1,257 matches
-
că, fără o ordine preexistentă la elevi, procesul de învățare nu poate începe și nu se poate desfășura. Părinții mai pot masca pentru o vreme lipsa de ordine a copiilor lor, transformându-se în servitori care restabilesc ordinea desconsiderată de odraslele lor41. Dificultățile legate de notare, precum și întregul cortegiu de efecte secundare pe care aceasta le (poate) induce. Să nu uităm că evaluarea, ca activitate de verificare a performanței, [...] reclamă atât cunoștințe legate de scopul urmărit prin verificarea cunoștințelor, de formele
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
pentru ei înșiși, pentru viitorul lor. Al doilea: au datoria de a învăța pentru comunitate, deoarece este singurul mod de a dovedi că sunt buni cetățeni. Al treilea răspuns presupune implicarea părinților, care au datoria de a se asigura că odraslele lor au un start bun în viață. Fiecare răspuns în parte și toate la un loc par plauzibile, dar justifică ele oare pedepsele la care recurg profesorii? Să le analizăm pe rând. * * * Elevii au datoria de a învăța față de ei
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
să vadă ce se întâmplă. Mai întreprinzător, un domn și-a luat cu el binoclul și îl împrumută binevoitor vecinilor. Dintr-o toaletă verde, cineva iese încercând să simtă muzica și să-și tragă simultan fermoarul. Un tătic își îndrumă odrasla spre tufele de floarea-miresei. „Probabil puștiul se teme de întuneric“, râde Nicole. Din fața scenei se aud aplauze frenetice. Probabil ei aud mai multe decât noi. Nicole vrea să plece, noi o oprim dintr-un posibil masochism, vrem să suferim până la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
în fața primăriei, pentru ca orice italian să-i poată scuipa și lovi cu pietre, puse special la dispoziția lui în cutii reciclabile. Alții promit locuri de joacă pentru copiii italieni, dotate cu cuști în care să fie închiși copiii români, iar odraslele mascalțonilor să-i poată înțepa cu crengi și sârme. În loc de concerte cu Eros, Laura Pausini sau Tițiano Ferro, la modă este un show mea culpa al lui Toto Cutugno, în care își cere iertare pentru rătăcirea de a fi cântat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
literar, stătea strategic între cei doi, tot nu e puțin lucru. Nu prea s-a râs (poate, puțin, când a început să danseze, netam-nesam, pe colțul scenei, duo-ul Monica Petrică & Răzvan Mazilu, ca în sufrageria plină a mamei când odrasla e chemată să arate repede și înghesuit ce știe să facă mai bine, deși această perspectivă asupra situației ar putea fi chiar salvatoare). S-a mai aplaudat sporadic. La mesajele scurte, la obiect și de mare bun-simț ale câștigătorilor absenți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
spune nu știu care ideologie liberală românească și nici fiindcă ar reprezenta vreo metodă de constrângere de vreun fel, ci tocmai pentru că nu mai reprezintă nimic. Eventual, ar putea fi un vag semnal pentru părinți că lucrurile nu merg chiar bine cu odrasla lor. Cât privește corectarea comportamentului sau menținerea disciplinei în școli, asemenea probleme trebuie rezolvate altfel. Marea miză e să afli cum. Iar aici Ministerul Educației ș.cl. e deocamdată corigent. LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Un sac cu bani pentru o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
conflict vizibil cu pasiunea pentru cartușe de Kent, sticle de whisky, aparate video și alte embleme ale capitalismului putred. Mai mult decât atât, În timp ce părinții de Partid și de Stat Îi tocau pe bieții români cu „etica și echitatea socialistă“, odraslele de Partid și de Stat erau trimise la studii tot În acea lume prezentată nouă ca execrabilă. Pe când cetățenii obișnuiți se umileau cotidian la cozi, la obținerea unui pașaport și a unei vize, a unei butelii și a rației „optzeciste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
18 iunie 1815, relatarea care urmează: "Berea și vinul s-au înfruntat la Waterloo. Vinul, roșu de furie, fierbând de însuflețire, cu o îndrăzneală nebună, s-a împrăștiat fără preget până în vârful dealului îngrădit cu un zid de oșteni neclintiți, odraslele berii." Berea, după cum bine se știe, a câștigat această bătălie, dar vinul nu a pierdut războiul. E drept că băutura barbară avea privilegiul vârstei. Rădăcinile Europei au fost irigate de berea pe care creștinismul a surghiunit-o apoi la hotarele
