3,917 matches
-
malul drept al pârâului Vâlcica, aici apărând mahalalele Văleni (cartier al negustorilor armeni) și Țărăncuța; biserica Sfânta Treime (1810) și biserica Sfinții Apostoli (1832) din Vâlcele - indică creșterile teritoriale din aceste mahalale periferice”. Totuși, explozia urbanistică înregistrată de localitatea Târgu Ocna avea să-și arate limitele în foarte scurt timp. De-a lungul secolului al XIX-lea, atractivitatea scăzută a economiei locale, profilul slab al sectorului industrial și, în special, concurența acerbă de pe piața europeană a sării au impus un ritm
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sau de asfaltare a principalelor străzi ale orașelor, (aceste lucrări au fost demarate în deceniul opt al secolului al XIX-lea și au continuat până la sfârșitul perioadei interbelice); amenajarea Grădinilor Publice (Bacău - 1864, Piatra Neamț - 1876, Roman - 1868-1870, Botoșani - 1869-1870, Târgu Ocna - 1896-1900); canalizarea și îndiguirea cursurilor de apă ce traversau spațiul urban - spre exemplu, în Bacău, lucrările de canalizare a pârâului Negel (1855-1874) , iar în Piatra Neamț, lucrările de canalizare a pârâului Cuejdi (1891, 1914) și a râului Bistrița (1872, 1874, 1914
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de gunoi>> a orașului”; amenajarea abatoarelor și a piețelor centrale (Hala de carne); ridicarea edificiilor publice: Gările, Tribunalele, Liceele - de băieți și de fete -, Teatrele comunale, Garnizoanele diferitelor Regimente militare și, nu în ultimul rând, Palatele Administrative (Bacău - 1886-1889, Târgu Ocna - 1909-1912, Piatra Neamț - 1912, Roman - 1936-1938); introducerea curentului electric și înființarea Uzinelor electrice - Piatra Neamț - 1894/1908, Iași - 1897, Bacău - 1902, Roman - 1899/1905, Botoșani - 1911-1912, Târgu Ocna - 1914/1916; construirea Castelelor sau a Rezervoarelor de apă - Botoșani - 1897-1902, Piatra Neamț - 1909, Bacău
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Garnizoanele diferitelor Regimente militare și, nu în ultimul rând, Palatele Administrative (Bacău - 1886-1889, Târgu Ocna - 1909-1912, Piatra Neamț - 1912, Roman - 1936-1938); introducerea curentului electric și înființarea Uzinelor electrice - Piatra Neamț - 1894/1908, Iași - 1897, Bacău - 1902, Roman - 1899/1905, Botoșani - 1911-1912, Târgu Ocna - 1914/1916; construirea Castelelor sau a Rezervoarelor de apă - Botoșani - 1897-1902, Piatra Neamț - 1909, Bacău - 1911 ș.a. În anul 1912, după informațiile oferite de Dicționarul Statistic al României, gradul de sistematizare al orașelor reședință de județ din Moldova este surprins de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacău și Neamț. Pentru o scurtă perioadă de timp orașul Roman a devenit un veritabil „colector” de produse comerciale, aici îndreptându-se atât găzarii asociați din părțile Moineștiului (pe ruta Moinești-Ardeoani-Podiș-Luncani-Bacău Filipești Romană, cât și cărăușii de sare de la Târgu Ocna. Odată cu darea în exploatare a gării din Bacău (1 septembrie 1872) și, mai ales, după inaugurarea tronsonului Bacău-Piatra Neamț (1885), Romanul va ceda orașului de pe malul drept al Bistriței statutul de centru comercial de prim rang în zona centrală a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
unei bombe active a spart geamurile locuinței lui Nicolae Gavril din strada Cerbului”; 17 martie 1917 - similar pentru Gh. Cojan din strada Războieni nr. 7; 19 august 1917 - „distruse gardul și geamurile de la casa lui P. Topliceanu” din strada Bacău Ocna nr. 68; cu ocazia aceluiași raid „boambele aruncate din aeroplanele inamice” au produs pagube și la imobilul din strada Bacău-Ocna nr. 37 bis, proprietatea lui N. Negel; 12 noiembrie 1917 - o bombă a distrus casa lui Mihai Solomon Butacu din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prelucrarea tehnologizată a tot ceea ce județele și orașele puteau oferi drept materii prime. Cum, în cazul județului Bacău, diversitatea resurselor naturale și a materiilor prime era deosebit de vastă, industrializarea a cunoscut o puternică dezvoltare atât în sectorul extractiv - sare (Târgu Ocna, Grozești, Sărata), petrol (Moinești, Lucăcești, Zemeș, Solonț, Câmpeni, Stănești, Comânești, Dofteana, Harja), gaze naturale, cărbuni (lignit - binecunoscutul lignit de Comănești, premiat la Expoziția Universală de la Paris, în anul 1867, Brusturoasa, Căiuți), ape minerale (Băile Slănic, Băile Năstăsache, Băile Sărata), bogat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Câmpeni, Stănești, Comânești, Dofteana, Harja), gaze naturale, cărbuni (lignit - binecunoscutul lignit de Comănești, premiat la Expoziția Universală de la Paris, în anul 1867, Brusturoasa, Căiuți), ape minerale (Băile Slănic, Băile Năstăsache, Băile Sărata), bogat fond forestier (în zona Asău, Agăș, Târgu Ocna, Slănică - cât și în cel de prelucrare - morărit/panificație, mezeluri, băuturi alcoolice/vinuri/spirt/bere, tăbăcărie, celuloză și hârtie, textile etc. Așa cum vom arăta, orașul Bacău va deveni, treptat, centrul de comandă al acestei rețele de unități industriale județene. Începuturile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
