1,227 matches
-
deosebeau prietenele tale de restul lumii? — Poate că aveau o intuiție mai mare, o sensibilitate mai intensă, o tandrețe ascunsă, de care aveam nevoie. Era extraordinară lipsa lor de orgoliu, de egoism, de ge lozie. Cu ele alături mă simțeam ocrotită, așa cum n-am fost apărată nici de părinții mei. S-ar fi băgat și în foc pentru mine. Chiar dacă de multe ori discutam în contra dictoriu sau ne contraziceam cu vehemență, eram libere să ne împărtășim părerile, fără să ne simțim
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
îndeamnă PSD-ul să se reapropie de oameni, vorbește de cei mulți și necăjiți, evocă idealurile stângii democrate. Însă grija lui Iliescu față de cei mulți e de natură administrativ-alimentară, d-sa consideră că masele trebuie spălate, țesălate, hrănite la timp, ocrotite, dar nu excesiv informate. Globalistului, toffleristului, informaticistului, revoluționaristului tehnico-științific Ion Iliescu îi e târșă de comunicare! Îi e frică de informație cum îi era frică lui Ceaușescu de computer! Atât de târșă și atât de frică, încât nu realizează că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
comportament viitor, imprevizibil și incert al acestuia". În schimb, se precizează că "dacă rezonabilitatea motivului de a bănui că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat există, de aici rezultă și periculozitatea faptelor și, implicit funcție de natură normelor legale ocrotite, și periculozitatea persoanei care le-a săvârșit, judecătorul făcând o predicție a comportamentului sau vizavi de aceste date"; - că "acest caz a fost mediatizat"; - unii dintre cei angrenați în anchetă au fost defăimați public, adică procurorul șef al DIICOT Alba
Zi decisivă pentru Berbeceanu. De Ce a rămas după gratii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/59999_a_61324]
-
în țară și în întreaga lume. Până la biblioteca virtuală (globală, universală, fără ziduri, electronică) din societatea informațională a viitorului, această unică și valoroasă bibliotecă din Bucovina își continuă calvarul, lipsită de multe din îngrijirile necesare asemenea atâtor biblioteci din România, ocrotită tot mai puțin de oameni cu „dragoste de câine”, așa cum i-a eternizat pe bibliotecari, în 1566, Giuseppe Arcimboldo într-o pictură alegorică. În veșnicul nostru provizorat, dominat doar de discursul despre reformă, standarde profesionale și modernitate, rămâne deocamdată, prin
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93273]
-
mlăștinoase și se îndreptă spre sud, deșirîndu-se și risipindu-se în urcare. Sunetul ricoșă din culme în culme, apoi se prelinse în ecouri spre văile din depărtare. — Da, zise pastorul. Fac teste la fabrica de muniții de-acolo. Țara trebuie ocrotită cu tot Iadul pe care-l putem strînge la un loc. Thaw simțea o furie contrariată. Mușcase din fructul superb al după-amiezii și găsise sîmbure tare de cuvinte anoste. Murmură că vrea să se întoarcă acasă. Mda, zise pastorul. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
și răspunse: D. Cogălniceanu, după ce-a făcut paralelism între cum se petreceau lucrurile sub Domnii pământeni și cum se petrec acu, a zis că țara, proclamând regatul, nu a întemeiat și regalitatea și că românii ar fi mai puțin ocrotiți astăzi în țară de cum erau sub Domnii regulamentari. Protestez contra acestor cuvinte. Nu scrutăm cestiunea de principiu a regalității. Ceea ce putem afirma însă, cu istoria în mână, este că Domnii pământeni erau Domnii rasei române, erau duci ai neamului românesc
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
oriunde l-ar dori, în posesiune ereditară, dând una din cinci la arături și una din trei la fânațe (nefiind aci altă muncă decât coasa și strânsul ). Țăranii erau săraci atunci, dar nimenea nu era bogat. Meseriile erau și ele ocrotite. Cineva trebuia să-și fi învățat meșteșugul bine pentru a-l putea exercita. Libertatea de comerț nu exista pentru obiectele de prima necesitate. Se socotea prețul grâului și al vitelor, se adăuga câștigul legitim al negustorului, încît pâine, carne, lumânări
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cuprinde se va ivi în slavă nepieritoare." Un fluture colosal își întindea acum aripile-n fața noastră într-un cub de lumină albăstruie ca un acvariu. Pe toracele lui de catifea vișinie scânteia briliantul mormântului suspendat între cer și pământ, ocrotit parcă de piciorușele filiforme. Viziunea a durat numai câteva minute, până când privirea ne-a obosit și petele incandescente au devenit iar informe. Unde pierise bivolul înaripat? La fel, poți contempla spectacolul bălțat al lumii noastre, obiectele și faptele îngrămădite fără