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cartea. La Hudești vor fi existat biblioteci pe lângă conacele boierești ale Movileștilor, ale lui Miron Costin, cronicarul care a avut proprietăți prin aceste locuri, ale lui Boldur-Lățescu, ale lui Ion Frank și ale lui Iorgu Manole, boieri care-și trimiteau odraslele la studii la Viena, la Paris, la Berlin. Vor fi existat biblioteci pe lângă bisericile cele mai vechi din comună și apoi la nivelul școlilor și acum mai recent la Căminul cultural centru. La nivelul comunei Hudești, biblioteca comunală se va
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
înapoiau din Germania, cu buzunarele pline de mărci, Doriot, Degrelle, C.Z. Codreanu, Horia Sima, Henlein, Szalasy „povesteau despre libertățile cetățenești hitleriste și despre dorința de pace a fuhrerului.” Într-un mod asemănător „spionii, speculanții și bandiții troțkiști inveterați, tinerele odrasle ale burgheziei primesc invitații la Belgrad, unde Tito, într-unul din palatele sale, luând o atitudine marțiala și mângâind un câine, isi etalează inelele prețioase”. Oaspeții dau ulterior interviuri „prin care își exprima admirația față de socialismul autentic” din Iugoslavia. Guvernul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
soarelui. Câteva din mamele copiilor din cartier porniseră în căutarea noastră și ne găsiseră. Una dintre ele, ce nu mă suferea pe mine, dădea semne vădite de nervozitate când m-a văzut. Celelalte se arătau fericite că și-au găsit odraslele nevătămate; nu aveau ochi decât pentru propriii copii. Cea cu andrelele de croșetat în mână m-a luat imediat în primire aruncându-mi priviri sălbatice, ucigătoare, în timp ce le spunea celorlalte că eu sunt vinovat, că numai eu i-am ademenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
-a sesiune a CAER, când am avut prilejul să constat acuratețea cu care Petre Roman se exprima și în limba rusă, am făcut pentru prima oară legătura dintre cel care fusese numit prim-ministru și descendentul comunistului internaționalist Walter Roman. Odrasla acestuia fusese elev al singurului liceu cu predare în limba rusă din România, renumita școală a protipendadei comuniste. Îmi dădeam seama că, de fapt, perestroika de la Kremlin era posibilă în România, întrucât noua conducere a țării putea să fie mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
vizită de prezentare pe noul ambasador al Indiei. La orele 12, primeam la reședință două doamne trecute de 40 de ani, care reușiseră, cu sprijinul autorităților române, să înfieze câte o fetiță de trei și, respectiv, patru ani. Cele două odrasle proveneau de la o "casă de copii" din județul Argeș. Nu m-am putut abține să nu întreb: "Cumva din localitatea Rucăr?". La negația lor, mi-am revenit și le-am ascultat toate relatările, care s-au încheiat cu rugămintea ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
era aici mult mai bogată și mai „selectă“, cu conture mai distincte - din cauza sporitei mele capacități de percepție - decât ceea ce cunoscusem „în trecut“. Pe perimetrul curții, m-am împrietenit îndată cu patru dintre copiii ce locuiau aici. Consulul avea două odrasle simpatice prin aerul foarte dezghețat (emancipat), care învățaseră românește (servind de interpreți părinților, când urcam sus la ei), o fată și un băiat: Loulou și Guy. Mai emancipată era Loulou, ceva mai mare decât noi, băieții, căci începuse deja școala
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mi ieșeau în cale și aflam că nu sunt căsătoriți întrebarea fatală: „Nu vrei să te însori cu tanti Elenuța?“ - spre hazul, penibil adeseori, al celor astfel atacați și spre necazul părinților mei, care nu izbuteau să-și disciplineze impertinenta odraslă nici cu vorba bună, nici prin metoda contondentă. Mai mărișor ceva, am învățat și să-mi programez „naivitățile“. Eram elev de școală primară deja, când - strecurându-mă nebăgat în seamă printre invitații noștri (de obicei, îmi era interzis accesul) - am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
înfricoșat. Ultimii doi dintre amicii copilăriei mele danubiene locuiau pe aceeași stradă cu mine, unul într-o parte, altul în cealaltă. Riccardo era băiatul consulului italian, despărțit de soția lui româncă, în casa căreia venea destul de des să-și vadă odrasla. M-a jignit profund, susținând - ceea ce auzise desigur de la ai săi - că tatăl meu fusese făcut ofițer din plutonier, în vremea războiului. N-am știut ce să răspund - că tata avea o diplomă de doctor în drept în buzunar -, nici
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
își înzestrase ofițerii. Când ne-am revăzut, mi-a povestit cu reproș ce necazuri i-am făcut în lipsă. A fost chemat la școală de noul director (profesorul de istorie), care l-a moralizat aproape jignitor că nu-și supraveghează odrasla (avea el însuși o „odraslă“, cu un an mai mare ca mine, și dascălul mă gelozea pentru succesele mele răsunătoare), că se descoperise de autorități organizația clandestină a frățiilor de cruce de la Liceul „Titu Maiorescu“ și că, împreună cu elevul Negoițescu
