5,043 matches
-
GIURGIU - CĂLUGĂRENII după Alexandru Vlahuță Sosim În fața orașului Giurgiu. Dunărea liniștită, largă, are aspectul unui lac frumos, poleit de razele soarelui. Pe-aici și-a Întins pod peste Dunăre, acum trei sute de ani, bătrânul și nebiruitul Sinan-Pașa. El venea cu oaste multă și cu vâlvă mare, hotărât să sfarme - odată pentru totdeauna - cuibul acesta de viteji, care de-atâta timp stăteau străji nedormite la porțile Europei apusene și nu lăsau puterea Semilunei să-și Întindă mai departe valurile-i cotropitoare. Pentru
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
nu lăsau puterea Semilunei să-și Întindă mai departe valurile-i cotropitoare. Pentru fericirea poporului nostru, pe vremea aceea, Domn În Țara Românească era Mihai Viteazul, una din cele mai eroice figuri din istoria omenirii. Văzând el ce potop de oaste vine asupră-i și cugetând că o luptă În câmp deschis nu e cu putință, se retrase la câteva ceasuri departe de Giurgiu, pe valea Neajlovului, la locul numit Vadul Călugărenilor. Aici, drumul spre București trecea printre două dealuri acoperite
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de țară și hotărâți cu toții a-și da scump viața. Împărțiți În cete, așteptau pe vrăjmaș și-și plănuiau loviturile. A patra zi, pe la nămezi, pândarii de pe măguri zăriră dinspre Giurgiu un nor mare de praf, Întunecând văzduhul. Spre seară oastea marelui Vizir, de zece ori mai numeroasă decât a lui Mihai, era Împânzită la gura vadului, dincolo de pod. Din fundăturile codrului, românii Își măsurau vrăjmașul cu care avea să dea piept a doua zi. Noaptea și-o petrecură sfătuind Împrejurul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
podul. Mihai se face că se retrage și-i lasă să Înainteze puțin În strâmtoare, unde mulțimea, neputându-și desfășura rândurile, nu mai era așa de primejdioasă. Turcii Încep să se creadă biruitori, când deodată se trezesc izbiți În față de oastea Învăpăiată a lui Mihai. Puterea, și mai ales iuțeala atacului neașteptat, Îi oprește În loc; loviturile, care curg ca grindina, le iau văzul. Românii Înaintează spărgând șir după șir, Împrăștiind spaima și neorânduiala În oastea păgână care Începe să dea Îndărăt
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
deodată se trezesc izbiți În față de oastea Învăpăiată a lui Mihai. Puterea, și mai ales iuțeala atacului neașteptat, Îi oprește În loc; loviturile, care curg ca grindina, le iau văzul. Românii Înaintează spărgând șir după șir, Împrăștiind spaima și neorânduiala În oastea păgână care Începe să dea Îndărăt și să se Învălmășească. Cei din urmă, văzându-se Împinși spre pod, o iau la fugă. Sinan se repede să-i Întoarcă. El răcnește, blestemă și bate În mișei cu ghioaga-i de fier
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Îl ia În spate și-l scapă. Soldații și Pașa fug laolaltă, lăsând și arme, și steaguri În mâinile românilor, care-i gonesc, lovindu-i de zor, până când noaptea ia sub ocrotirea Întunericului ei sfărâmăturile ce mai rămăsese din marea oaste a lui Sinan. Mihai se Întoarce Încărcat de trofee. Stelele sclipesc peste bălțile de sânge. Bătrânul, cruntul vizir, bocește În cortu-i rupându-și hainele de pe el. Și pe când spahiii lui tremură tupilați prin bălării, din tabăra românilor se Înalță În
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
românilor se Înalță În liniștea nopții cântece de biruință. Cuvinte: Semilună = simbol al Imperiului Otoman; cotropitor = care ocupă sau pune stăpânire cu forța; nămezi = corect,nămiază și amiază, adică În plină zi; măgură = deal mare, singuratic; vizir = mare comandant de oaste la turci; vad = loc adâncit În pământ pe unde curge o apă; destin = soartă, viitor; trofeu = pradă de război; spahiu = soldat În cavaleria turcească. ,,La Călugăreni, românii scriseră cu sabie și sânge pagina cea mai strălucită din istoria lor.” NICOLAE
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
spadele se frâng; Și se iau În brațe, se smucesc, se strâng. Când tătarul scoate o secure mică Și lovind pe Preda, pavăza Îi strică. Dar el cu măciuca astfel Îl lovi, Încât deodată căzu și muri. Iar după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D. Bolintineanu Cuvinte: floarea românimii = tineri ostași români; ager armăsar = cal iute; pavăză = scut, apărătoare din metal; hoarda tătărască = o ceată de tătari Înarmați. CÂNTECUL LUI MIHAI VITEAZUL Mihai Viteazul a fost
