1,324 matches
-
Sărmanul Dionis: Sărutarea ei îl umplu de geniu și de-o nouă putere. Astfel îmbrățișați, [...] îi încunjură talia [...], iar cu ceilaltă mână fluturând o parte a mantiei se ridicară încet, încet prin aerul luciu și pătruns de razele lunei, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, până ce ajunseră în lună.286 Imaginea inițială a plânsului are concretețea realului tragic al pierderii iubirii adolescentine: Ce fuse juneția? o umbră ce-și plânge/ Trecutele-i doruri pustii și nătânge 287. Poetul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
este indestructibil, ci poartă în sine contradicții care fac și desfac în interiorul său conflicte și drame a căror rezolvare pare a fi extincția. În Melancolie, imaginea copleșitoare a unui bocet al cosmosului domină: De umbre lungi purtatu-i sicriul [cel] de nouri/ Și firea-ntreagă plânge în înmiite-ecouri/ Plâng stelele frumoase și în de aur roi/ Se-nșiră l-a ta moarte în luminos convoi 300. Tristețea primordială de care pomenea I. Negoițescu are la bază plânsul universului genuin 301, consumat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
măzărichea punea lațuri înflorite picioarelor... o căldură, un miros voluptos pătrundea raiul 306. Atmosfera însăși este aceeași: Ca cusute p-o pânzărie albastră trămurau stelele mici și albe pe cer și argintul cald al lunei trecea, sfâșiind voalul transparent de nouri albi ce se încrețeau pe dânsul. Noaptea era caldă, îmbătată de mirosul snopurilor de flori ce acopereau cu viața-nfoiată întinderea insulei... dealurile străluceau ca sub o pânzărie diamantină, apa molcomă a lacului ce-ncunjura dumbrava era poleită și, tremurând bolnavă, își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
rară Pe moșie revărsată. Limba noastră-i foc, ce arde Într-un neam, ce fără veste S-a trezit din somn de moarte, Ca viteazul din poveste. Limba noastră-i numai cântec, Doina dorurilor noastre, Roiu de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pânii, Când de vânt se mișcă vara; În rostirea ei, bătrânii Cu sudori sfințit-au țara. Limba noastră-i frunza verde, Sbuciumul din codrii veșnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
de mașină pe-o arătură cu bulgări mari. Trepidațiile ne amețeau și răscoleau toate măruntaiele, încât ne-am pregătit și grăbit să scoatem pungile pe care le-aveam în plasele de sub scaune. Dar, de-ndată ce-am depășit plafonul de nouri, ne-am revenit. Ploaia s-a mai potolit și ea sub noi, pământul Suediei a prins a se vedea deslușit. Ni se părea un imens lăicer verde, pe care o mână nevăzută aruncase și ordonase din loc în loc așezări mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
membre cu drepturi egale și nici să fi întrunit adeziunea și simpatiile lumii universale, cum credea și voia Kant, Societatea Națiunilor, chiar dacă a murit, din rădăcinile ei a odrăslit Organizația Națiunilor Unite. ... Într-o zi mohorâtă, cu cerul îmbrobodit de nouri și cu ușoare reprize de ploaie măruntă, cum Michael Romanoff s-a învoit, fiindcă a trebuit să verifice ceva la mașina sa, am pornit-o cu Gertrud prin oraș, înarmați fiecare cu câte-o umbrelă. Aș dori să vizităm și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
să meditez și să descopăr o parte din comorile poporului suedez. DIPLOMA DE DOCTOR Toamnă... Toamnă în dulcele târg al Ieșilor... Bătrânii tei de pe Copou își scutură frunzele de-aramă prin grădini și pe caldarâm, sub un cer îmbrobodit cu nouri de cenușă și de tuci, gata-gata să-și sloboadă apa strânsă-n baierele cerului. Am revenit în Alma Mater Iasiensis. Am revenit pentru a câta oară? După numeroase reveniri succesive, aproape an de an. Și acum, în toamna lui 1976, după
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ar mai răcori lumea..!”, își ziceau bieții oameni istoviți... Văile și dealurile erau înecate de soarele arzător de iulie și, nici măcar abureală de vânt... Miriștile și imașul, cât bate ochiul e ars de soare. Zăpușeala era mare, nici o fărâmă de nour, cerul parcă blestemat, rămânea gol și uscat, și după asfințitul soarelui. „... Oari cât’ a mai țâni săcita aiasta.. ?!”, se întrebau cu îngrijorarea întipărită pe chip, oamenii ogoarelor... Dar, tot trăgeau nădejde, măcar într-o bură de ploaie... o bură măcar
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Tot milă și foc; Sus la crăngurele, Chiți de ocheșele, Tot milă și jele. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș fi mai crescut. Sus, bradule, sus Sus, către apus, Că la răsărit Greu nour s-a pus. Nu-i nour de vânt Ci-i de pământ, De țărână nouă, Neatinsă de rouă. Pe unde-am umblat, Rea jale-am lăsat; Pe unde am bătut Rea jale-am făcut. Aș fi dorit să nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
