6,670 matches
-
fie prea fierbinte. Câteva considerații sunt aici necesare datorită relevanței pentru atitudinea autorităților față de aceste persoane. Amintim aici că regimurile politice care utilizau torționari le inoculau ideea că victimele lor sunt rebuturi și gunoaie. Atunci când victima este degradată și înjosită (obligată să-și consume propriile excremente, să mănânce din același recipient unde își face nevoile), tortura este justificată deoarece cel din fața sa a involuat la stadiul de „gunoi”. și deci acel „nimic” merită să aibă parte de orice. De asemenea, în timpul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
librărie. După câțiva pași m-am oprit, am vrut să mă întorc la el, să pot sta de vorbă, dar am renunțat. știam că toți cei care au fost torționari, după eliberare, au fost luați în primire de Securitate și obligați, prin șantaj, să colaboreze în continuare. Cu câtva timp înainte avusesem o discuție cu un alt coleg care era în aceeași situație și după aceea am fost anchetat la Securitate, referitor la discuția avută. Acum doi ani, la Pitești, m-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mai bune, prin gesturi și cuvinte caută să protejeze și să liniștească copilul, dând dovadă de multă generozitate și răbdare. O altă reacție frecvent întâlnită la părinți este cea de supraprotecție; în fața problemelor cu care se confruntă copilul, se simt obligați să preia controlul total al existenței copilului lor, afectând în mod semnificativ procesul de dezvoltare a autonomiei acestuia. În al treilea caz, părintele preferă să pozeze în victimă și să dezvolte o atitudine de abandonare a responsabilității îngrijirii și creșterii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
din țară” (Octavian Bârlea). Precaritatea acestei existențe indică și starea de provizorat pe care R. înțelege să și-o asume, viețuind numai între parametrii spirituali ai românității și preocupat doar de realitățile politice ale patriei pierdute, față de care se simte obligat să adopte o atitudine militantă, un statut de soldat incapabil să accepte înfrângerea. Este punctul de vedere exprimat de el însuși în noiembrie 1948, în „Foaie volantă”, sub titlul Dreptul de a hotărî în numele națiunii, ca replică la Apelul lansat
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
personalități culturale și științifice. Florea Firan prezintă numeroase pagini de corespondență, interesând mai multe etape din existența revistei. Mai este de semnalat serialul Fișe de dicționar filosofic, contribuțiile pe tema Pledoarie pentru o istorie a Olteniei. Redacția a fost, desigur, obligată, mai ales în anii ’80, să umple pagini întregi cu texte politizate conjunctural, dar nimeni nu poate acuza publicația craioveană de exces de zel. Redacția rămâne o prezență distinctă în peisajul revistelor românești, cu rezultate remarcabile, cu un aspect grafic
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
problemă de stat. „Realismul socialist” este impus de „forța conducătoare” a societății prin toate mijloacele, inclusiv administrative, drept unica „metodă de creație”. Istoria artelor e prezentată ca istorie a luptei între r. și antirealism. Ținute sub permanentă și strictă supraveghere, obligate să evolueze pe un anume „făgaș”, trasat cu anticipație, era fatal ca arta, literatura să fie deposedate de propriul specific (recuperat doar cu intermitențe) și ca pretinsul „realism socialist” să devină de-a dreptul negația r. Repere bibliografice: Karl Marx
REALISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
și hotărât, peste cele obișnuite istorice, adeseori cu alternativa de a alege între lucru și moarte, s-au justificat prin pretinsa admirație pentru romancierul și dramaturgul Camil Petrescu. Un soi de ticăloasă punere sub interdicție. Ceva nerod care se simțea obligat să protejeze, să apere cu orice preț pe «marele scriitor», împotriva capriciilor și «veleităților sale științifice», considerate ca o rătăcire, ca o risipă a unui bun, care ar fi aparținut, vezi bine, domnilor protectori. Ca să nu fiu dat afară dintr-
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
literară”, „Albina” ori la „Calendarul pozitivist”, „Almanahul social-democrat” ș.a. E directoare (1894) a revistei „Evenimentul literar”, unde publică mult, uneori sub pseudonim (Elisabeta, Eva, Sonia, Sorina, Vanda D.). Recunoscută ca o vajnică militantă în interiorul mișcării social-democrate românești, se vede însă obligată să părăsească partidul în 1899, odată cu Ioan Nădejde. Crezând în puterea de influență a scrisului, N. a făcut deseori și din literatură o prelungire a jurnalisticii militante. Debutase literar în 1885, la „Contemporanul”, cu nuvela Două mame, fiind prezentă apoi
NADEJDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288345_a_289674]
-
1923, București - 4.III.1977, București), critic și istoric literar. Este fiul Mariei (n. Algazi) și al lui Jean Petroveanu. Și-a început studiile secundare în 1934, la Colegiul „Sf. Andrei” din București, iar bacalaureatul l-a obținut în 1944, obligat fiind, în perioada 1941-1944, să treacă la un colegiu exclusiv pentru populația de origine evreiască, unde i-a avut ca profesori, printre alții, pe Mihail Sebastian și pe F. Aderca. Urmează apoi cursurile Facultății de Litere a Universității bucureștene, secția
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
compulsiilor: - obsesiile sau gândurile intrusive sau gândurile obsedante sunt gânduri, imagini sau impulsiuni persistente care pătrund în conștiința subiectului. Ele sunt, în general, surse de angoasă; - compulsiile sau ritualurile sunt comportamente repetitive sau acte mentale pe care individul se simte obligat să le săvârșească ca răspuns la o obsesie, chiar dacă acesta recunoaște că sunt lipsite de sens sau că sunt excesive. Conform DSM-IV-TR, obsesiile și compulsiile sunt la originea sentimentelor de disperare, provoacă o pierdere de timp considerabilă (mai mult de
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
manipulează, observând capacitatea comportamentului uman de a reacționa la anumite tactici persuasive. Regula reciprocității, face obiectul celui de-al doilea capitol și este prima regulă prezentată de profesorul Robert Cialdini În cartea sa. În virtutea acestui principiu, al reciprocității, ne simțim obligați și Îndatorați În fața unei persoane care decide să ne facă o favoare. Agenții de influențare profită de acest principiu uman și ne solicită să le Întoarcem favoarea oferită. Prin crearea unei astfel de situații manipulative, ei obțin ce și-au
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Cred că nu numai muncitorii de la orașe și sate, ci cu toții trebuie să depună sforțări maxime, iar scriitorii, și În genere artiștii, au obligația morală să stimuleze, să Însuflețească și să preamărească pe Înfăptuitorii acestui plan măreț. Și Între acești obligați, mă găsesc și eu”. Sculptorul VIDA: „ (Ă) Mai am de asemenea În plan cel puțin patru lucrări, care vor avea ca subiect munca țăranilor conștienți. Spun conștienți pentru că până acum o lipsă a lucrărilor mele a fost faptul că apărea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de vedere care a fost reafirmat într-un articol publicat în același an (1793), din care am citat câteva pasaje semnificative în studiul anterior 12. Iar în Prefața la Metafizica moravurilor, Kant va preciza că omul trebuie să se considere obligat să-și facă datoria fără să se gândească la faptul că fericirea ar fi consecința îndeplinirii datoriei, fără să se întrebe ce efect ar avea îndeplinirea datoriei asupra fericirii sale. Altfel spus, el trebuie să urmeze calea datoriei pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
că practicați Reiki, altfel nu ar avea cum să vă ceară să-i ajutați la nevoie, deci e bine să vorbiți despre aceasta. Totuși, dacă aveți tendința să vă oferiți singuri serviciile În acest sens, mulți s-ar putea simți obligați să accepte, ceea ce presupune să vă implicați efectiv În vindecarea lor. Un tratament complet nu este unica formă de a trata prin Reiki, deci să nu vă simțiți constrînși de ideea că vă va trebui Întotdeauna un pat special și
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
cursul aceluiași Maestru ce le-a predat Întîiul Grad. Totuși, nu este esențial să faceți acest lucru, hotărîrea trebuind să se bazeze Întotdeauna pe ceea ce vi se pare dumneavoastră că e bine, nu pe eventualele lucruri pe care vă simțiți obligați să le faceți. Ca și În Reiki 1, pentru a vă decide cu cine să vă pregătiți, puneți Întrebări, interesați-vă ce include Maestrul În cursul pentru Reiki 2 și aflați ce crede el despre Reiki și cum se raportează
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
nu fiți la fel de buni ca restul terapeuților. Unele persoane se simt stînjenite că trebuie să fie plătite pentru tratamentele Reiki, Însă banii reprezintă doar o formă convenabilă de schimb și, dacă nu faceți decît să oferiți În mod repetat, Îi obligați, Într-o formă sau Într-alta pe cei pe care Îi tratați. Cei mai mulți dintre noi au un simț bine dezvoltat al corectitudinii și ne-am putea simți prost dacă am fi mereu puși În situația de a beneficia de altruismul
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
sînt conștienți că ar putea să aibă mai mare grijă de corpul lor. Dar orice schimbări pe care le fac În această direcție tind să fie lente și ușoare, aceasta și din cauză că vor să le facă, nu pentru că se simt obligați. De fapt, este mai important să dați dovadă de Înțelegere a Principiilor Reiki și să folosiți Reiki cu regularitate, mai ales pentru dumneavoastră Înșivă, decît să vă forțați să renunțați la carne sau la băuturi care conțin cafeină - deși aceasta