are în regiunea Bacăului o vechime considerabilă. Este cunoscut faptul că în regiunea Sărata, aceasta era exploatată încă din secolele II-III e.n. Pentru începuturile Evului Mediu sunt cunoscute exploatările de la Grozești, iar din secolul al XV-lea cele de la Târgu Ocna. Vechiul sistem de exploatare a sării din camere în formă de clopot, amenajate chiar în masivul de sare, a fost menținut până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Accesul se făcea prin capul de sus al clopotului, printr-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
făcea prin capul de sus al clopotului, printr-un puț vertical cu acces la suprafață. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX lea s-a trecut la exploatarea din galerii. Metoda a fost introdusă la salinele din Târgu Ocna în anul 1870. Noile camere aveau formă trapezoidală, cu pilier de susținere. Exploatarea se făcea manual, transportul prin galeriile secundare realizându-se cu vagoneți împinși tot de lucrători. După introducerea curentului electric în salina „Carol I” (1891), vagoneții erau urcați
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
procesul de diferențiere a acestora - spre exemplu, apar muncitori specializați - gropașii. În materie de tehnologie extractivă, o realizare remarcabilă a fost punerea în funcțiune, în anul 1862, a primei sonde cu foraj mecanic din Europa - în localitatea Mosoarele, de lângă Târgu Ocna. De-a lungul primei jumătăți din secolul al XX-lea societățile petroliere din județ au folosit metoda forajului percutant, extracția realizându-se cu pompe canadiene. Până la apariția utilajelor de rafinare, petrolul a avut un domeniu restrâns de utilizare, cel mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în anul 1905 suprafața totală a pădurilor era de 206.205 hectare - aproximativ 43% din suprafața județului) a determinat dezvoltarea industriei forestiere, concretizată prin înființarea de numeroase unități de exploatare și prelucrare a lemnului - fabricile de cherestea din Bacău, Târgu Ocna, Dărmănești, Slănic, Asău, Agăș, Brusturoasa, Comănești, Onești, Letea Veche ș.a. În anul în care a fost promulgată legea privind înființarea societății Letea (1881), în Bacău și-a început activitatea și firma „V. Țenov & Co.”, cu sediul în București. Aceasta a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de 10% din prețul de cost, pentru a-i încuraja să introducă plugul de fier”. Valorificarea producției era realizată prin vânzarea produselor în târgurile și oboarele de cereale, organizate anual sau săptămânal în centrele cele mai importante: Bacău, Parincea, Târgu Ocna, Răcăciuni ș.a. Cazurile în care micii agricultori își comercializau marfa pe loc erau destul de rare, aceștia preferând să meargă în locurile special amenajate pentru a include în prețul final și suma pentru transport. Evident, centrul cu cele mai mari cifre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
încât într-un an de zile îl face pe ocnaș să capete pentru toată viața un defect de mers. Silit să pună într-un picior mai multă forță decât în celălalt ca să-ți treacă brățara, așa cum i se spune la ocnă acestei bucăți de fier, condamnatul capătă, fără să se poată dezbăra de ea, obișnuința acestei sforțări. Mai tîrziu, cînd nu-și mai trage lanțul, se întîmplă cu această cătușă ca și cu picioarele tăiate care-l dor și mai departe
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pași atât de înceți și de solemni, încât oricât de slab îi era viciul de mers, trebuia să izbească un ochi atât de ager ca al lui La Pouraille. De altminteri, e ușor de înțeles că ocnașii, necontenit împreună la ocnă și neavînd de observat decât pe ei înșiși, și-au studiat în așa măsură chipurile, încât cunosc anumite obișnuințe care scapă dușmanilor lor sistematici: spionii, jandarmii și comisarii de poliție. Balzac, Splendeurs et misères des courtisanes Arătați dacă se poate
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Copilărire la zei). Intuim plăcerea Poetului de a explora spațiul ludic care neamintește de verslibriștii francezi care au creat interesante tehnici compoziționale, precum monovocalismul, chronopoemul, monofonismul etc.: „eu domnul trestie de zahăr bocnă pentru copii din flori de styl la ocnă scabia cu vrabia coropijnița cu râjnița...” (în jilțul nevăzut) De asemenea, recunoaștem o zbatere în nesfârșire a ființei în Făutare și întru aventurare în inima cuvântului. și ca o replică la: „Ah, râsu’plânsu / în ochiul lucrurilor reci / și-n
