4,111 matches
-
celor ce au nenorocul să le cadă în mâini". Acesta este motivul pentru care oamenii, în noaptea Sfântului Andrei, încercau să se apere de strigoi prin ungerea ușilor, ferestrelor casei și ale grajdului cu usturoi. Femeile întorceau în această noapte oalele și cănile cu gura în jos, pe motiv ca strigoii să nu sălășluiască în ele. Cenușa era scoasă din sobă, ca aceste spirite să nu-și găsească adăpost la căldură. Exista obiceiul de a se arunca pâine prin curte, ca
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri pe care o acrea cu aguridă, adică struguri cu boabele mici crescuți pe la vârful crengilor de viță și care erau mai acri. Nu prea ne trebuia
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
de vită, de rață, de gâscă, carnea de berbec sau de oaie stearpă, nu se sacrifica mielul fiindcă după tradiția strămoșească, zalmoxiană, fătul masculin nu se sacrifica până nu atingea maturitatea, până nu lăsa urmași, cârnații de porc scoși din oalele mari de pământ ars, smălțuit (frigiderele clasice), toitanele din argilă, smălțuite, cu lapte prins ori bătut, săculeții cu brânză atârnând, gogoșile pudrate sau pivnița plină cu butoaiele care se loveau în burțile pline ca de naștere sau ca luptătorii de
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
-i deranjezi că știi... protecția animalelor, ce huidui, băi, animalule! înjurături alese, să i-o trag lu mă-ta, că sor-ta suge bine și face ca trenul, muie dă guvernul! viață de rahat, stress și plictiseală, trei cartofi în oală, datorii la bancă, magazine pline, marfă expirată, popa cântă-ntr-una, marfă am destulă, mă doare drept sub... patrafir! așa că el n-o să meargă la cimitir, când o va pune de mamăligă... va lăsa cu limbă de moarte, nu de lemn, să
NE-AM DUS SULII, DE ZESTRE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348025_a_349354]
-
țolincă (covor de perete mai mare, cât un așternut), ștergare cusute cu flori, păsări, blide (farfurii) din ceramică puse la ștergare, icoane deasupra cărora se puneau și blide și ștergare. În conia (bucătărie) se află: fiteu (sobă), parsechi (dulap pentru oale de lut), suport de linguri, masă, canapei cu ladă pe care se putea dormi, copiii dormeau pe canapei pe strujac, o saltea umplută cu pănușuri (foi de la știulete), preșuri pe jos. În casă sunt expuse costume populare vechi. Cele pentru
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
icoane cu ștergare deasupra, lucrate numai cu motive geometrice în culori de: negru, albastru, gălbui, puțin roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut pentru sarmale pe sobă, oale de lut cu găuri prin care se pasau prunele fierte pentru a se face silvoi (magiun), tigvă pentru scos vinul și pentru făcut untul, presă pentru jumeri în care se puneau jumerile pentru
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
motive geometrice în culori de: negru, albastru, gălbui, puțin roșu. În bucătărie sau tindă se află: parsenghi, un dulap în care se țin farfurii, linguri de lemn, sucitor, mestecău, făcăleț pentru mestecat mămăliga, oală de lut pentru sarmale pe sobă, oale de lut cu găuri prin care se pasau prunele fierte pentru a se face silvoi (magiun), tigvă pentru scos vinul și pentru făcut untul, presă pentru jumeri în care se puneau jumerile pentru a se stoarce grăsimea din ele. În
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pe jos așterneau preșurile cele mai frumoase, țesute din lână în culori naturale și cu ciucuri. Casa dinapoi, camera de zi cu zi sau bucătăria este bogată în obiecte de uz casnic: soba de fontă pe care se află ceaunul, oale de lut, ticlăzău (fier de călcat), coșuri de nuiele, ulcioare de diferite mărimi, coșărci, mojar (obiect de fier în care se pregătea mujdeiul), covata pentru frământat pâinea, ștergarul cu care se acoperea, parsediu sau blidar, un fel de suport pentru
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
prinde bunică-mea-n biserică), apoi la 22 de ani, înainte de nună, la mănăstirea Antim, în luna mai 1976, când am avut un dialog amețitor cu părintele Sofian Boghiu. Iar a treia oară acum, la schitul Prodromu, luat ca din oală, aproape în chingi, cu toți dracii din mine, și supus unei năprasnice limpeziri de sine cu anafură și agheasmă.” (pag. 28) “Oriunde în lume am ajuns în vechi lăcașe de cult, m-am împărțit egal, zic eu, între neutralitatea binevoitoare
