6,419 matches
-
bine și adevăr“. În perioada 1871-1880, Slavici adoptă poziția lui Maiorescu în privința atitudinii critice, fiind un adevărat clasicist. După 1880 și până la apariția romanului Mara, el se afirmă ca un scriitor realist, iar viziunea realistă îl conduce la ideea de obiectivitate. De aceea, Ioan Slavici este considerat „părintele prozei noastre obiective“, proză care va culmina cu Liviu Rebreanu. Menționăm că obiectivitatea nu devine la Slavici independentă de artă pentru că scriitorul trebuie să fie un educator, și în tratatul său Educațiune morală
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
și până la apariția romanului Mara, el se afirmă ca un scriitor realist, iar viziunea realistă îl conduce la ideea de obiectivitate. De aceea, Ioan Slavici este considerat „părintele prozei noastre obiective“, proză care va culmina cu Liviu Rebreanu. Menționăm că obiectivitatea nu devine la Slavici independentă de artă pentru că scriitorul trebuie să fie un educator, și în tratatul său Educațiune morală, apreciază pe acei oameni care știu să-și chivernisească viața. Îi condamnă pe cei care se lasă ispitiți de vraja
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
și de nuanță omniscientă (capitolele auctoriale) induce noi valențe de ambiguitate. Personajele își invalidează reciproc relatările. Mai mult, își revocă reciproc privilegiul de instanță narativă. Avem de a face cu o multiplicare a perspectivelor ce vizează a produce autenticitate și obiectivitate, dar care nu face decât să subiectivizeze și mai mult deja marcata interiorizare a perspectivei. Incertitudinile generate de intersectările relatărilor fac ca pozițiile să se arate a fi fixate prin conjecturi și presupoziții, prin alegații și bănuieli, iar nu prin
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
a știrii care aduce jurnalismul în apropierea ficțiunii. Există însa, pe de alta parte, o tendința spre negativ a jurnalismului, manifestată prin exercitarea actului mediatic, nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală a realitații cu ficțiunea, fie prin mixarea realității cu elemente ficționale” (Vlăduțescu Ștefan, 2006, p.168). Seducția Seducția este operația persuasivă cea mai inocentă, ea jucând în contul intuiției sub o mască de cogitație. “Pentru ca operația
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
și de nuanță omniscientă (capitolele auctoriale) induce noi valențe de ambiguitate. Personajele își invalidează reciproc relatările. Mai mult, își revocă reciproc privilegiul de instanță narativă. Avem de a face cu o multiplicare a perspectivelor ce vizează a produce autenticitate și obiectivitate, dar care nu face decât să subiectivizeze și mai mult deja marcata interiorizare a perspectivei. Incertitudinile generate de intersectările relatărilor fac ca pozițiile să se arate a fi fixate prin conjecturi și presupoziții, prin alegații și bănuieli, iar nu prin
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
din presa românească. Am discutat cu el și cu jurnalista Emilia Șercan, profesoară la Facultatea de Jurnalism și autoarea seriilor de investigații despre plagiatele lui Gabriel Oprea și Petre Tobă, despre oamenii din spatele știrilor, reportajelor, anchetelor. Despre reperele lor. Despre obiectivitatea care este precum mântuirea, trebuie să te străduiești să ajungi la ea, chiar dacă nu poți să o atingi niciodată. Despre relația cu cititorul, pe care tehnologia a făcut-o mai apropiată decât oricând. Și despre cea mai importantă lecție pe
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
timp, să menținem distanța, pentru că sunt niște standarde în meseria asta, de care publicul nu e ținut. El poate să vrea orice de la tine, însă acele standarde asigură consecvența. Acum câțiva ani erau prieteni de-ai mei care ziceau că obiectivitatea a murit. Nu mai avem voie să fim obiectivi acum, noi suntem soldați într-o cauză. Eu cred că obiectivitatea e ca mântuirea: nu ajungi niciodată la ea, dar trebuie să încerci. Emilia Șercan: Când am fost acum 12 ani
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
vrea orice de la tine, însă acele standarde asigură consecvența. Acum câțiva ani erau prieteni de-ai mei care ziceau că obiectivitatea a murit. Nu mai avem voie să fim obiectivi acum, noi suntem soldați într-o cauză. Eu cred că obiectivitatea e ca mântuirea: nu ajungi niciodată la ea, dar trebuie să încerci. Emilia Șercan: Când am fost acum 12 ani la Poynter, am avut un lector care ne-a povestit faptul că în SUA conceptul de obiectivitate este perimat. Ei
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
Eu cred că obiectivitatea e ca mântuirea: nu ajungi niciodată la ea, dar trebuie să încerci. Emilia Șercan: Când am fost acum 12 ani la Poynter, am avut un lector care ne-a povestit faptul că în SUA conceptul de obiectivitate este perimat. Ei spuneau că jurnalistul nu poate să fie obiectiv, din moment ce este cetățean, plătitor de taxe și votează. Are tot timpul o latură subiectivă foarte puternică, iar în tratarea subiectelor lui s-ar putea să fie influențat de propriile
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