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
un viteaz, Care veșnic șade treaz, Când e țara la necaz ? Auzit-ați de-un Mihai Ce sare pe șapte cai, De strigă Stambulul ,,vai” ? Spuie râul cel oltean Spuie valul dunărean Și codrul călugărean Câte lupte au privit, Câte oști au mistuit, Câți dușmani au prăpădit ! Poezie populară Cuvinte: Stambulul = fosta capitală a Turciei, azi orașul Istanbul a mistui = a distruge, a nimici MOȘTENIREA URMAȘILOR după Petru Dumitru Popescu Mihai Viteazul era domnul Țării Românești. Bucur, Radu și Cârlan erau
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
de veacuri, care s-au Împlinit abia mai târziu. Poporul i-a Închinat, În semn de recunoștință, multe cântece de slăvire a faptelor lui de vitejie. Astăzi, satul lui natal din Munții Apuseni Îi poartă numele. Pe dealul Feleacului Merge oastea Iancului. Pușcă Iancu prin butuci Fug domnii fără papuci; Dă Iancu cu tunurile De răsună dealurile. Până Iancu se crăiește Iobăgie nu mai este. Vine Iancu de la munte Cu trei sute de răgute; Iancu merge fluierând Iar feciorii toți cântând. Merge
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Calică-i era haina, dar strălucea pe ea Și crucea ,, Sfântul Gheorghe “ ș-a ,, României Stea. “ Românul venea singur pe drumul plin de soare, Când iată că aude fanfare sunătoare. Și vede nu departe În fața lui venind Un corp de oaste mândră, În aur strălucind. Erau trei batalioane de garda-mpărătească Mergând voios la Plevna cu dor s-o cucerească. În frunte-i colonelul semeț, pe calu-i pag, La bravii săi tovarăși privea ades cu drag, Și inima În pieptu-i bătea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Din ce în ce mai mari puteri îmi dă! O, zimbru al Moldovei, capul crunt În noapte[a]-istoriei îl ridici cu fală Și-nfricoșat îl scuturi. Vie! Vie! Este serbare, domnii mei, serbare! Victoria dentîi după cădere, Ziua dentîi după adânca noapte. Azi oastea noastră a învins iazigii... Astăzi amicii, mâne însași ea! Ieri cine mă știa?... Cine știa Că-mi trece-n minte ca să-mi pun genunchiul Pe fruntea-ngrozitoarei * armii - pe acel sigil Cu care istoria nențeleasă, veche Pecetluit-a-n cartea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un ideal: Nu în ei înșii e mărimea lor, Este în slăbiciunea voastră. I[AROMIR] Te înșeli! Îți place-a te-nșela - sau nu-i cunoști. Știi tu cine a fost Hannibal? - Un zeu... Când armiile lui corona Alpii, Când oaste după oast-era bătută, Când Roma singură - o Niobe - Plângea copiii ei; pe piețe, strade Urlau femeile, strigau copiii, Când tot era pierdut... ce făceau ei? Ce făceau atunci acei moșnegi senatori, Prea vechi pentru a merge [î]n război, Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Pe-nvingătorul a o sută regi. - O singură privire-a mea te-ar omorî, Dar n-a-nvățat să se coboare-atît de jos. 9 2286 Furtună, fulger[e], trăsnet, codri prăvăliți, râuri îmflate - sânt zeii Daciei ce se luptă cu oștile romane. Apostrof către ei. {EminescuOpVIII 56} 10 2286 TRECUT VECHI Zilele regelui Boribistas Boerebist. Duras Diurpaneu fost rege - acum orb - capul preoților daci. Dochia fiica lui cea tânără - iubind Dacia - urând și iubind pe Traian. La căderea Daciei ea adună
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu mâna pipăi. [DRAGUL] Ia un cărbune-n mână și fă o cruce mare Acolo în părete, căci eu văd că-i o ușă. Hai fă! BOGDAN (face o cruce) Să-i fac pe voie! [DRAGUL] Spune-mi, e multă oaste-n curte? BOGDAN Dar geme curtea toată de oamenii lui Sas Spre cinstea ta adus-au atâția oameni tineri, Oșteni în floarea vrâstei, de ți-e mai mare dragul Ca să privești la dânșii. Ce bun e vărul Sas! Ce bună
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cuprindă atât cât vezi cu ochii Și nu mai mult... întinsă ar fi domnia totuși,. Sânt ici și colo-n țară boieri și capi de neamuri, În Vrancea și în Codrii Tigheci, în Câmpulung, Cetatea Albă are șoltuz cu multă oaste, Bârladul stăpânește olate și pășuni, Suceava are ziduri de poți îmbla calare Pe ele. [Și] în târgul Siretului iar este Un episcop puternic de lege apuseană Dar toți ei se aseamăn cu vergile-unei mături Ce coadă n-au, legate nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Amăgește-o cu-a vitelor foloase, Învie, măgulește tu patemi dușmănoase. Zavistia și ura botează-le virtuți, Spre pradă și-nșelare tu mintea să le-ascuți Și zi viteaz la gâde, isteț [la] cel viclean Din lupi îți fă o oaste, din vulpe căpitan, Din poftele mulțimei fă-ți scară de mărire Și te-or urma cu toții în vecinică orbire; C-o frază lingușește deșertăciunea lor: Din roiuri risipite vei face un popor... Fii dinainte sigur, la rele el urma-va