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
să folosească unelte concepute și realizate cu scopul de a-și ușura munca, de când a descoperit focul cu care își prepara hrana și-și încălzea peștera, a devenit un dușman al Dumnezeirii, deoarece își băga nasul unde nu-i fierbea oala. Din păcate religia, prin cler, nu a sesizat această adversitate a omului împotriva lui Dumnezeu și nu a luat nici o măsură. Păcat! Nu este totuna să aduci ode de slavă și mărire Domnului Dumnezeului tău, nu din peșteră sau scorbură
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
tăcuse descumpănit. Spun și eu ca tăt natu, mai adăugase totuși, ștergându-și cu dosul palmei picăturile de lapte din mustață. De fapt, scopul intervenției sale fusese atins. Își avertizase nepotul să nu se bage acolo unde nu-i fierbea oala. Dar nepotul nici nu avusese această intenție, până când, la meciul din seara următoare, Mirinda se așezase lângă el și, profitând de semiîntunericul din odaie, își strecurase mâna pe sub bluza lui de fâș, cuprinzându-l de mijloc. Când se aprinsese iarăși
DILEMA LUI ARIEL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348148_a_349477]
-
circulație și acum. În poemă se întâlnesc la tot pasul locuțiuni populare, proverbe și zicători, cum ar fi:”la fala goală traista-i ușoară”, „fuga-i rușinoasă, dară-i din toate mai sănătoasă”,”ajunge un băț la un car de oale”, etc.Autorul, dă dovadă de conștiință artistică și prin folosirea deosebită în vorbirea personajelor, punând în gura fiecăruia cuvinte potrivite felului său de a fi.Numele personajelor sunt alese de scriitor în mod intenționat pentru a le caracteriza.Uneori numele
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Nu am, fă țară, n-am unde să mă duc! Bagă-mi tu o pilă, să merg la balamuc. Dacă-ți este milă, caută-mi vreo boală, Pune-mi o ștampilă, că-s bolnav de oală! Că am ajuns, fă țară, acum sărac lipit; Brațele-mi vânjoase nu-s bune de nimic. Cât am trudit în viață, pe tine-am risipit, Căci m-ai trădat, ingrato, cu cel mai bun amic! Părinții sunt pe ducă și
NU AM, FĂ ŢARĂ, N-AM UNDE SĂ MĂ DUC! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348207_a_349536]
-
și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de lapte, căldărușa cu feleștiocul pentru păcură, cazane, ceaune, ciubere, bărdace, garafe și gărăfioare, deje și linuri - toate erau pline ochi! Ba unii dădeau jos din pod și oboroace hîrbuite de pe vremea lu' bunelu', din celea făcute din coajă de
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
duceți la groapă: în racla cu sculău! Și, dacă am noroc să moară și baba deodată, să ne puneți unul lîngă altul: guriță lîngă guriță/ca doi pui de prepeliță. Da' să nu uitați să-mi puneți la cap o oală cu moare de curechi, ca să mă dreg. Cum să mă înfățișez cu capsa pusă înaintea Celui Prea Înalt?” Ceapeurile și Iaseurile nu mai aveau unde pune vinul și luase partidu' hotărîrea să-l depoziteze în cisternele de la CFS. Știți, sînt
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
Și cătând, nesocotiții, ca din trupul ei să taie Partea ce-a mai rămas bună, membrul ce-a mai rămas teafăr. Pieptul lor, plin de medalii, strălucea ca un luceafăr. Dar înnuntru sub medalii și sub hainele bogate Clocotește-n oala cărnei, otrăvită de păcate, La a negrelor lor pofte, la a infamiei pară Clocotește crima... stoarceți, stoarceți măduva din țară! Nu vă pese! Striviți totul! Cugetați că poate mâini O să pierdeți cârma țării ș-or să vină alți stăpâni. Deci
CÂRMACII DE ALEXANDRU VLAHUŢĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347537_a_348866]
-
Acasa > Strofe > Valori > MAREA Autor: Camelia Cristea Publicat în: Ediția nr. 1159 din 04 martie 2014 Toate Articolele Autorului Marea lumii astăzi este învolburată Fierbe ca într-o oală fiere și amar Mintea omenirii, grav avariată, Pare dezgolită de cerescul har. Spumegă anarhic, e prea multa ură, Pescarușii țipă, tărmul nu-l găsesc Dinspre miazăzi, vine iar furtună Cad năvalnic pietre, viața o lovesc. Țes mai marii noștrii, pănza
MAREA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347630_a_348959]
-