subiectivă foarte puternică, iar în tratarea subiectelor lui s-ar putea să fie influențat de propriile decizii pe care le ia în viața reală. La vremea respectivă, în America, era la o discuție foarte puternică dusă pentru înlocuirea noțiunii de obiectivitate cu cea de echilibru. Jurnalistul trebuie să fie echilibrat. Raluca Ion: Ce tip de articole vor să scrie studenții? Vor să facă investigații, vor să scrie reportaje, vor să scrie reportaje la persoana întâi? Emilia Șercan: Sunt studenți care când
„Dacă în urmă cu 10 ani, studentele la jurnalism voiau să fie Mihaela Rădulescu, azi vor să facă investigații”. Interviu cu jurații Superscrieri Emilia Șercan și Teodor Tiță () [Corola-blog/BlogPost/338974_a_340303]
-
punct de vedere politic și economi,c avem nevoie în România de semne de stabilitate, tocmai pentru a da perspectivă și dezvoltare și cu atât mai mult semne de stabilitate într-un an electoral. De stabilitate, de echilibru și de obiectivitate atât cât este posibilă atunci când ești împins să iei decizii, să tranșezi în unele momente pentru a putea merge mai departe”, a mai spus premierul. Săptămâna trecută, președintele Klaus Iohannis sugerase că e dispus să-l nominalizeze pentru funcția de
„Nu voi candida la alegerile parlamentare din acest an. Asta nu înseamnă că nu există viaţă şi după alegeri” () [Corola-blog/BlogPost/339101_a_340430]
-
sfârșitul anului 2028). Evaluarea intermediară și cea finală vor include rapoartele de monitorizare pentru anul în care vor fi realizate, respectiv 2026 și 2028. Pentru anii 2024, 2025 și 2027, rapoartele de monitorizare vor fi elaborate de ANITP. Pentru asigurarea obiectivității acestor evaluări, va fi luată în considerare implicarea unor experți independenți în evaluarea documentelor de politici publice din mediul academic, alții decât cei care au fost implicați în elaborarea proiectului SNITP și în implementarea acesteia, motiv pentru care, va fi
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 16 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283159]
-
judecătorești nu presupune analizarea tuturor afirmațiilor părților, ci doar a acelora cu caracter esențial, chiar și acestea din urmă putând fi tratate în mod global. Este obligatoriu ca judecătorul să analizeze, în mod real și păstrându-și echilibrul, dar și obiectivitatea, susținerile ambelor părți cu interese contrare în proces, dar doar acele susțineri care au legătură cu obiectul cauzei, cu fundamentul pretențiilor deduse judecății și cu soluția ce urmează a se dispune, din perspectiva acestei soluții urmând a fi filtrate și
DECIZIA nr. 1.462 din 13 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284036]
-
temeiul Legii fondului funciar nr. 18/1991. Susține că sintagma criticată nu prevede în mod expres elemente/criterii în legătură cu care funcționarul public, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, de verificare a unei documentații depuse de o persoană fizică, să poate avea obiectivitatea respectării unei proceduri. ... 7. Ca urmare a lipsei de claritate și de previzibilitate a sintagmei „pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte“, nici organele judiciare nu pot analiza actul defectuos, pentru a verifica îndeplinirea de către membrul comisiei a atribuției
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
lipsei de claritate și de previzibilitate a sintagmei „pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestor acte“, nici organele judiciare nu pot analiza actul defectuos, pentru a verifica îndeplinirea de către membrul comisiei a atribuției de verificare, întrucât nu există repere/criterii de obiectivitate și legalitate. Nici legislația civilă, nici cea penală nu conțin definiții explicite pentru elementele pertinență, verosimilitate, autenticitate și concludență. Legislația secundară (Hotărârea Guvernului nr. 890/2005) stabilește în sarcina funcționarului public obligația de verificare în cadrul unei proceduri, fără a defini
DECIZIA nr. 5 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284085]
-
a se vedea Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, precitată, paragraful 16). ... 22. Curtea a mai subliniat că, pentru a nu lăsa loc arbitrarului, calificarea unei situații ca fiind diferită de o alta aparent identică trebuie să respecte criteriul obiectivității, iar tratamentul juridic diferit trebuie, la rândul său, să îndeplinească criteriul rezonabilității. Caracterul rezonabil al diferenței de tratament juridic, impus de art. 16 alin. (1) din Constituție, constă în respectarea principiului proporționalității. Acest principiu presupune, din partea legiuitorului, menținerea în
DECIZIA nr. 91 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301352]
-
sine există ca obiect artistic, ca fenomen emoțional.Istoria literară nu trebuie disociată de istoria generală cum procedează criticii noștri, amintiți mai sus.Condiția lor comună este subiectivitatea. Dincolo de precizia datelor și a documentelor autentice nelipsite în acumularea faptelor, conceptul obiectivității în istorie este lipsit de logică: în istorie, dar mai ales în istoria literară nu există structuri obiective, ci numai păreri și puncte de vedere.Istoria literară este interpretarea însăși, punctual de vedere, nu evantaiul de fapte, ci această analiză