crăngurele, Chiți de ocheșele, Tot milă și jele. Eu dacă știam, Nu mai răsăream; Eu de-aș fi știut, N-aș fi mai crescut. Sus, bradule, sus Sus, către apus, Că la răsărit Greu nour s-a pus. Nu-i nour de vânt Ci-i de pământ, De țărână nouă, Neatinsă de rouă. Pe unde-am umblat, Rea jale-am lăsat; Pe unde am bătut Rea jale-am făcut. Aș fi dorit să nu mai sfârșească, prin lungimea ei întreținându-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Gh. Dumitrescu, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Igor I. Lipalit, antrenor la Clubul sportiv Delta Tulcea. Octavian D. Mercurean, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Nicolae St. Nedef, antrenor federal, antrenor al lotului olimpic de handbal masculin. Constantin S. Nour, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Oprea St. Vlase, antrenor la Clubul sportiv Dinamo București. Ion Gh. Artanescu, medic al lotului olimpic de caiac-canoe. Valentin Constandache, șef de secție la Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport. Vanghel Chiose, șef
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
sc. 3, ap. 12, sectorul 3. 91. Kamal Abedalla, cetățean sirian, născut la 25 octombrie 1964 în localitatea Kuwait, Kuwait, fiul lui Souleiman și Hieba, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, str. Ariadna nr. 37, județul Timiș. 92. Nawaiseh Murad Nour Falah, cetățean iordanian, născut la 1 aprilie 1969 în localitatea Alzar, Iordania, fiul lui Nour și Hafiza, cu domiciliul actual în București, Splaiul Independenței nr. 290, cămin B1, camera 106, sectorul 6. 93. Humsi Moh'd. Husni Raslan, cetățean iordanian
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
1964 în localitatea Kuwait, Kuwait, fiul lui Souleiman și Hieba, cu domiciliul actual în localitatea Timișoara, str. Ariadna nr. 37, județul Timiș. 92. Nawaiseh Murad Nour Falah, cetățean iordanian, născut la 1 aprilie 1969 în localitatea Alzar, Iordania, fiul lui Nour și Hafiza, cu domiciliul actual în București, Splaiul Independenței nr. 290, cămin B1, camera 106, sectorul 6. 93. Humsi Moh'd. Husni Raslan, cetățean iordanian, născut la 12 noiembrie 1956 în localitatea Amman, Iordania, fiul lui Husni și Yusra, cu
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
localitatea Kuwait, Kuwait, fiul lui Youssef și Khadije, cu domiciliul actual în București, str. Chilia Veche nr. 4, bl. A9, sc. 5, ap. 73, sectorul 6. 312. Hafez Assad Issam, cetățean libanez, născut la 28 octombrie 1962 în localitatea Al Nouri, Liban, fiul lui Issam și Zibe, cu domiciliul actual în localitatea Cluj-Napoca, Str. Colectiviștilor nr. 15, județul Cluj. 313. Zidan Yassin, cetățean sirian, născut la 1 martie 1941 în localitatea Beirut, Liban, fiul lui Mustafa și Bahija, cu domiciliul actual
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
februarie 1957 în localitatea Alep, Siria, fiul lui Mahmoud și Nadima, cu domiciliul actual în București, str. Herza nr. 4, bl. G4A, ap. 116, sectorul 2. 328. Beyrouti Walid Nasser Eddine, cetățean libanez, născut la 19 martie 1965 în localitatea Nouri, Liban, fiul lui Nasser Eddine și Layla, cu domiciliul actual în București, str. Danubiu nr. 2, bl. 17, ap. 1, sectorul 3. 329. Mohd. Farid Daod Jumah, cetățean iordanian, născut la 15 decembrie 1963 în localitatea Badwo, Palestina, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
1. 410. Tayari Hassan, cetățean iranian, născut la 6 iunie 1964 în localitatea Arak, Iran, fiul lui Hossein și Sedigheh, cu domiciliul actual în localitatea Iași, Splai Bahlui nr. 20A, bl. I1, sc. C, ap. 2, parter, județul Iași. 411. Nouri Bidhendy Mohammad Reza, cetățean iranian, născut la 21 martie 1966 în localitatea Teheran, Iran, fiul lui Ali și Fatemeh, cu domiciliul actual în București, str. Bodesti nr. 9, bl. 29, sc. A, ap. 44, sectorul 2. 412. Shahriar Sepahpour, cetățean
HOTĂRÂRE nr. 826 din 7 octombrie 1999 privind acordarea cetateniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125595_a_126924]
-
din Moldova săteni, Întemeid astfel numeroase localități scutite mult timp de impozite. Obligația noilor Împroprietăriți consta În aducerea de coloniști și Înfințarea de sate noi. Numărul țăranilor colonizați este menționat după unii ( Ștefan Ciobanu) la 800.000, după alții ( A. Nour) mai mult de un milion. Statistica oficială rusă, din 1887 arată că numărul emigranților era astfel distribuit: Gubernia Cherson - 147.118 Gubernia Podolia - 26.481 Gubernia Ecaterinoslov - 8.453 Gubernia Taurida (Crimeea) - 2.893 Total 184.945 Statistica prezentată de
