50,269 matches
-
o femeie de carieră, "Mia" scrie despre artiști plastici, muzicieni, traducători și, desigur, scriitori. O lume vie, cu întîmplări senzaționale, cu umor de bună calitate și cu oameni foarte diferiți ca sensibilitate și temperament portretizați cu un acut spirit de observație. Frumosul păr negru al prietenei Mitzi Zehender, cinismul lui Ion Frunzetti, eleganța aristocratic-artificială a Stelei Nemoianu sau fardul strident al unei colege altfel simpatice se fixează în memorie, la fel obsesia uneia dintre gazdele Miei din timpul studiilor că Mihai
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
Cristian Teodorescu Cu ani în urmă m-am deprins să ascult Concertul de la Viena și să citesc însemnările lui Radu Cosașu, un fel de a începe senin șirul celor 365 de zile care urmau. Om cu observație și pătrunzătoare și fină, Cosașu știa și știe ca puțini că anul nu se începe oricum. Oricît ai fi de paraponisit, se cuvine să pornești la drum dacă nu cu zîmbetul pe buze, cel puțin cu fața înseninată. Chiar dacă nu
Concertul pocnitorilor de Anul Nou by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15635_a_16960]
-
17 iulie. Am citit ieri în corecturi (date de Rosetti) pagina dedicată mie în "Istoria literaturii" a lui Călinescu. E probabil cel mai sever lucru care s-a scris împotriva mea. Nici un talent artistic, nici o aptitudine de scriitor. Cu prima observație începe, cu ultima termină. Am fost agasat, dar nu mai mult. E plictisitor să se afle o asemenea pagină într-o istorie literară, care prin caracterul ei monumental este un fapt irevocabil. O asemenea carte de 1000 de pagini in
Sentimentul groenlandez al polemicii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15642_a_16967]
-
deja în teoria catharsysului. Din această cauză, astfel de analize atente ale unor texte extrem de datate, tocmai pentru că ies din sfera estetică, pot părea acte de masochism. Am rîs foarte mult citind cartea, pentru că stupiditatea textelor citate este fără margini. Observațiile celor patru sînt și ele extrem de amuzante (mai ales Ion Manolescu știe să se apropie natural-ironic de astfel de texte). Ceea ce dăunează este prea "aplicata" insistență asupra textelor respective. în fond ei se apropie tot cu armele esteticii de niște
Tînăr avînt masochist by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15657_a_16982]
-
minciuna epocii noastre este psihologică. Insul nu poate abdica de la psihologia sa. E ceea ce Occidentul știe de mai bine de 60 de ani, asociind criticii sociale o componentă psihanalitică. 7. Nimic nu exprimă mai contradictoriu fuga de realitate decât clasificarea observației psihologice ca fugă de realitate. Cheful de viață 8. Individualistul naiv care se afirmă de la o vreme nu cunoaște relaxarea și odihna care i-ar permite alianțe mai largi și mai suple de interese. El este permanent frustrat, infantil și
Scoase din uz by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15646_a_16971]
-
o explicație foarte interesantă: "prin atributele "tot", "întreg", "încheiat", "încheiat", "împlinit", "în cap" și prin complinirile "de-a rîndul", "de zile" se arată întregimea anilor, exprimîndu-se totodată și faptul că pentru vorbitor anul a trecut sau va trece cu greu". Observația e foarte bună, chiar dacă, din dorința de precizie, ar trebui completată prin cîteva distincții suplimentare. Ea se referă la două serii de mijloace: înșiruirea (ani la rînd) e mai apropiată de valoarea "mulți", iar caracterul complet (ani întregi) de valoarea
"Ani buni" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15677_a_17002]
-
în atmosfera Tîrgului de Carte. Cărțile, în al treilea rînd, au arătat, ele, mai bine. Aproape fără excepție, editurile izbutesc să dea o față modernă, occidentală, produselor lor, de la copertele lăcuite, la tiparul citeț și la hîrtia bună. A patra observație este că în 2001 cartea electronică a concurat temeinic cartea tradițională. Curajoasa editură Noesis a scos cd-romuri atractive. În al cincilea rînd, au apărut primele proiecte serioase de a pune nu cărți, dar biblioteci pe Internet. Cîțiva tineri vor să
La spartul Tîrgului de Carte: șapte observații și ceva în plus by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15679_a_17004]
-
iar alții, noi, apar rar și greu. A apărut, ce-i drept, o falangă - subțire - de noi editori. Dar asta nu rezolvă lucrurile. Dificultatea rămîne și trebuie eficient soluționată". N-a fost soluțioantă, în cei peste cincisprezece ani, de la aceste observații amare ale lui Z. Ornea; mai mult încă, ,,editorii excelenți" de atunci au dispărut, în marea lor majoritate, iar cei care ,,dădeau semne de oboseală" au abandonat (unii chiar au plecat prin alte locuri să-și caute un rost). Dificultatea
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