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
am revăzut, mi-a povestit cu reproș ce necazuri i-am făcut în lipsă. A fost chemat la școală de noul director (profesorul de istorie), care l-a moralizat aproape jignitor că nu-și supraveghează odrasla (avea el însuși o „odraslă“, cu un an mai mare ca mine, și dascălul mă gelozea pentru succesele mele răsunătoare), că se descoperise de autorități organizația clandestină a frățiilor de cruce de la Liceul „Titu Maiorescu“ și că, împreună cu elevul Negoițescu, toți vinovații au fost deferiți
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
mai poate fi dovedită de vreo cruce putredă, cu nume mâncat de vreme) și care au îndurat nenumărate umilințe din partea străinilor și stăpânirii locului. Merită laude, de asemenea, învățătorii satului, care s-au întors de unde au plecat, contribuind la luminarea odraslelor de țărani și la emanciparea culturală a întregii colectivități sătești. Ca să nu mai vorbim de cei care s-au jertfit pentru apărarea acestui pământ, lăsându-și oasele neidentificate până în Siberia și până în inima Europei, dar găsindu-le și numele încrustat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
toamna acelui an. Toate acestea mi-au fost povestite de tata ... iar eu am ținut să dau aceste detalii, plictisitoare pentru unii sau incredibile pentru alții, spre a evidenția modalitatea matrimonială în familiile răzășești, totul aranjat de către părinți, grijulii cu odraslele lor prea tinere și neștiutoare la vremea căsătoriei, deci pentru a-i feri de eventuale neplăceri în viața de familie care îi așteaptă. Așadar, tinerii erau căsătoriți ... , nu se căsătoreau, adeseori nici nu se cunoșteau. Dovadă că și mama, ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
didactic universitar și încă la Facultatea de Geografie unde și fiica lor era studentă, am devenit cu totul agreat. Cea de a doua etapă a urmat la Iași. Prins cu elaborarea tezei de licență ... am uitat să mă interesez de odrasla binevoitoarelor mele gazde cotnărene. Abia în anul al doilea am cunoscut-o ... și atunci întâmplător ... și nu într-o ipostază favorabilă. Conduceam un seminar de Geografia Continentelor. Nu mai știu ce subiect era în discuție ... dar știu că la un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Ciopron Alexandrina ... mi-am dat seama că este fata fostului primar Vasile Ciopron de la Cotnari și nepoata episcopului Partenie Ciopron (Episcop al Romanului și Hușului). Mi-am zis că parcă-i un făcut să am de-a face numai cu odrasle de prelați (aluzie și la fata preotului de la Vrancea) ... Cum tocmai atunci regimul comunist începuse o campanie tot mai furibundă împotriva bisericii și slujitorilor săi ... am hotărât să amân încă o dată gândul căsătoriei ... A venit ... în sfârșit ... și a treia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
un adevărat calvar ... generat de aberațiile comunismului victorios. După absolvirea facultății ... profesorii erau repartizați nu în funcție de medie, deci de pregătirea profesională, ci pe bază politică ... de origine sănătoasă sau burgheză. Fiica mea, Simona Așa se face că pentru fiica nostră ... odraslă de profesori universitari, deși intrată în facultate cu nota maximă și absolventă a facultății tot cu nota maximă ... deci șefă de promoție pe țară ... nu i s-a găsit alt loc la repartiție decât la Școala generală de 8 clase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
face din literatură unicul depozit al înțelepciunii colective. * * * Spațiile experienței lui Doris Lessing sunt Africa și Anglia. E în declarațiile repetate ale romancierei o bucurie că a avut parte de exotismul continenttului negru, dar și o mândrie explicabilă că e odrasla nației colonizatoare. Cunoscând zelul egalitar al lui Doris Lessing, nu putem să nu ne întrebăm dacă autoarea însăși își dă seama de tenta de superioritate a cuvintelor ei: Am avut mare noroc. Părinții mei sunt cât se poate de britanici
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
chemat parinții la școală sau am mers eu la ei, am discutat, și gata. De ce?... pentru că parinții, iar revin la mentalitatea mea de profesor de modă veche, parinții din ziua de azi, sar în sus și își apară cu îndârjire odrasla, cum copilul meu? ... Nu se poate ....nu e de vină copilul meu...da...știu că a venit beat acasă...dar nu e de vină ea...celelalte fete...sunt de vina... Deci asta este atitudinea parinților, prea puțini sunt părinții care
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]