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
ambivalenței” lui Raymond Chandler: „conștiința socială” s-ar întâlni, în scrierile sale, cu o accentuată dominantă psihanalitică. Absența tatălui, imaginarele pulsații homoerotice, machismul agresiv și alte speculații mai mult sau mai puțin dubioase slăbesc credibilitatea demersului - spre paguba exegeților viitori, obligați să digere altminteri indigerabilele jerbe lezat-feministe ale lui Wolfe. O ambivalență există, însă, în creația lui Chandler: a tradiției și a reformei. Autorul e un păstrător al vechiului model (întotdeauna trebuie să existe un cadavru, un motiv, un detectiv și
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cele mai multe ori, susține el, nu are un plan anume. În locul unei scheme amănunțite, preferă să redacteze capitol după capitol, lăsându-se purtat de firul narațiunii. Evident că această metodă n-a putut funcționa cu același succes în cazul unei scrieri obligate să respecte limitări provenite din exterior. Perchance to Dream copiază nu doar stilul, ci și structura romanului Somnul de veci. Ca și cartea-sursă, Perchance to Dream debutează cu o vizită a lui Philip Marlowe la familia Sternwood. Nu știm precis
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
spăla, astfel că unii deținuți își îngurgitau fecalele de bunăvoie, pentru a putea primi mâncare. Regimul necesităților nu era perfect unitar, în unele camere existând o tinetă în care acestea erau depozitate. Dormitul era și el un chin, victimele fiind obligate să stea pe pat întinse pe spate, cu pătura până la piept și mâinile deasupra păturii, ca să nu poată să se sinucidă. Dacă vreunul adormea și se mișca în somn, plantoanele care stăteau de gardă peste noapte îl loveau violent cu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
practicau orgii sexuale în casă, de obicei incestuoase, că profesorii lor au fost niște demagogi care i-au înșelat, că preoții erau păcătoși și veroși, iar societatea care i-a format - decăzută moral și spiritual. Evident că deținuții erau astfel obligați să mintă și să inventeze acuze la adresa familiei și modelelor, iar în timp s-a ajuns la grozăvii greu de închipuit, de tipul orgiilor sexuale cu animale ori descrieri amănunțite de înșelăciuni și blasfemii. Unul dintre cei torturați astfel (ajuns
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
împotriva lui Dumnezeu comparându-mă cu Iisus Hristos. Un glas de diavol îmi sună mereu în ureche că eu am suferit mai mult decât Hristos”. K. i-a povestit că a fost bătut la tălpi și pe tot corpul gol, obligat să alerge fără haine în jurul camerei și să strige: „Prăvălia mea a fost biserica, oficină de comerț”. Liderul camerei a pus vreo 20-30 de oameni să își facă nevoile: „Bandiților, pregătiți-vă să vă căcați!”, iar K. a fost pus
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la individ: pe unii îi distrugea umilința de a fi forțați să lovească, pe alții, umilințele fizice (îngurgitarea fecalelor ori a urinei). Cert este că toți cei care au trecut prin Pitești ori Gherla, indiferent dacă au fost mai târziu obligați să bată, la rândul lor, sau nu, au fost supuși la umilințe cu totul ieșite din comun și traumatizante, așa încât acest obiectiv al distrugerii fizice și psihice a fost atins, dar numai fragmentar și temporar, majoritatea victimelor revenindu-și de îndată ce
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vedere financiar, cât și din perspectiva faptului că te împiedică „să-ți trăiești viața”. Nu este de mirare, în aceste condiții, că abuzul asupra copiilor a crescut alarmant. Familia extinsă nu mai participă la creșterea copilului, iar părintele se vede obligat ori să îl lase „de capul lui” de la vârste foarte mici ori să plătească o bonă, ceea ce îi crește stresul financiar. Izolarea socială pe care o trăiesc oamenii din societățile moderne duce la abuz în două moduri. În primul rând
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pedepsi a fost măsurată prin intermediul instrumentului propus de Vernstein. Cu toate acestea, el a fost modificat în funcție de propriile noastre nevoi, într-un studiu preliminar. Chestionarul prezintă situații educative ipotetice ce prezintă mici conflicte în cadrul cărora tatăl sau mama sunt adesea obligați să reacționeze. De exemplu: „Pentru a-l pedepsi pentru o prostie, dați-i copilului dvs. de 10 ani o palmă. El va încerca să vă întoarcă lovitura”. Părintele ar trebui să evalueze care este probabilitatea ca el să reacționeze prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]