din România literară și al unor cărți precum Interpretări sau Actualitatea clasicilor. Fiecare articol conține, în principal, un elogiu care nu este niciodată de circumstanță (avînd în vedere dificultățile amintite mai înainte), dar și un capitol, adesea foarte consistent, de observații, amendînd sever lipsurile sau, cum le numește Z. Ornea, ,,slăbiciunile" edițiilor în discuție. Criticul vorbește mereu despre stăruința, silința și ritmul de lucru al editorilor sau, cu un termen impropriu, ,,îngrijitorilor de ediții": ritmul de lucru și prezența sau absența
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
romanelor unui Jules Verne, bunăoară. Reflectorul se îndoiește, se simte limitat în capacitatea lui de a înțelege, se poate înșela sau minți. Lui, omul nu i se mai prezintă ca o ființă omogenă: așa încît nu-și mai poate face observațiile pe eșantioane, ca să le generalizeze pe urmă. Relativitatea concepției atrage relativitatea perspectivei narative. Filosofia s-a schimbat și a determinat o nouă tehnică. De aceea Mircea Eliade ori Anton Holban se vor simți, în romanele lor, atît de diferiți de
Hortensia Papadat-Bengescu - 125 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15687_a_17012]
-
acum de pildă stau așa fără inimă stau în șezut cu pieptul îmbuibat cu un mănunchi de vată" - viața și neviața fără de inimă), e înlocuită frecvent de humorul negru, rețetă agreabilă de mediere între lumea gratuității și cea aievea. Cu observația că asociațiile șocante vădesc un fond de fragilitate și duioșie, că rostul lor este mai curînd cel de a-și semnala reversul. Nu sînt ce par a fi" ne comunică bardul, subtextual. Ființă sensibilă, capabilă de umilitate (fanfaronada d-sale
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
Pavel Șușară Dacă observația că o generație creatoare acoperă cam treizeci de ani, atunci o radiografie a picturii românești în ansamblul său, dar și a fiecărui artist în parte, pe acest modul, cu intenția declarată de a identifica mutațiile de interes estetic și redistribuirea
Mișcările unei generații by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15682_a_17007]
-
retoric, dar dezvoltă o retorică nobilă, adresîndu-se, recules, națiunii întregi, iar Russo și-a asigurat, chiar prin Cîntarea României, reputația de stilist. Costache Negruzzi e primul nostru realist, contribuind esențial , prin scrierile sale, la impunerea curentului. El preferă, de aceea, observația exactă a realității exterioare, însuflețită uneori prin comentariul său ironic. Nu este nici un moralist abstract, investigînd complicatele mecanisme al pasiunilor omenești. "Ceea ce izbutește în chip uimitor Negruzzi în Alexandru Lăpușneanu este desăvîrșita eliminare a propriei sale imagini din povestirea pe
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
scriitor de o valoare excepțională, este exclusiv un memorialist, autorul știind că trebuie să asculte de legea memoriei. În șirul scrisorilor sale respinge orice metodă, orice procedeu de compoziție care ar putea răci izvorul cald al amintirii." Să mai rețin observația că "nici Negruzzi, nici Filimon nu-l egalează în realismul dialogului." Grigore Alexandrescu și Alecsandri sînt călători romantici. Dar pe cînd memorialul de călătorie al lui Alexandrescu este plat, Alecsandri are har în arta evocării prin notația de călătorie. Prin
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
Bolintineanu călător e, și el, mereu plat, dînd prevalență istoricului locului, decît evocării sale. Prin amplele citate la care apelează, este, totuși, un scriitor romantic. Un larg capitol consacră Vianu prozatorilor Junimii, acordînd locul dintîi chiar lui Titu Maiorescu. Rețin observația că Beția de cuvinte este forma epigonică și degenerată a retoricii, utilizînd, în exemplele citate, la procedeul amplificării, punctul principal în tehnica stilistică a retoricii. Lui i se datorează umilirea totală a retorismului pașoptist. Și, evident, a relevat că în
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
principala ei sursă de bogăție, raportul Blonton precizează: "România are nevoie urgentă de echipament nou și piese de schimb, dar restricțiile actuale fac importurile din vest practic imposibile, iar URSS și celelalte state-satelit nu sînt capabile să, acopere aceste necesități". Observație dreaptă și care s-a remediat, tîrziu, în anii șaizeci. Constata, apoi, declinul ratei natalității de la 35/1000 locuitori în 1930 la 23,8/1000 locuitori în 1946. Să menționez că, făcîndu-se referiri la situația deficientă a alimentației în țară
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
a numărat printre cei puțini care au crezut în idealurile Revoluției Franceze, nu și în groaznicele ei forme de manifestare. Lui Zigu îi repugna violența, indiferent de justificările autorilor ei. Ura violența, tocmai pentru că credea în treimea Libertate, Egalitate, Fraternitate. Observațiile de istoric îl făceau să n-aibă încredere în politicieni. Visa la o societate civilă suficient de puternică încît să-i țină pe politicieni sub control. Poate de aceea îi plăceau ideile poporanismului, deși nu s-a ales mai nimic