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
atunci s-a retras tot mai mult sub pleoapa groasă a encefalului, iar azi fosta floare a soarelui din fruntea noastră de fii ai luminii mai e doar un bob de mazăre atârnând în scrotul ei de os, înconjurat și ocrotit de marele fluture sfenoid. Și totuși, bătrân rege orb stăpân pe hormoni și pe vise, ochiul încrustat în craniul lui Maarten îl făcea acuma să crească. Băiatul luneca pe gheața verde lăsând dâre tot mai lungi înapoi. Mușchii corpului îi
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
prin bucătărie, bunica le spune tuturor: Să fiți cu mare băgare de seamă pe unde călcați” Să nu striviți țâncul! Peste alte câteva săptămâni, Motănel crescuse asemeni voinicului din povestea minunată. „unde-i acum pisoiașul firav și fricos care trebuia ocrotit, mângâiat și alintat tot timpul?” se întrebau copiii. Nu-i vorbă că de mângâieri și alintări nu duce el lipsă nici acum, că tare i mai plac! Însă, de la o vreme, în căpșorul țâncului nu mai era altceva decât mâncare
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
marelui dragoman Alexandru Mavrocordat, exprimă politicos dar ferm dorința padișahului: — Cu ajutorul lui Allah și îngăduința sa, aduc către măria sa Constantin bei porunca Sultanului celor Două Continente, Împărat peste cele Două Mări, Umbra lui Allah pe această Lume și pe Cealaltă, Ocrotitul lui Allah în cele Două Zări, Cârmuitorul globului de Pământ și Ape. Dorința stăpânului meu este ca să-l aduc pe Constantin bei la Edirne, la Adrianopol, pentru că, în marea sa milă, neînvinsul sultan Mustafa al doilea, urmaș vrednic al marelui
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
febră, dar cu o voce fermă și liniștită, răspunse: Nu suntem vrednici de atâta cinste și nu știm cum să mulțumim marelui sultan. Dorința lui este lege pentru noi. Ce voiește dar Stăpânul celor Două Continente? — Stăpânul meu, alesul și ocrotitul lui Allah, dorește ca măria ta să vii la Edirne să te închini lui și să-i săruți poala împărătească. O clipă, încă una, încă zece, cuvintele imbrohorului rămaseră suspendate ca și cum ceva anume le-ar fi ținut atârnate de grinzile
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
țară, remarcă marele vizir, „s-a înmulțit și s-a umplut de norod”. Pe noi, prin urmare, ne-a împuternicit stăpânul nostru, Sultanul celor Două Continente, Împărat peste cele Două Mări, Umbra lui Allah pe această lume și pe cealaltă, Ocrotitul lui Allah în cele Două Zări, Cârmuitorul Globului de Pământ și Ape, să ți aducem la cunoștință, Constantin bei, dorința sa. Brâncoveanu ridică privirea. Fusese convins că scopul chemării a fost ca să fie mazilit și deportat undeva departe cu familia
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Constantin bei, că îmi pare rău că funcția mea de bumbașir m-a făcut ca tocmai eu să îndeplinesc porunca stăpânului nostru - Sultanul celor Două Continente, Împărat peste cele Două Mări, Umbra lui Allah pe această lume și pe cealaltă, Ocrotitul lui Allah în cele Două Zări, Cârmuitorul globului de Pământ și Ape. Porunca stăpânului nostru se află înscrisă în acest firman, iar Mustafa Aga se uită de jur-împrejur să vadă cui se cuvine să înmâneze spre citire firmanul de mazilire
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ursul în pădure. — Atunci de ce te mai însori ? l-a luat la rost roberto, invincibilul. Nu știu nici eu prea bine, spuse el privind în gol. Cu timpul cred că simți nevoia să ocrotești pe cineva și să te simți ocrotit. Și apoi mai sunt și copiii... — Care copii ? am exclamat eu și roberto în cor, nedumeriți. — Care vor veni ! ne-a luminat André. Amândoi ne dorim, spuse el aproape scuzându-se. — M-ai speriat, amice ! exclamă roberto după o clipă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pentru tânăra generație, dobândind un comportament ecologic adecvat bazat pe convingeri, atitudini și conduită ecologică. Astfel, cunoscând natura și descifrându-i tainele, preșcolarii vor înțelege importanța acesteia, necesitatea de a o păstra sănătoasă pentru binele omului. “Iubiți natura și o ocrotiți! De poluare s-o feriți Ea e averea care se cuvine Și generației ce vine.”
