4,294 matches
-
grijă de gardurile țarinii, ale câmpului de cultură; jitarul - cel ce păzea recolta Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite de Adunarea generală care îi numea și îi revoca, controlându-le activitatea. Ei erau împuterniciți să aplice anumite sancțiuni acelora dintre membrii obștii care nu le aduceau la îndeplinire dispozițiile. Fiind sub controlul adunării, aleșii obștii nu-și puteau permanentiza funcțiile și nu le puteau transmite cu titlu ereditar. Rudenia putea fi de sânge, prin alianță și spirituală (care cuprinde înrudirea rezultată din
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Aleșii obștii aveau atribuțiuni stabilite de Adunarea generală care îi numea și îi revoca, controlându-le activitatea. Ei erau împuterniciți să aplice anumite sancțiuni acelora dintre membrii obștii care nu le aduceau la îndeplinire dispozițiile. Fiind sub controlul adunării, aleșii obștii nu-și puteau permanentiza funcțiile și nu le puteau transmite cu titlu ereditar. Rudenia putea fi de sânge, prin alianță și spirituală (care cuprinde înrudirea rezultată din participarea la Tainele Bisericii - nășia de cununie și cea de botez - și rudenia
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
de familia germanică, slavă, bulgară, pecineagă sau cumană, ceea ce anulează susținerile că poporul român s-ar fi format în sudul Dunării. Începând cu secolele IX-X, în teritoriul carpato-danubiano-pontic are loc începutul genezei statale. Primele formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
fi format în sudul Dunării. Începând cu secolele IX-X, în teritoriul carpato-danubiano-pontic are loc începutul genezei statale. Primele formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel, observăm că multe dintre elemente s-au păstrat și în cadrul voievodatelor medievale: acestea erau conduse
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
Primele formațiuni statale au avut ca bază obștea sătească, formându-se preponderent prin unirea sub un singur voievod sau cneaz a uniunilor de obști. Procesul de formare a statelor medievale românești se încheie în secolele XIII-XIV, iar în cadrul acestui proces, obștea sătească a jucat un rol considerabil. De altfel, observăm că multe dintre elemente s-au păstrat și în cadrul voievodatelor medievale: acestea erau conduse de un voievod; acesta, la rândul său, era ajutat de un sfat al bătrânilor sau boierilor; principala
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
caracterul preponderent conservator, patriarhal și parțial autarhic; principala sursă de existență o constituia prelucrarea pământului, adică predomina principiul agrar. Totuși, cu timpul obștea sătească și-a pierdut din importanță și valoare. Condițiile externe vitrege, ulterioara suzeranitate otomană, au șubrezit aspectul obștii sătești. Lovitura de grație i-a fost dată în secolul XIX, când în spațiul românesc, formele fără fond își fac loc cu coatele în cadrul societății românești. Obștile sătești practic au fost desființate prin intermediul reformelor administrative, juridice, agrare și ale învățământului
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
din importanță și valoare. Condițiile externe vitrege, ulterioara suzeranitate otomană, au șubrezit aspectul obștii sătești. Lovitura de grație i-a fost dată în secolul XIX, când în spațiul românesc, formele fără fond își fac loc cu coatele în cadrul societății românești. Obștile sătești practic au fost desființate prin intermediul reformelor administrative, juridice, agrare și ale învățământului. Prof. George BACIU Referință Bibliografică: DESPRE OBȘTEA SĂTEASCĂ / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
fost dată în secolul XIX, când în spațiul românesc, formele fără fond își fac loc cu coatele în cadrul societății românești. Obștile sătești practic au fost desființate prin intermediul reformelor administrative, juridice, agrare și ale învățământului. Prof. George BACIU Referință Bibliografică: DESPRE OBȘTEA SĂTEASCĂ / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
DESPRE OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340717_a_342046]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > OBȘTEA SĂTEASCĂ Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului NORMELE DE CONDUITĂ ÎN CADRUL OBȘTILOR SĂTEȘTI Fiind o comunitate de muncă, obștea sătească a creat norme de conduită legate de procesul muncii în comun
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > OBȘTEA SĂTEASCĂ Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului NORMELE DE CONDUITĂ ÎN CADRUL OBȘTILOR SĂTEȘTI Fiind o comunitate de muncă, obștea sătească a creat norme de conduită legate de procesul muncii în comun, norme fundamentale, la care se adaugă norme referitoare la proprietate, statutul persoanei, la familie, la învoieli și la soluționarea diferendelor dintre