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
doar să-mi sugereze, să nu ucidă delicatele apropieri. Era pro-fesoară de franceză, nu prostituată, și o sensibiliza asemănarea cu Sonia. Ne întâlneam adesea la biserică și în cimitir... Am înțeles însă repede că nu m-ar fi urmat la ocnă/pușcărie, deși trăiam în marea pușcărie care era România sfârșitului de secol XX! După 10 ani, de frică să nu fi greșit totuși, am căutat-o și mi-a răspuns cu aceeași veche afecțiune. Trăise, în toți acești ani, înlăuntrul
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
bucătar. — Nu, mamă, știu că ar fi o prostie să stai în cuhnii. O măsură din priviri și cu regret constată în gând că îmbătrânise. Nu erau de vină necazurile, energică a stat alături de ei totdeauna. Îi aștepta când, din ocnă, îi lăsau să iasă duminicile; a umblat pe la Istanbul pe la marele vizir și peste tot. A plâns, s-a văitat, dar dreaptă și neînfrântă. Acum însă, de când neica Șerban a ajuns domn, de când s-a întors belșugul și pentru ei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
rugăciune, iar cei care le răspândeau în împărăția otomană îi aduceau vești de peste tot. Era un fel de rețea de oameni smeriți, care.... Da, de frică acceptase să însoțească femeile în pelerinaj. Cum adică, după ce că fusese urmărit și muncit în ocnă fiind Cantacuzin, tocmai acum, când urcă treptele tronului un Cantacuzin, el în loc să profite de avantajele situației pleacă în pelerinaj? Mama, este adevărat, își dorise să-și încheie viața așa, dar el? Intră în biserică. Din strană, monoton, veneau către el
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că-mi pune pe fugă în lipsa mea nevasta și cele patru copile, că-mi ia dregătoria, că-mi ia moșia și casele și câte și mai câte. Îl visez noaptea cum strigă cu glasul lui grozav că mă trimite la ocnă... Vezi, preacucernice, noi am fost tari cât am fost uniți, dar acum mama, cu testamentul ei... — Să înțeleg că nu e drept cum a lăsat bătrâna să-i fie împărțită averea? — Ba este drept, că a avut șase feciori și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de Cantacuzini, și partida grecilor, care numai a grecilor nu era. Dar pesemne că irosise mărgăritarele la porci, pentru că, imediat cum s-a ivit un prilej, iertații au trecut la atac și i-au băgat pe toți fiii ei la ocnă. Ah, ce vremuri! Dar Șerban, care fugise și legase prietenie cu marele vizir, din fugar s-a întors domn. Pătimaș, Șerban Vodă! Doamne, câte liturghii a plătit ea aici și la Sfântul Munte ca să-i fie iertate păcatele! Cum și-
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
am aflat martor la amândouă diatele, lăudându-se că dacă nu-i voi face scrisoarea după izvodul ce-mi va trimite, ca să fie acele diate întru nimic, nu va căuta că i-am fost duhovnic și măriei sale, ci tocmai cu ocna mă va pedepsi. Deci, temându-mă de urgie și de ură năprasnică, i-am făcut scrisoarea precum a pohtit. Care scrisoare a mea dacă s-ar mai ivi vreodată la vreunii de-ai lui Șerban Vodă, ca să-și facă dreptate
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
în împărăție. Vodă Brâncoveanu l-a împrumutat pe Constantin Duca, viitorul ginere, să-și cumpere domnia ca să nu mai vândă Moldova sare la turci, să rămână doar Țara Românească pe piața sării. — Și ce mare lucru e sarea asta? — Glumești. Ocnele până acum au fost toate ale domniei. Munca se face aproape doar cu ocnași condamnați pentru omor, așa că nu costă mare lucru. În foarte puține ocne se lucrează cu țărani. Sarea aducea mulți galbeni vistieriei domnești. Mai mulți chiar decât
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
doar Țara Românească pe piața sării. — Și ce mare lucru e sarea asta? — Glumești. Ocnele până acum au fost toate ale domniei. Munca se face aproape doar cu ocnași condamnați pentru omor, așa că nu costă mare lucru. În foarte puține ocne se lucrează cu țărani. Sarea aducea mulți galbeni vistieriei domnești. Mai mulți chiar decât aurul. — Domnia ta spuneai că până acum au fost ale domniei? — Ei, asta e un plan vechi al meu... Dacă treburile merg bine... Am cumpărat niște munți
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
făcut un nepot. Brâncoveanu l-a botezat. Dar eu? Feciorul tatii, comisul Mihai Cantacuzino, dacă ajunge domn îl dau jos grecii în trei zile..., iar mie îmi trece vremea... Simți deodată povara anilor, a zbuciumului, a închisorilor, a drumurilor, a ocnei. Steaua Cantacuzinilor nu era și steaua mea? Pe Drăghici l-a iubit taica și s-a dus, a răposat mare spătar la nici patruzeci de ani - călca a domn, așa plângea maica, doamna Ilinca. Pe Șerban nu-l iubea nimeni
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]