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
a ține cu regii cei tirani Ați trece în Ardealul robit de zeci de ani Și craiului d-acolo să -i dați un crunt război, Să dezrobiți un popol cu lege, grai ca noi. În loc de-a fi polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în fine Polonia regina-ntîmplărilor mărețe Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine să ție pe-a sa frunte Diadema-i eternă... și flamura cea cruntă S-o nalțe pentru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
viața cea fără frâu și țintă, Noaptea voastră vă râde, ziua voastră vă cântă. Mătase, aur, inul de-argint țesut din tort Pot să îmbrace bine un corp și-un suflet mort. (cu putere) În loc de-a fi polonul cap oștilor creștine Fiți voi, Domnul Moldovei! În loc de-a fi în fine Polonia regina tîmplărilor mărețe, Războiului de cruce, a luptelor semețe, Moldova putea bine să ție pe-a sa frunte Diadema-i eternă... și flamura-i cea cruntă S-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
l-am văzut și eu. Mie însă nu mi s-a părut deșert... ci din contra... iubește Moldova s-o iubește așa încît sacrifică orce dorință și... orce drept pentru liniștea ei. Nu va fi el acela care să aducă oști străine în țară; și dac-a fost în țara leșească, a fost numai fiind gonit de neîncrederea voastră și-a părintelui vostru; și daca s-a-ntors în Moldova pe ascuns, n-a făcut alta decât a fugit de regele Poloniei, pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Eu nu-s hatmanul vostru, piticilor de azi, Voi, dintr-o mare moartă un amărât talaz. Privesc trecutul rege - cu înstelată frunte, Privesc consoții palizi cu capete cărunte, Zîmbindu-mi cu dulceață din norii din trecut. Acei consoți din groapă sânt oastea ce-am avut. O, pe când lumea moartă era în viață, trează, Și eu zburam nainte, o inimă vitează, {EminescuOpVIII 175} Cu steagul într-o mână și cu acest toiag în alta. Să trec numai al morții negru prag Și-n
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
o stâncă Ochi afund, privire-adîncă Barba lungă, fruntea ninsă Și-ntr-un cerc de aur prinsă. Era noapte, era lună, El cu capii împreună Sta la masă-n voie bună. Și în curtea adunărei Îmi fierbea ca-n sânul mărei Oastea multă, oastea țărei. Miazănoaptea-n tuci de-aramă De-al ei zbor da lumei seamă Când din scaunu-i de fală Ștefan marele se scoală Și, în mână cupa plină, El boierilor închină; Și boierii se scula Și el astfel li zicea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ochi afund, privire-adîncă Barba lungă, fruntea ninsă Și-ntr-un cerc de aur prinsă. Era noapte, era lună, El cu capii împreună Sta la masă-n voie bună. Și în curtea adunărei Îmi fierbea ca-n sânul mărei Oastea multă, oastea țărei. Miazănoaptea-n tuci de-aramă De-al ei zbor da lumei seamă Când din scaunu-i de fală Ștefan marele se scoală Și, în mână cupa plină, El boierilor închină; Și boierii se scula Și el astfel li zicea: Dragi boieri
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
BOGDAN VODĂ frate-său CLĂNĂU Stolnicul PETRE din Lăpușna Turci, tătari, leși CORNEA VODĂ BOIERI trădători ai lui CASTELANUL CICEULUI O slugă credincioasă care duce scrisoarea *** *** pînă* la sultanul. *** *** Turci, leși, tătari; fuga în Ardeal; fuga la Țarigrad (Întoarcerea cu oaste). Scena *** {EminescuOpVIII 195} ACTUL AL V-LEA PERSONAJE DIN ACTUL V PETRE MARIA BOGDAN prinț de coroană CLĂNĂU cavaler de Malta PETRE stolnicul din Lăpușna ROXANDA Încheiere și moarte în liniște * 2254 Tu ești, o Doamne, mare, eu sânt un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
glasul țării mele eu trebui să țiu seamă Și să apăs pe frunte-mi coroana aurie Și să mă-mbrac în purpur și-n slava * ei - Marie! Încrucișați-nainte-mi, boieri, a voastre săbii, Stăpân voi fi de astăzi pe oaste și corăbii. La glasul cel [de] bucium, la... un semn Ridic cetăți de piatră și mișc cetăți de lemn Pe fața mării lucii. Cu-a inimii tărie Vom birui de-apururi vrășmașii toți... Marie! Cu sfaturile voastre o să domnesc socot Spre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]