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
centre speciale unde este pasteurizat și Îmbuteliat pentru a rezista mai bine până la vânzarea lor În magazinele din orașe, ca și alte produse lactate. Într-un târziu ajungem la Queenstown, unde, În scurt timp se dezlănțui furtuna. Grămezi vinete de nouri posomorâți, cu frunți Îndrăznețe și amenințătoare, se iviră fără de veste și Împânziră Într-o clipă linia de Împreunare a cerurilor cu 494 Reader’s Digest, Descoperiți minunile lumii, p. 263. 325 pământul, ce păreau imense urdii de fantome uriașe ce
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
posomorâtă. După cină, urc grăbită scările spre locul de mine știut, pe puntea Înălbită de razele jucăușe ale Selenei... Primele stelele Își țintuise În negrul albăstrui al cerului chipul lor viu de lumină scânteietoare, Regina nopții moarte pe năsălie de nouri albi Începuse a pluti pe căile deșerte ale umbrelor Înalte. Este trecut de miezul nopții. Zumzetul s-a mai potolit, doar În baruri mai domnește o anumită animație. În jurul meu se lăsă treptat tăcere, pustiu... cel mult un greier rar
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
din altă 830 Ibidem, p. 99. 650 lume fluturau prin aer, Închipuiri ușoare de Întuneric și de lumină mută. Munții din adâncuri Își clătinau piscurile lor cu păduri cu tot, albastru neted al cerului se frânse În mii de bucăți, nourii răzleți și albi se izbiră unul de altul, soarele se sfărâmă, luciul apelor se Încreți și cercuri largi cu crestele strălucitoare se mânau spre maluri, unele pe altele... E așa de dulce să chemi somnul În murmurul apelor, În răcoarea
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
mai bine de trei veacuri : „Dumnezeu rânduise, pentru cinstea Sfintei, tihnă văzduhului ; vânturile stăteau legate în peștera lor, la marginea pământului. Soarele se lăsa spre dealul Galatei împrăștiind ca o bură de aur asupra târgului și cerul se boltea fără nouri. Era o zi lină de toamnă”. Înainte de a ajunge la locul pelerinajului, traversez parcul aflat între Teatrul Național și Catedrala Mitropolitană. Pe una dintre laturile acestuia, o mulțime de tablouri și icoane suspendate inteligent de o rețea de cabluri de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
real plauzibil. Creația se bazează pe acest context: Când o salcie pletoasă lin pe baltă se coboară,/ Când o mreană saltă-n aer dup'o viespe sprinteioară/ Când sălbaticele raze se abat din zborul lor,/ Bătând apa-ntunecată de un nour trecător", totul e ca în artele plastice. Vasile Alecsandri este creatorul, depășește predicția lui Hegel însemnând sfârșitul artei și se abandonează rolului psihic de medium: "Și gândirea mea furată se tot duce-ncet la vale/ Cu cel râu care-n
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
De la Suceava: Traian și Vasile Coriciuc, Marcel Cazacu... De la Tulcea: Constantin Iorgulescu, Vanghele, Stamu, Gândea... De la Brașov: Neagu, Luca Călvărăsan, Roșca... De la Focșani: Bandrabur... De la Sighet: Nistor Man, Radu Costian, Ștefan Deac, Dunca, Codrea, Bogdan... De la București: Aurel Obreja, Mihai Nour, Gheorghe Gorunescu, Negoiță... De la Călărași și Slobozia: Nicu Bardac, Vasile Ichim... De la Târgu Mureș: frații Pop, Florian și Lucian... De la Făgăraș: Țepiu, Pârvu, Nițu, Comșulea... De la Bacău: Dan Staicu, Dragomir... De la Craiova, Slatina, Constanța, Ploiești și Timișoara și din toată
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Constantin Lupoaie, Dumitru Neagu, Septimiu Râmboiu, Aurel Obreja, Ion Rațiu, Constantin Iorgulescu, Nistor Man, Ion Fulea, Nicolae Bardac, Constantin Voloșniuc, Constantin Bandrabur, Gheorghe Dipșe, Vanghele D. Vanghele, Ilie Popa, Octavian Balaban, Dumitru Daina, Vasile Popescu, Traian Coriciuc, Vasile Coriciuc, Mihai Nour, Victor Encea, Constantin Negoiță, Dumitru Stamu, Dumitru Străchinaru, Virgil Maxim. Deși fusese cu noi tot timpul la izolare, Daniel Roman, Nilă, cum îi ziceau colegii, a fost reținut la Târgșor pentru că dosarul nu i s-a găsit. N-am aflat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
îl detestau pentru atitudinea slugarnică pe care o avusese față de Antonescu și rege. Nici unul dintre ei nu stătea de vorbă cu dânsul. Dar având peste 60 de ani, bolnav, copiii îl ajutau, mai ales cei care dormeau lângă dânsul: Stamu, Nour, Vanghele. Într-o zi a început să le povestească întâmplări din viața de militar, aventuri galante, cuceriri făcute în timpul cât fusese în Transnistria. S-a referit și la lagărul de legionari de la Moghilev, unde fusese deportat Titi Stoica în 1942
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]