1,160 matches
-
Olteni (, ) este un sat în comuna Bodoc din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea central-nordică a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, aproape de Olt. Localitatea Olteni se află situată pe malul stâng al râului Olt, la poalele munților Bodocului, la
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
Olteni (, ) este un sat în comuna Bodoc din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea central-nordică a județului, în Depresiunea Sfântu Gheorghe, aproape de Olt. Localitatea Olteni se află situată pe malul stâng al râului Olt, la poalele munților Bodocului, la o altitudine de 706 m. pe DN12, Brașov-Sfântu Gheorghe-Miercurea Ciuc. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Săpăturile arheologice făcute în anul 1910, pe malul stâng
Olteni, Covasna () [Corola-website/Science/300381_a_301710]
-
Valea lui Moș Ion”, aparținând aceleiași culturi; situl de la „Puțul Popii”, cu o așezare similară și încă una aparținând culturii Tei din Epoca Bronzului; așezarea neolitică (cultura Boian) de la „Valea Goii”, toate patru în zona satului Comana; situl de la „Dealul Oltenilor”; și situl de la „Buturugile”, ambele din zona satului Vlad Țepeș. Celelalte trei obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură conacul Mihail Kogălniceanu (sfârșitul secolului al XIX-lea), ulterior Emil Grădișteanu; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1882), ambele din satul Budeni; și
Comuna Comana, Giurgiu () [Corola-website/Science/300427_a_301756]
-
cu județul Teleorman. Este străbătută de șoseaua județeană DJ504, care o leagă spre est de Putineiu și Giurgiu (unde se termină în DN5B), și spre vest în județul Teleorman de Mârzănești, Alexandria (unde se intersectează cu DN6 și DN6F), Orbeasca, Olteni, Trivalea-Moșteni, Tătărăștii de Jos, Tătărăștii de Sus și mai departe în județul Argeș de Popești, Izvoru, Recea și Buzoești (unde se termină în DN65A). Lângă satul Izvoru, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ504A, care duce spre est tot
Comuna Gogoșari, Giurgiu () [Corola-website/Science/300433_a_301762]
-
de mare popularitate (˝La Vitleem˝, ˝Mărire-ntru cele înalte˝, ˝Ne lasă gazdă-n casă˝), precum și muzică vocală relucrări de melodii. exactitate soarta tristă a „celui mai mare poet dobridorean”: „Printre figurile pe nedrept uitate ale «noii generații» interbelice se numără și olteanul Constantin Florea Cioroianu, cunoscut în epocă sub pseudonimul ILARIU DOBRIDOR (Dobridorul - toponim cu rezonanță de basm - este satul din Dolj în care scriitorul a văzut lumina zilei, se pare la 1 noiembrie 1909). Era fiu de țărani mijlocași (tatăl, Florea
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
mixtă, o moară de apă, două mașini de treierat cu aburi și o biserică ortodoxă (la Domneștii de Sus). Pe teritoriul actual al comunei mai era organizată și comuna "Domnești-Călțuna", formată din satele Domnești-Călțuna, Ciutați, Domneștii de Jos, Domnești-Sârbi și Olteni, totalizând 1805 locuitori ce trăiau în 365 de case și 3 bordeie. În comună funcționau o mașină de treierat, o școală mixtă și două biserici (la Domneștii de Jos și Domnești-Călțuna). În 1925, această comună era desființată și unită cu
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
avea 6010 locuitori și era formată din satele reunite ale celor două comune. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I. Lenin din orașul republican București, din care a făcut parte până în 1968. Treptat, satele Domnești-Sârbi, Domnești-Călțuna, Domnești-Sârbi și Olteni au fost comasate în satele Domneștii de Sus și Domneștii de Jos. Ultima astfel de etapă a dus în 1968 la comasarea satelor Cațichea (fost în comuna Ciorogârla), Ciutaci, Domneștii de Jos și Domneștii de Sus în satul Domnești; cu
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
Ultima astfel de etapă a dus în 1968 la comasarea satelor Cațichea (fost în comuna Ciorogârla), Ciutaci, Domneștii de Jos și Domneștii de Sus în satul Domnești; cu această ocazie, comuna, formată acum doar din satele Domnești și Țegheș (satul Olteni a trecut la comuna Clinceni), a fost inclusă în județul Ilfov, reînființat și cu teritoriul lărgit. În 1981, în urma unei reorganizări administrative regionale, comuna a trecut la județul Giurgiu, din care a făcut parte până în 1985, când a fost transferată
Comuna Domnești, Ilfov () [Corola-website/Science/300498_a_301827]
-
Clinceni (în trecut, Slobozia-Clinceni) este o comună în județul Ilfov, Muntenia, România, formată din satele Clinceni (reședința), Olteni și Ordoreanu. Comuna se află în sud-vestul județului, la nord-vest de orașul Bragadiru, pe malurile râului Ciorogârla și ale râului Sabar. Este traversată de șoseaua județeană DJ401A, care o leagă spre nord de Domnești și mai departe de Ciorogârla și