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Traditii > OBȘTEA SĂTEASCĂ Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 303 din 30 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului NORMELE DE CONDUITĂ ÎN CADRUL OBȘTILOR SĂTEȘTI Fiind o comunitate de muncă, obștea sătească a creat norme de conduită legate de procesul muncii în comun, norme fundamentale, la care se adaugă norme referitoare la proprietate, statutul persoanei, la familie, la învoieli și la soluționarea diferendelor dintre membrii obștii. Toate normele îmbracă forma obiceiului
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
Fiind o comunitate de muncă, obștea sătească a creat norme de conduită legate de procesul muncii în comun, norme fundamentale, la care se adaugă norme referitoare la proprietate, statutul persoanei, la familie, la învoieli și la soluționarea diferendelor dintre membrii obștii. Toate normele îmbracă forma obiceiului sau cutumei și nu au un caracter juridic datorită democratismului obștii în perioada sa arhaică. 1. Norme privitoare la procesul muncii. Ele reglementează cele două activități de bază: agricultura și creșterea vitelor. Normele ce vizau
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
în comun, norme fundamentale, la care se adaugă norme referitoare la proprietate, statutul persoanei, la familie, la învoieli și la soluționarea diferendelor dintre membrii obștii. Toate normele îmbracă forma obiceiului sau cutumei și nu au un caracter juridic datorită democratismului obștii în perioada sa arhaică. 1. Norme privitoare la procesul muncii. Ele reglementează cele două activități de bază: agricultura și creșterea vitelor. Normele ce vizau agricultura aveau drept conținut: repartizarea loturilor de cultura între membri; stabilirea felului culturii; începutul muncilor agricole
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
norme se refereau la: pornirea turmelor; stabilirea locului și perioadelor de pășunat; împărțirea produselor comune. În afara principalelor activități desfășurate în comun existau și activități care nu necesitau un efort colectiv, ci o specializare, cărora li se consacrau unii dintre membrii obștii: meșteșugurile. În privința acestora a fost consacrată regula că meșteșugarii sunt proprietarii muncii lor și o puteau valorifica în cadrul obștii sau în afara ei. Înmulțirea îndeletnicirilor personale a reprezentat o premisă a procesului de diferențiere socială și de avere în cadrul obștii. 2
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
în comun existau și activități care nu necesitau un efort colectiv, ci o specializare, cărora li se consacrau unii dintre membrii obștii: meșteșugurile. În privința acestora a fost consacrată regula că meșteșugarii sunt proprietarii muncii lor și o puteau valorifica în cadrul obștii sau în afara ei. Înmulțirea îndeletnicirilor personale a reprezentat o premisă a procesului de diferențiere socială și de avere în cadrul obștii. 2. Norme referitoare la proprietate. Geto-dacii cunosc două forme de proprietate: proprietatea comună a obștii familiale (forma dominantă) și proprietatea
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
membrii obștii: meșteșugurile. În privința acestora a fost consacrată regula că meșteșugarii sunt proprietarii muncii lor și o puteau valorifica în cadrul obștii sau în afara ei. Înmulțirea îndeletnicirilor personale a reprezentat o premisă a procesului de diferențiere socială și de avere în cadrul obștii. 2. Norme referitoare la proprietate. Geto-dacii cunosc două forme de proprietate: proprietatea comună a obștii familiale (forma dominantă) și proprietatea privată (aflată, încă, în formă embrionară). Proprietatea comună a obștii familiale (adică a comunității oamenilor, rude de sânge între ei
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
și o puteau valorifica în cadrul obștii sau în afara ei. Înmulțirea îndeletnicirilor personale a reprezentat o premisă a procesului de diferențiere socială și de avere în cadrul obștii. 2. Norme referitoare la proprietate. Geto-dacii cunosc două forme de proprietate: proprietatea comună a obștii familiale (forma dominantă) și proprietatea privată (aflată, încă, în formă embrionară). Proprietatea comună a obștii familiale (adică a comunității oamenilor, rude de sânge între ei, care cultivă, împreună, un anumit teritoriu) se exercită asupra pământurilor, apelor și pășunilor. Proprietatea personală
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