Coronița prieteniei by Ed. Nemţanu Anişoara, Grup Şcolar Cristeşti, Iaşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93021]
-
-i scoteau din găuri. Ne convenea însă, pe de altă parte, că nu mai eram noi regine la câmp. Ne rămâneau zone mai nobile. Cea mai dorită era curtea, unde aveai și spațiu de desfășurare și era un loc închis, ocrotit, ca să nu se uite toți gură-cască la ce facem noi. Cu asta pusesem la punct tot jocul, iar acum stăteam și ne priveam zâmbind. De unde să fi știut atunci că acesta de fapt nu era jocul nostru, așa cum șahul nu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
la răspundere, chiar dacă eram mai mic. Aveam frați vitregi, care proveneau din prima căsătorie a tatei. Mama, ca să nu strice atmosfera cu tata, ne bătea tot pe noi, care eram copiii ei, ca să înțeleagă și ceilalți. Copiii tatei erau mai ocrotiți. Bate șaua să priceapă iapa! Nu lua un măgar care urcă dealul câte luam eu. Și atunci am început să le fac. Măcar să știu de ce le iau. Am devenit un fel de lider de opinie în familie. Părinții erau săraci
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-i șopti cu un galeș reproș: - Felix, să nu te îndrăgostești de mine! Fii impertinent, așatrebuie să fie un bărbat! Ți-o spun pentru binele tău. Felix se simțea fericit. Era absurd să tăgăduiască acest lucru. Se simțea mai ales ocrotit de toate împrejurările și de oameni ca de o conjurație a favorii. Otilia îi păstra un gând de departe și el avea voluptatea de a o iubi, Georgeta îi dădea cu mari gingășii ceea ce era în puterea ei. Era însă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
viața și de a deveni „cineva“ prin schimbare de decor și cultivare de gesturi pretențioase, el nu-și schimbă în fond dotarea sa de viață, balta lui fundamentală. A făcut doar ca balta lui să fie mai bine îngrijită, mai ocrotită și mai strălucitoare, a făcut adică din balta lui o băltoacă. Cum poți atunci să-ți sporești singur „ocaziile“ de viață, din moment ce ele sunt „date“, numărate, ca un inventar de baltă? Aici, iau alt exemplu. Cine se naște într-un
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Apoi se aplecă Înspre ca ei, să-i ajungă la obraji, o șuviță de păr lins, blond, minunat Îi alunecă pe frunte ca Întotdeauna cînd se apleca, Îi Învălui În părul ei: Cinthia și Julius Își lăsară acolo sărutul lor, ocrotit și bine păzii, ca să țină pînă cînd se va Întoarce. II Înmormîntarea Berthei i-a unit pe Cinthia și Julius mai mult ca orice; fiind acum deținătorii aceleiași taine, mergeau peste tot Împreună, chiar dacă Cinthia căuta să nu fie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
e ne mulțumită de explicație, așa că îi face semn să tacă. — Templul Vestei închipuie lumea cea mare în mic, o lămu rește la rândul ei pe fetiță. Rex Sacrorum întărește: — De aceea este cu totul și cu totul rotund și ocrotit de ploi de un acoperiș tot boltit. Claudiei nu-i place să fie dată la o parte. Rostește cu arțag: — De la Pământ până sus e tot atât cât și până jos. Rex se simte ofensat. Intervine pe un ton înțepat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
glumește unul. — Eu țin cu thracii, ca și împăratul, i se răspunde. Ba Drusus, care prezidează jocurile, e un scutar convins. Păzește-te, tu, ăl’ cu Mithras. La cea mai mică greșeală... hârșt! Vittelius spune împăciuitor: — Cu toții sunteți la fel de bine ocrotiți, dacă luptați cu sufletul curat. Ce vorbe găunoase! se scutură Rufus scârbit. — Mithras este singurul zeu adevărat, se încăpățânează gla diatorul îmbrăcat în armament trac. Pune sfidător mâna pe sabia lui curbă: — Ceilalți zei nu sunt în realitate decât celelalte
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Care este anotimpul cel mai secetos? IV. Caracterizați pădurea de foioase din zona orașului Tg. Frumos precizând: 20 p. a. o caracteristică a acesteia; b. trei specii de arbori; c. trei specii de animale; d. trei motive pentru care pădurea trebuie ocrotită. V. Priviți harta României de mai jos și îndepliniți sarcinile cerute: 12 p. a. Colorați cu o culoare la alegere perimetrul județului Iași. b. Indicați printr-o altă culoare poziția orașului Tg. Frumos în cadrul județului. c. Ce reprezintă culoarea albastră de pe
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
asupra capacității reproductive, alegerea locuirii. Femeile nu aveau dreptul să voteze și, evident, nu erau alese. Constituția din 1923 le așeza politic în rândul minorilor, senililor, criminalilor și idioților. Nu susțin că o viață supusă și dependentă în care ești „ocrotită” nu poate să fie comodă și uneori plăcută. În definitiv comunismul a fost foarte comod, sigur, ocrotitor și eliberator de povara libertății. Statul lua în brațe indivizii, bărbați și femei, de la naștere până la moarte, eventual punându-i în „creșa” numită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]