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
din punct de vedere subiectiv.Subiectiv nu înseamnă, pentru noi, arbitrar, întrucât orice punct de vedere trebuie să se bazeze pe fapte autentice, pe valoarea operei de artă. Dar, pentru aceleași opere sunt posibile mai multe scenarii și aprecieri, în funcție de obiectivitatea și receptivitatea criticului. Nu se poate concepe istoria literaturii în afara unei posibilități, a unei făgăduieli subiective.Însă, există și o parte obiectivă în studiul istoriei literare, constând în efortul preliminar de a înțelege opera, ideile pe care le trasmite, analiza
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
este tocmai de a instituționaliza subiectivitatea “. A instituționaliza subiectivitatea nu înseamnă a o absolutiza, înseamnă numai a-i recunoaște dreptul la existență într-un domeni elective, a-i acorda un statut sigur, adică bine conturat din punct de vedere theoretic. Obiectivitatea e limitată mai întâi prin factorul ideologic, prezent în orice interpretare critică.Fiindcă greșeala cea mai mare este ideologia și tăcerea cu care aceasta e acoperită. Cum să accepți că întradevăr opera e un obiect exterior psihicului și istoriei celui
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340731_a_342060]
-
sine există ca obiect artistic, ca fenomen emoțional.Istoria literară nu trebuie disociată de istoria generală cum procedează criticii noștri, amintiți mai sus.Condiția lor comună este subiectivitatea. Dincolo de precizia datelor și a documentelor autentice nelipsite în acumularea faptelor, conceptul obiectivității în istorie este lipsit de logică: în istorie, dar mai ales în istoria literară nu există structuri obiective, ci numai păreri și puncte de vedere.Istoria literară este interpretarea însăși, punctual de vedere, nu evantaiul de fapte, ci această analiză
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
din punct de vedere subiectiv.Subiectiv nu înseamnă, pentru noi, arbitrar, întrucât orice punct de vedere trebuie să se bazeze pe fapte autentice, pe valoarea operei de artă. Dar, pentru aceleași opere sunt posibile mai multe scenarii și aprecieri, în funcție de obiectivitatea și receptivitatea criticului. Nu se poate concepe istoria literaturii în afara unei posibilități, a unei făgăduieli subiective.Însă, există și o parte obiectivă în studiul istoriei literare, constând în efortul preliminar de a înțelege opera, ideile pe care le trasmite, analiza
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
este tocmai de a instituționaliza subiectivitatea “. A instituționaliza subiectivitatea nu înseamnă a o absolutiza, înseamnă numai a-i recunoaște dreptul la existență într-un domeni elective, a-i acorda un statut sigur, adică bine conturat din punct de vedere theoretic. Obiectivitatea e limitată mai întâi prin factorul ideologic, prezent în orice interpretare critică.Fiindcă greșeala cea mai mare este ideologia și tăcerea cu care aceasta e acoperită. Cum să accepți că întradevăr opera e un obiect exterior psihicului și istoriei celui
PRECARITATEA ISTORIILOR LITERARE DE LA NOI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340815_a_342144]
-
Acasa > Orizont > Opinii > CORNELIU LEU - DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAȚIEI (2) Autor: Corneliu Leu Publicat în: Ediția nr. 581 din 03 august 2012 Toate Articolele Autorului Ca să rămânem la obiectivitatea unei inventarieri, trebuie să vedem exact ce înseamnă cei peste opt milioane de participanți la vot, cele sub opt milioane de voturi care-l alungă respingându-l categoric pe cel ales cu mult mai puține, raportul dintre aceste două cifre
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340892_a_342221]
-
nu este domeniul în care să-mi permit a veni cu susțineri imbatabile, dar am posibilitatea să vă indic alte nume care o pot face. Vă asigur că sunt nume dragi, nume care v-au cucerit deja prin luciditate, maturitate, obiectivitate, și chiar unicitate. În acest sens vă recomand să nu cutreierați spațiul revistei fără un anume plan. Numai în acest fel veți reuși să parcurgeți toate materialele în timpul ce vă aparține, foarte limitat, de altfel. Așadar, începeți cu... începutul! Treceți
DESPRE TIMP ŞI SPAŢIU... ÎN REGAT! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341339_a_342668]
-
național, vizând orientările și coordonatele conjuncturale, dar și potențialul local, cu accentul pus pe căutarea identității și pe specificul zonal. Nu sunt ocolite nici limitele, nici divergențele de păreri inerente care s-au ivit între diferitele grupări literare, privite cu obiectivitate și spirit pacifist, sine ira et studio. Într-o lume a confuziei și a răsturnării valorilor, aceste orientări literare postdecembriste, de largă respirație la care face referire Zanfir Ilie, pot deveni repere fundamentale pentru cultura care se prefigurează, ori cea
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]