zadarnic o caut în hăuri de nori în stele împietrite și mă mai caut pe mine în sclipiri de noroi dar aflu că sunt un rebut un tren pierdut 16.01.2014 Referință Bibliografică: REBUT / Daniela Tiger : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1113, Anul IV, 17 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Tiger : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
REBUT de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365872_a_367201]
-
n-o cloși găina în tindă, Că faci tu pă sântu în post!” „No, cum văz, îi bai astăzi la noi!” Începu ardeleanul, domol. „Io zâc s-o punem de-o pace, nu d-un război, Că-s dăstui să-mproște noroi. Bătrâna doamnă îi privi rând pe rând. Și apele-n râuri tăcură preț de un ceas! „Voi sunteți un sânge, un suflet, un gând! Sunteți moștenirea de pravili ce las! Nu vedeți că am nevoie de voi la hotar Să
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
caznă-mi sfârșesc înserarea, În Sudoarea-nghețată mi-e rug, Mai bat orologii în zarea Spre care de veacuri, eu fug... Și talpa se-afundă mai tare, În clisa născută sub ploi, Privind înspre Soare-răsare, Mă-mpiedic și cad în noroi.. Și tare m-acoperă vina De-a nu fi vegheat; astfel eu, Tot caut pe uliți Lumina, Mă caut pe mine mereu... În vremuri de tâlc și mistere, Tangențe stelare m-ating, Dă-mi Doamne-ntreită putere, Ca Duhul Tău
MAI DĂ-MI O ŞANSĂ de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366009_a_367338]
-
care îmbie la dragoste, la rod, la un „poem în devenire”. Poveri, biciuriri de gânduri, tăceri ce scapără întrebări, furtuni iscate „din nepăsarea clipei”, ochii răniți „de fulgere străine”, toate acestea își pun amprenta pe suflete ( Cum plânge cerul în noroi). În aceste circumstanțe, până și cuvântul e înstrăinat, și lumina e smerită și, în liniștea severă a dimineții, vine ora sentinței (Cuvinte învechite). Există și poeme de dragoste de o frumusețe negrăită, cum ar fi: În sângele-mi albastru ... sevele
PAŞI PRIN MISTERIOASA GRĂDINĂ A CUVÂNTULUI, RECENZIE LA CARTEA VALENTINEI BECART UNDEVA, UN POET , EDITURA ARHIP ART, SIBIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365235_a_366564]
-
cea de comandant al Corpului de Gardă al batalionului. Poartă centură cu diagonală, de culoare albă. * - Târâș înainte ! - Nu așa soldat ! Târâș am spus ! Sergentul Robert apasă pe spinarea fiecărui soldat aflat în preajmă forțându-i să se afunde în noroi. Comandanții de grupă îi urmează exemplul. Au primit, neoficial, ordin să-i pedepsească pe soldați pentru rezultatele slabe obținute în poligonul de tragere. În loc să se târască, ca râmele, soldații înceacă pasul cărăbușilor sprijinindu-se în măini și în vârful bocancilor
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]
-
în vârful bocancilor, încercând să nu-și terfelească ținutele. Încercările le sunt zădărnicite de zelul gradaților. Soldatului Bert nu-i pasă de ținuta militară : simte o plăcere nebună să o terfelească, atâta plăcere că își înfundă până și fața în noroi. - Ai înebunit ?! îl întrebă soldatul Vlașin, aflat în imediata apropiere. - Nu ! Mă distrez doar. - Nu-i rea ideea... Eu de ce nu m-aș distra ?! S-au molipsit cu toții. După fiecare salt înainte, la comanda „culcat ! ” se aruncă în noroi împroșcându
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]
-
în noroi. - Ai înebunit ?! îl întrebă soldatul Vlașin, aflat în imediata apropiere. - Nu ! Mă distrez doar. - Nu-i rea ideea... Eu de ce nu m-aș distra ?! S-au molipsit cu toții. După fiecare salt înainte, la comanda „culcat ! ” se aruncă în noroi împroșcându-se. Singurul care a rămas cu ținuta aproape curată este soldatul Covaci nedumerit de cele ce se întâmplă. Ceilalți, murdari din tălpi până în creștet, sunt cuprinși de o ciudată veselie, de parcă ar fi primit vestea că de mâine au
IX. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365289_a_366618]
-
iulie 2013 Toate Articolele Autorului încă mai cred Roata, iată, trece, trece peste mine, peste tine scârțâind pe-ale ei șine timpul greu și-atât de rece care vine. Zice clopotul din limbă sumețindu-se spre noi: - Toți vă zbateți în noroi, numai dorul se mai plimbă printre voi. Și din ceruri mai cad stele amorțite, fără glas... răstignirile-au rămas să colinde vise grele câte-un ceas. Ne pornim apoi din vreme către cerul din nadir trecem prin al vieții fir
ÎNCĂ MAI CRED de LEONID IACOB în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365344_a_366673]
-
lumină Acum te descoperi ca umbra din geam Nu am cum să-ntreb dacă sunt o păpușă Cu ochii de lut și care așteaptă O zi ce mă leagă de măinile tale Un an ce mă scuipă în ochi cu noroi Un veac care trece cu tămplele goale Privind înainte, privind înapoi. 2004, Constanța #Tantric #Lovers - #Loui #Jover #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii
INTENŢII OBSCURE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365419_a_366748]