mai era chip să doarmă cineva în odaie. Ce era de făcut? Iar, la un moment dat, a început să facă salturi prin casă, sări peste paturi. Totul culmină când vătuiul sări și pe masă, făcând un tărăboi monstru prin oalele de pe masă. Era limpede, vătuiul nu mai putea fi ținut în casă. Spre marea deziluzie a copiilor. De cum se făcu dimineața, au luat puiul de caprioară și l-au dus în grajd. S-au gândit să-l pună la un
CASA PĂDURARULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347625_a_348954]
-
o priveau mirați și speriați, dar erau încântați de minunățiile ei strălucitoare și alergau veseli să prindă diamantele spulberate de ea. În curând, în urma prințesei apărură coloane de Oameni de Zăpadă, caraghioși, cu mături la subsuoară și pe cap cu oale sparte, în mantale de zăpadă, cu morcovi în loc de nasuri, boabe de fasole în loc de dinți și doi tăciuni în loc de ochi. Mersul lor legănat și împiedicat, de pinguini serioși, de rățoi țanțoși cu mături la spinare, cântând cu voci de afoni un
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
clipa în care l-a înfruntat. Toată lumea se îngrozi. Toți ascunseră marfa, își puseră mănuși, își îndesară căciulile peste urechi, își acoperiră fața și se înclinară în fața fiorosului vrăjitor. Acesta râse în hohote, mai atinse cu nuielușa de abur câteva oale de smântână și pe biata vânzătoare, iar piața se umplu de vuietul țăndărilor. Și smântâna și vânzătoarea se prefăcură în cioburi, de parcă cineva aruncase cu praștia în vitrina magazinului. - Acum, că ați aflat cine sunt, tună vrăjitorul, să-mi aduceți
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
permis, bineînțeles. - Vaaai, ce scumpă e într-adevăr, a exclamat ea. E fetiță? Am confirmat, adăugând că e cea mai mică din familie. - Serios? S-a mirat doamna. Dar e fenomenală! Stă în șezut? - Evident, am spus, stă și pe oală! - Extraordinar! A exclamat ea bucuroasă. Felicitările mele. Pensionarul dinaintea mea mi-a solicitat permisiunea să se uite și el. Am acceptat cu plăcere. Omul a făcut complimentele de rigoare și mi-a comunicat că el are un nepoțel de doi
SCHIŢE UMORISTICE (7) – FOTOGRAFII DE FAMILIE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1352 din 13 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361980_a_363309]
-
cu produse din gospodăria și pământurile întreținute de ei altădată. În straie de sărbătoare, cu fața luminată de zâmbete sau reculegere, femeile însoțite de copii, merg la cimitir în dimineața zilei de Rusalii. Se dau de pomană colaci, cozonaci, prăjituri, oale, farfurii, cești, pahare, linguri, furculițe, fructe și flori, însoțite de rostirea numelui celui îngropat și de evocarea unor întâmplări din viața lui (ei). De reținut că femeile nu mănâncă atât din primele fructe ale fiecărui sezon, cât și mâncare, în
CULTUL MORŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362032_a_363361]
-
lupul șiret a ocolit locul periculos îndrumându-și haita pe alt colnic. A doua zi, cei doi vânători, au pus la cale altă strategie, folosind o metodă veche în ademenire a haitei la locul de vânătoare. Au luat câte o oală de lut în care sufla fiecare, imitând chemarea lor. Apoi, s-au urcat într-un tufan bătrân, unde au așteptat să vină lupii. S-au așezat confortabil pe o creangă solidă, unde amenajaseră de cu ziuă, un mic adăpost. La
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365766_a_367095]
-
bine de pornit la drum. Avusese grijă să pună în desagă multe bunătăți: copturi proaspete din cuptor, unse cu unt și cu miere de albine, o cofiță plină cu brânză de oi, o altă cofiță cu smântână, și încă o oală de lut cu miere. Le puse pe toate în coșuri, iar coșurile le așeză cu grijă în desagă. Când totul era pregătit, îl trimise pe Artemie să ducă degrabă acele bunătăți la nepoții ei drăgălași, care așteptau. Artemie, bucuros că
CĂRAREA SALVATOARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365908_a_367237]
-
un cazan mare, plin ochi cu apă. Când îl văzu clocotind, aproape opărindu-se, vărsă apa peste vasele îngrămădite în chiuvetă mai răsturnă peste ele și o cutie de dero și cu o cârpă curată începu să frece cratițe, linguri, oale... nu ierta nimic. Terminând cu vasele din bucătărie, veni rândul lenjeriei și al hainelor. Goli șifonierul, sertarele toate, trase carpetele de pe pereți, adună covoarele de pe dușumea și, dezbrăcându-se până la piele, cum l-a făcut mă-sa, grămădi totul în mijlocul
NĂPRASNICA FOBIE A LUI POLICARP RESTEU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365983_a_367312]