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
1981 de locuitori și 416 case. În comună funcționau 2 mori de apă, o mașină de treierat cu aburi, o școală mixtă și trei biserici (la Slobozia, Clinceni și Ordoreanu). Prin Decretul Regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925 satul Olteni este scos din componența comunei și trecut la comuna Domnești În perioada interbelică, în 1925, comuna este consemnată în aceeași componență, cu 3540 de locuitori, în plasa Domnești a aceluiași județ. În 1931, satul Olteni a trecut la comuna Domnești
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
din 25 septembrie 1925 satul Olteni este scos din componența comunei și trecut la comuna Domnești În perioada interbelică, în 1925, comuna este consemnată în aceeași componență, cu 3540 de locuitori, în plasa Domnești a aceluiași județ. În 1931, satul Olteni a trecut la comuna Domnești, iar comuna Slobozia-Clinceni a rămas cu satele Ciurari, Clinceni, Ordoreanu și Slobozia. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul V.I. Lenin al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968. Atunci, comunele
Comuna Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/300495_a_301824]
-
2 milioane, o audiență apropiată de cea a meciurilor de fotbal cu mare miza ale echipelor românești. În timpul colaborării cu ProTV, spectacolele Vacanță Mare și-au pierdut din frecvență, dar grupul a realizat două filme de lung metraj, "Garcea și oltenii" (2002) și "Trei frați de belea" (2006). Primul dintre ele (promovat de Media Pro) deține recordul pentru cel mai vizionat film în România postcomunistă (aproape 290.000 spectatori, conform Anuarului statistic al Centrului Național al Cinematografiei). La începutul lui 2007
Vacanța Mare () [Corola-website/Science/299229_a_300558]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,06%), dar există și minorități de romano-catolici (11,75%), penticostali (6,25%) și evanghelici-luterani (1,63%). Pentru 6,43% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Populația băștinașă a Chevereșului are trei componente: localnici bănățeni, olteni imigrați la începutul secolului al XVIII-lea și moți exilați de autorități în 1785, după răscoala lui Horea. Fiind Chevereșu Mare reședință de cerc, aici au fost aduși în același secol și germani, în special funcționari. Cateva zeci de evrei
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
a început organizarea noii provincii romane Dacia. Sud-estul Transilvaniei a fost inclus în provinciile Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis și Moesia și fortificat cu numeroase castre cum ar fi cele de la Inlăceni (Praetoria Augusta) și Sânpaul (jud. Harghita), Brețcu (Angustia) și Olteni (jud. Covasna) sau Brâncovenești și Călugăreni (jud. Mureș). Triburile maghiare au intrat în Bazinul Panonic, aflat la vest de interiorul Arcului Carpatic unde este situată Transilvania, spre sfârșitul secolului IX, în anul 896, când s-au stabilit în câmpia Panoniei
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
-n tot lucru obștesc. Eslili copchilărești [= „creșele de copii”] o slobod pi fimei pentru lucru ista” (p. 349). Teoreticienii existenței limbii moldovenești speculează, în plus, glotonimul moldovenesc, care este unul secundar, situându-se la același nivel cu termenii: muntean, bănățean, oltean etc., ei subsumându-se celui de român(esc); după ei, însă, termenul moldovenesc ar numi o altă realitate lingvistică decât cea românească. Această teorie este contrazisă, de asemenea, de geografia lingvistică și de datele oferite de dialectologie. Nu există, în
Marius Sala () [Corola-website/Science/307125_a_308454]
-
fost distins cu Premiul de Stat. Pe lângă activitatea literară a desfășurat și o intensă activitate politică. A fost ales ca deputat în Marea Adunare Națională. A încetat din viață la data de 24 aprilie 1977 în orașul Cluj. Romanul "Nepoții oltenilor" (1941) este o evocare a drumului parcurs de doi tineri, porniți împreună în viață, unul dintre ei devenind luptător comunist, iar celălalt eșuând în rândurile mișcării fasciste. În culegerea de schițe și povestiri " Dincolo de strada fericirii", ca și nuvela " Toate
István Nagy () [Corola-website/Science/307240_a_308569]
-
originală frazare“Televiziunea română a început să o înregistreze astfel că în noaptea de An Nou 1978, în zilele de 19 și 23 ianuarie Vasilica Dinu a apărut în program alături de Gheorghe Roșoga, Constantin Matei, Ionela Prodan și Ștefania Etegan, olteni afirmați în muzică populară.Alături de formația de muzică populară a clubului „Electroputere“ Vasilica Dinu a participat la numeroase spectacole care i-au dat prilejul să-și îmbogățească repertoriu, să-și cizeleze vocea dând melodiilor sale o interpretare originală.În ziua