premisă a procesului de diferențiere socială și de avere în cadrul obștii. 2. Norme referitoare la proprietate. Geto-dacii cunosc două forme de proprietate: proprietatea comună a obștii familiale (forma dominantă) și proprietatea privată (aflată, încă, în formă embrionară). Proprietatea comună a obștii familiale (adică a comunității oamenilor, rude de sânge între ei, care cultivă, împreună, un anumit teritoriu) se exercită asupra pământurilor, apelor și pășunilor. Proprietatea personală a indivizilor se exercită, la început, asupra turmelor de animale și asupra sclavilor. În secolul
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
Cu timpul, se pare că vor intra în proprietate privată casa și ograda ei, uneltele de lucru și în cele din urmă chiar pământurile (mai ales membrii aristocrației tribale vor dobândi proprietatea privată asupra terenurilor). Apariția proprietății private determină dispariția obștii familiale, care va fi înlocuită cu obștea de vecinătate (o comunitate compusă din oameni care nu mai sunt rude între ei, dar cultivă împreună un anumit teritoriu). În cadrul obștii sătești, cea mai mare parte a pământului rămâne în proprietate comună
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
în proprietate privată casa și ograda ei, uneltele de lucru și în cele din urmă chiar pământurile (mai ales membrii aristocrației tribale vor dobândi proprietatea privată asupra terenurilor). Apariția proprietății private determină dispariția obștii familiale, care va fi înlocuită cu obștea de vecinătate (o comunitate compusă din oameni care nu mai sunt rude între ei, dar cultivă împreună un anumit teritoriu). În cadrul obștii sătești, cea mai mare parte a pământului rămâne în proprietate comună. Cultura lui se face prin rotație. Stăpânirea
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
vor dobândi proprietatea privată asupra terenurilor). Apariția proprietății private determină dispariția obștii familiale, care va fi înlocuită cu obștea de vecinătate (o comunitate compusă din oameni care nu mai sunt rude între ei, dar cultivă împreună un anumit teritoriu). În cadrul obștii sătești, cea mai mare parte a pământului rămâne în proprietate comună. Cultura lui se face prin rotație. Stăpânirea exercitată de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
comunitate compusă din oameni care nu mai sunt rude între ei, dar cultivă împreună un anumit teritoriu). În cadrul obștii sătești, cea mai mare parte a pământului rămâne în proprietate comună. Cultura lui se face prin rotație. Stăpânirea exercitată de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu trebuie confundate cu proprietatea devălmașă și proprietatea privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
de membrii obștii îmbracă 2 forme: stăpânirea devălmașă și cea personală (individuală). Amândouă sunt forme de apropriere a folosinței și nu trebuie confundate cu proprietatea devălmașă și proprietatea privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele aparținând comunității, fondul de rezervă pentru anii cu recoltă slabă, moara satului și bogățiile subsolului. Această stăpânire asupra terenurilor și bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să poată înstrăina hotarul satului. Stăpânirea individuală. La baza ei a stat
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
privată. Stăpânirea devălmașă. Aici intrau pădurile, pășunile, islazurile, apele, iar în epoca obștii arhaice turmele aparținând comunității, fondul de rezervă pentru anii cu recoltă slabă, moara satului și bogățiile subsolului. Această stăpânire asupra terenurilor și bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să poată înstrăina hotarul satului. Stăpânirea individuală. La baza ei a stat munca proprie depusă de membrii obștii pentru amenajarea unora dintre terenurile aflate în hotarul obștii, terenuri care anterior se aflau în stăpânirea devălmașă. Această muncă conferea terenurilor respective
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
de rezervă pentru anii cu recoltă slabă, moara satului și bogățiile subsolului. Această stăpânire asupra terenurilor și bunurilor făcea imposibil ca membrii obștii să poată înstrăina hotarul satului. Stăpânirea individuală. La baza ei a stat munca proprie depusă de membrii obștii pentru amenajarea unora dintre terenurile aflate în hotarul obștii, terenuri care anterior se aflau în stăpânirea devălmașă. Această muncă conferea terenurilor respective o valoare economică nouă, reprezentând temeiul stăpânirii personale asupra lor.Prima desprindere din fondul devălmaș a reprezentat-o
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]