1,092 matches
-
actuale - Centrul de informare și documentare economică al Institutului de Cercetări economice al Academiei Române,București, 1998, 96 pag. ROMAN ȘTEFAN - poet - profesor universitar Universitatea Craiova, Facultatea de istorie, născut la 14 mai 1925 în Grădiștea. Pensionar. Membru al ”Societății Scriitorilor Olteni” din Craiova și al Societății Literare ” Anton Pann” din Rm. Vâlcea. Opera: Grădina stelelor mele, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1973; Poezii, Editura M. Duțescu, Craiova, 1999; Lumea glumelor, Editura M. Duțescu, Craiova, 2000; Cântece de primăvară, Editura M. Duțescu, Craiova
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
temei social pe care, desigur, s-a consolidat și îndelungatul său prestigiu politic, ca exponent al clasei țărănești în parlamentul Regatului România, unde își purta cu mândrie, ca o pecete distinctă, costumul popular gorjenesc, căruia acest ”"superb bărbat și splendid Oltean"”, cum zice Arghezi, îi dăduse o anume specificitate și strălucire. Deloc idilică, istoria imensei averi a lui Dincă Schileru nu este lipsită de conflicte cu obști sătești și nici de pragmatismul acelui capitalism rural, violentând cutuma și tradiția, pe care
Bâlteni, Gorj () [Corola-website/Science/324726_a_326055]
-
Mihăescu și Radu Pietreanu, membri componenți ai grupului umoristic "Vacanța Mare". Ei au preluat mai multe personaje folosite în emisiunile umoristice difuzate la postul Pro TV și anume cele din scheciurile cu polițistul Garcea (interpretat de Mihăescu) și cu țăranii olteni Leana și Costel Pârțag din satul Sadova. Personajul Garcea fusese creat în anul 1996 pentru spectacolele Vacanței Mari, el fiind unul dintre cele mai vechi personaje ale grupului umoristic și intrând deja în folclor ca un exemplu al polițistului incult
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
pe succesul emisiunilor lor de televiziune. Ei au recunoscut totuși că în unele părți ale filmului au exagerat, punând acest lucru pe seama entuziasmului și a lipsei de experiență în domeniul realizării unui film. Într-un interviu din 2005, "Garcea și oltenii" a fost considerat doar "„un început, [în care - n.n.] ni s-a dat șansa să vedem cu ce se mănâncă cinematografia. L-am făcut cu plăcere, am învățat din greșelile pe care le-am făcut. [...] Probabil că am sărit și
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
învățat din greșelile pe care le-am făcut. [...] Probabil că am sărit și noi calul în anumite părți, dar, vezi, când ești luat de val și faci un lucru la început este normal să faci și greșeli”". Filmul "Garcea și oltenii" a fost vizionat de 289.830 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
pe primul loc în clasamentul celor mai vizionate filme românești din anul 2002, pe următoarele două locuri aflându-se "Filantropica" al lui Nae Caranfil (cu 113.302 spectatori) și "Furia" al lui Radu Muntean (cu 61.356 spectatori). "Garcea și oltenii" a fost cel mai vizionat film românesc în perioada 1997-2010, devansând "Filantropica" al lui Nae Caranfil (cu 113.302 spectatori) și "4 luni, 3 săptămâni și 2 zile" al lui Cristian Mungiu (cu 89.339 spectatori). și al 12-lea
Garcea și oltenii () [Corola-website/Science/328188_a_329517]
-
de echipă cu jucători precum: Sebastian Dobeanu, Mihai Agapie, Ștefan Silaghi, Grigore Albici, Paul Balint, Marius Giurgiu, Marius Caraș, Liviu Prica, Marius Barcan, Marinel Leștaru, având antrenor pe prof. Burcea George. Între anii 1991-1993 s-au cules roadele muncii, echipa olteană obținând două trofee de Campioni naționali și o Cupă a României. Lotul era format din jucători precum: Sorin Toacsen, Grigore Albici - portari; Robert Licu, Marius Timofte, Lubomir Perți - interi; Titel Răduță, Costică Neagu, Coman Daniel, Mincu Dumitru - extreme; Costin Dumitrescu
Gheorghe Dumitru () [Corola-website/Science/329095_a_330424]
-
avea origini vâlcene. Ctitorii în Țara Românească proveneau din toate păturile sociale: târgoveți, mici negustori, meșteșugari, țărani liberi (moșneni), vătafi de plai (conducătorii administrativi ai zonelor împărțite în plaiuri). A ridica ctitorii constituia un act de afirmare socială, iar moșnenii olteni, deși proveneau dintr-o clasă inferioară boierilor, se socoteau egali cu boierii în ceea ce privește dreptul de ctitorire. Biserica păstrează frescele originare ce au fost realizate, după 1825, de echipa zugravului Manole - Dinu, ajutat de calfele Dumitru și Dumitrașcu. În Gorj, reprezentarea
Biserica „Sfântul Ioan, Sfântul Nicolae și Sfântul Gheorghe” din Cojani () [Corola-website/Science/334887_a_336216]
-
Covasna și Harghita, precum și din achiziții și donații. În prezent în registru de inventar apar 15.000 obiecte. Patrimoniul arheologic cuprinde vestigii preistorice, dacice, romane și post-romane. Este compus din piese provenite din siturile cercetate:Păuleni Ciuc, Ciomortan"Dâmbul Cetății", Olteni" Cariera de nisip", Covasna "Cetatea Zânelor", Biborțeni, Brăduț etc. Patrimoniul arheologic cuprinde și piese de lemn provenite de la "Băile Figa" Beclean din județul Bistrița Năsăud. Patrimoniul etnografic este format din două construcții țărănești, numeroase piese de port tradițional, mobilier, unelte
Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni () [Corola-website/Science/331333_a_332662]
-
fost un general de divizie, pedagog și publicist militar român, directorul „Revistei Armatei” și „Revistei Artileriei”. Alexandru a fost cel mai tânăr fiu al generalului și omului politic român Christian Tell (1808-1884) și al Târșiței Ștefănescu, fiica unui mic boier oltean. Soții au avut 13 copii: șapte fete și șase băieți, Alexandru fiind al treilea fiu. s-a căsătorit la 8 aprilie 1879 cu Elena Perticari (de care a divorțat în 1885), cu care a avut doi fii: Alexandru (n. 4
Alexandru Tell () [Corola-website/Science/334475_a_335804]
-
varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc. Unii lingviști includ aici și termenul „idiolect”. Prin urmare, se poate vorbi, de exemplu, despre idiomul românesc, idiomul aromân (macedoromân), idiomul muntenesc, idiomul oltean etc. După lingvistul francez Philippe Blanchet, În general, termenul „idiom” este folosit când subiectul abordat de cercetător nu necesită ca acesta să opteze pentru unul din termenii „limbă”, „dialect”, „subdialect” și „grai”, mai ales când este greu sau chiar imposibil
Idiom () [Corola-website/Science/331640_a_332969]
-
sunt prezente în muzee și colecții particulare din România, Franța, Italia, Austria, Iugoslavia, Liban, Brazilia, Cuba, SUA Republica Moldova și Slovenia. 1990 - debut plastic în “Cuvîntul Libertății” cu lucrarea “Condiția creatorului”; Nu știu cum s-a întâmplat, dar cei mai mulți prieteni ai mei sunt olteni. S-ar putea spune că mi-am cunoscut Țara prin ei. S-ar putea spune că am cunoscut poezia română și am îndrăgit-o și mai mult prin regretatul Marin Sorescu și prin Adrian Păunescu, pictura prin Sabin Bălașa, muzica
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
de imagini suprarealiste, rezultate de investigarea visului ca produs al subconștientului. Fiind altoit pe filonul fabulosului folcloric, mitico-magic, n-am ezita să numim acest suprarealism: oltenesc.” Ovidiu Ghidirmic Prefața Albumului de grafică Florin Preda-Dochinoiu, florar, 1999 “O familie de țărani olteni din prea puțin cunoscutul Damian al Sadovei, de Dolj, a comis păcatul benefic de a scoate în lume doi copii însemnați. Zicem însemnați, fiindcă atât CONSTANTIN, cât și FLORIN, ambii frați, ambii patronimic PREDA, unul poet de har, celălalt pictor
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
sugerează profunda implicare a acestuia în rescrierea unor mituri cunoscute, sentimentul de dragoste ocrotitoare cu care își prezintă personajele alături de care suferă.” Nicolae Ionescu Prefața catalogului expoziției Florin Preda Dochinoiu, decembrie 1994 “Florin Preda Dochinoiu este o certitudine a graficii oltene și nu doar a ei. Nimic de găsit de reproșat, oricât de cârtitor ar fi privitorul specializat.” Viorel Gârbaciu Motru, 27 octombrie 2000 Grafica dă toate explicațiile. Ea te mută de-a dreptul în domeniul transcedentalului!” Florin Stama Craiova, 15
Florin Preda-Dochinoiu () [Corola-website/Science/331700_a_333029]
-
făcut apoi comerț pe cont propriu. Casa memoriala Tudor Vladimirescu. La 18 ani Tudor a intrat în rândul pandurilor(corp de oaste neregulat, adaptat hărțuirii inamiclui) după datina județului în care se născuse. Pandurii constituiau o categorie privilegiată în mijlocul țărănimii oltene și se bucurau de scutire de impozite și de alte privilegii. Faptul de a fi făcut parte din acest corp avea să fie decisiv pentru cariera lui Tudor Vladimirescu. În 1806 a fost numit vătaf de plai la Cloșani, adică
Personalitatea lui Tudor Vladimirescu - DEZVĂLUIRI din culisele istoriei () [Corola-website/Journalistic/102364_a_103656]
-
Scriitorul avea o dublă obârșie: atât țărănească (pe linie paternă), cât și moșierească (pe linie maternă). Căsătoria părinților săi seamănă cu unirea conjugală proiectată între Radu Comșa și Luminița Vardaru. Tatăl scriitorului, Dimitrie D. Petrescu (1860-1907), era fiul unui clăcaș oltean ce plecase desculț în lume pentru a învăța carte. Acesta a absolvit Institutul Agronomic din Paris și s-a întors în țară ca inginer și doctor în științe agronomice. El s-a căsătorit cu o fată de mari proprietari rurali
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Comanca (lângă Caracal, jud. Olt), devenit negustor în timpul ocupației austriece în Oltenia. Din cauza unui conflict cu niște turci, Pârvul sin Matei s-a refugiat în 1739 la Sibiu, fiind înregistrat la graniță cu numele „Boer”, deoarece numai moșnenii și boierii olteni aveau libertatea să se strămute după voința lor. Ulterior, Pârvul sin Matei Boer s-a stabilit în Banat, la Comloșu Mare, el fiind cel care a înființat (prin „înfigerea parului”) Mahalaua Oltenilor din acest sat bănățean. Zaharia Boerescu a absolvit
Zaharia Boerescu () [Corola-website/Science/337209_a_338538]