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
Târgu Jiu, din nou FC Olt, Progresul Corabia, iarăși Chimia Râmnicu Vâlcea. După ’90, a fost rechemat la Universitatea în mai multe rânduri, ca antrenor principal al echipei mari, director tehnic, director sportiv și antrenor la satelitul de atunci al oltenilor, Constructorul - Universitatea. Nu a mai reușit însă să repete performanțele Științei din anii 1980-1981-1982. În vara anului 1995, alături de Dobrin, Oblemenco a fost în staff-ul tehnic al formației Aro Câmpulung Muscel și cei doi au reușit promovarea echipei în
Ion Oblemenco () [Corola-website/Science/307896_a_309225]
-
inițial titlul de "Frați și surori" și a fost dedicat fostului lor coleg, Dan Sava, precum și postului Pro TV (care a împlinit zece ani de existență la 1 decembrie 2005). Mugur Mihăescu și Radu Pietreanu realizaseră anterior filmul "Garcea și oltenii" (2002), care fusese produs de compania MediaPro Pictures și se bucurase de un mare succes la public. Ei au afirmat că au învățat din greșelile „destule și inerente” săvârșite la filmul "Garcea și oltenii" și că le-au eliminat în
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
Pietreanu realizaseră anterior filmul "Garcea și oltenii" (2002), care fusese produs de compania MediaPro Pictures și se bucurase de un mare succes la public. Ei au afirmat că au învățat din greșelile „destule și inerente” săvârșite la filmul "Garcea și oltenii" și că le-au eliminat în mare parte. Cei doi scenariști au declarat că noul film nu va semăna deloc cu fostele lor proiecte. "„E ceva cu totul nou. Pot spune ca spectatorii aproape că nu ne vor recunoaște. E
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
milion de euroi sunt furați dintr-o bancă. Cine-ar suspectă de toate aceste fărădelegi un gunoier pus de bulibașa din Ferentari să-și dovedească virtuțile care l-ar face demn de fiica sa? După succesul comercial cu «Garcea și oltenii» trustul Media Pro readuce în actualitatea cinematografică formația „Vacanță mare”, dar într-un context estetic complet diferit de cea anterioară, cu o poveste originală și cu un regizor care completează și atenuează prin inteligență și vizualitate derapările în facil ale
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
Mihai Fulger a laudat umorul filmului „provocat de discrepanta dintre explicațiile din off ale eroului-narator și înscenările regizoral-operatoricești din câteva situații comice/parodice”, considerând că filmul are „merite tehnice incontestabile”, iar regia sa fiind cu câteva clase peste "Garcea și oltenii". Criticile sale se referă la clișeele prezente în scenariu (aspectul de basm conferit de cele trei probe pe care trebuie să le treacă eroul pentru a obtine mâna prințesei, nevasta curva, copilul negru, întâlnirile cu o femeie supraponderala etc.), tusele
Trei frați de belea () [Corola-website/Science/307933_a_309262]
-
lui J. U. Crainic că "n-am trecut nici patru clase primare". Din inițiativa mamei, Petre a fost învățat să citească de către dascălul Nicolai de la biserica Udricani din cartierul lor; ulterior, el a continuat studiile cu cantorul Lupescu de la biserica Olteni. La 12 ani, băiatul a învățat "psaltichia" cu profesorul de muzică George Voiculescu de la biserica Domnița Bălașa. La paisprezece ani, Ispirescu a intrat ucenic la tipografia condusă de Zaharia Carcalechi, sperând că acolo unde se tipăresc cărțile se poate studia
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
nu se află milionul de dolari și, după o bătaie cu frișcă, îl răpesc pe Nea Mărin (confundându-l cu Juvett) și pe Veta (Draga Olteanu-Matei), care sosise și ea la mare în acea seară. Gogu îi cheamă pe toți oltenii aflați la mare să vină să-l elibereze pe Nea Mărin. Ajunși la vila bandiților, Juvett, Samantha și oltenii aduși de Gogu și Sache îl găsesc pe Nea Mărin beat cui și cântând, în timp ce bandiții dormeau pe jos după ce fuseseră
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]
-
cu Juvett) și pe Veta (Draga Olteanu-Matei), care sosise și ea la mare în acea seară. Gogu îi cheamă pe toți oltenii aflați la mare să vină să-l elibereze pe Nea Mărin. Ajunși la vila bandiților, Juvett, Samantha și oltenii aduși de Gogu și Sache îl găsesc pe Nea Mărin beat cui și cântând, în timp ce bandiții dormeau pe jos după ce fuseseră îmbătați. Acolo sosește și Columbo care-i înmânează servieta cu bani lui Juvett și îi arestează pe bandiți, ducându
Nea Mărin miliardar () [Corola-website/Science/303860_a_305189]