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
menajamente și fandoseli", dar și o critică a "comentariului secund". Textele adunate în acest volum nu sînt însă, cum spuneam, de critică literară, sau nu sînt în totalitate de critică literară, pentru că atingerile cu literatura sînt altfel inevitabile. Ele sînt "observații și reflecții felurite", după cum ne spune autorul într-un fel de dare de seamă finală în care își prezintă cu multe observații interesante întreaga operă de pînă acum. Atît de interesante, încît unui cititor care s-ar vrea pe placul
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
literară, sau nu sînt în totalitate de critică literară, pentru că atingerile cu literatura sînt altfel inevitabile. Ele sînt "observații și reflecții felurite", după cum ne spune autorul într-un fel de dare de seamă finală în care își prezintă cu multe observații interesante întreaga operă de pînă acum. Atît de interesante, încît unui cititor care s-ar vrea pe placul autorului nu-i mai rămîne prea mult de făcut. Dar Alexandru George nu e dintre aceia care se tem să-și închidă
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
mișelește din ordinul sovieticilor, după un proces trucat. Despre regimul antonescian ca atare, aproape nu s-a mai vorbit. Iar cînd unele primării s-au dovedit receptive la ideea iubitorilor Mareșalului, asociațiile au obținut cîștig de cauză în justiție. Trei observații vreau să fac în legătură cu acest subiect. Prima este aceea că, deși există explicații, nici o scuză nu poate fi invocată de către promotorii de după Revoluție ai imaginii Mareșalului. A fost un bun român" - iată remarca obișnuită, dar suspectă de naționalism. Xenofobii nu
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
texte (studii, articole, discursuri etc.) grupate în volumul Războiul împotriva tăcerii. între timp, unele dintre problemele asupra cărora Dworkin trăgea, în anii '80, semnalul de alarmă au început să fie corijate, spuneam, prin apariția unor legi clare și - uneori - dure. Observația este valabilă, desigur, pentru America. Constatînd în urma cercetărilor personale (ulterior sprijinite și de efectuarea anumitor sondaje oficiale) numărul enorm de femei care au trecut prin experiența degradantă a unui viol (una din patru) și procentul și mai mare de soții
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
șoarece adormit." O poveste asemănătoare, dar fragmentată în mici semnale disimulate, se petrece și între Ancuța, verișoara tîmpită și sclifosită și Feri, țigănușul repetent și fumător. Protagonistul din pasajul citat se transformă aici în observator "rece" al faptelor, numai că observațiile lui au o finețe care amintește de Adela lui Ibrăileanu: "Se uitară spre Ancuța. începuse să coboare în fund, cu picioarele înainte, ținîndu-se cu mîinile de brusturi. Cordeluța îi căzuse pe gît și i se vedeau deasupra șosetelor trei sferturi
Proză de zile mari by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15744_a_17069]
-
parodiind dreptul roman, ca cel licențios: Faute de mieux, on couche avec sa femme; sau celălalt, la fel de ușuratec: Și cea mai frumoasă fată din lume, nu poate da decât ce are. Orice ar fi, literatura începe cu ziceri. Pe urmă, observația complicându-se, avem povestea, romanul. La Dreptul clasic constituit, cu maximele sale imposibil de contrazis, se poate anexa Narația bine condusă...
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
în celebra proză borgersiană citată de Foucault, o lume plurală, instabilă, amenințată de nenumărate primejdii dar care, conștientă de acest lucru, se expune într-o ,,apocalipsă veselă" ce frizează ficțiunea și care povestită și repetată își pierde orice sens. Este observația pe care o face Derek pe marginea tragicei morți a fiului lui Katie și Leonid, în urma unei supradoze de droguri. Tot repetat, evenimentul se golește de real, devine ficțiune. Și tot el, invitat să țină o conferință despre ,,idealul epicurean
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
iritate. Iritarea este tonul lungilor intervenții ale domnilor Mircea Iorgulescu și Andrei Brezianu din revista 22 (6-12 nov.), unde însoțesc fragmente din eseul cu pricina. Un pic altfel al domnului Iorgulescu este o mostră de căutat nod în papură: toate observațiile pe care le conține sînt așa-zicînd de mîna a doua. De pildă: Moldova nu e provincia natală a președintelui Iliescu, Imperiul Austro-Ungar a stăpînit Ardealul după cel Habsburgic, Cadrilaterul n-a devenit parte a României după 1920, ci după 1913
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]