18,249 matches
-
Revine nr. 1 din „Cheia visurilor” mai transparent. În nr. 7, flautul expune sunete în registrul supraacut. Jocul de registre este, de asemenea, un mijloc important din arsenalul compozitoarei. În nr. 8a, texturile create de sintetizator sună ca niște voci omenești. Nr. 8b aduce un desen oriental prin secunda mărită la flautul bas. Vocea flautistului octavizează concomitent melopeea flautului. Adăugarea vocii la flaut este o altă caracteristică a stilului compozitoarei. Titlul lucrării www weiß.wirkt.wunder ar putea veni de la o
Cheia visurilor? ? CD cu lucr?ri ale Violetei Dinescu by Ana SZIL?GYI () [Corola-journal/Journalistic/83126_a_84451]
-
neuitare. Cei doi autori, Nicolae Bucur și Constantin Catrina, ajunși acum fiecare la frumoase vârste ale împlinirilor spirituale, au conceput acest proiect cultural cu mulți ani în urmă, cu pasiune și dăruire, exemplare și ieșite cu totul din răbojul faptelor omenești comune. Dar, ce ar vrea să însemne acest „tezaur de etnografie și folclor în județele Covasna și Harghita”? În primul rând, îl putem socoti ca o mărturie trează a unei tradiții adormite. Apoi, acest impozant volum reunește cele mai importante
Tezaur de etnografie și folclor by Constantin SECARĂ () [Corola-journal/Journalistic/83132_a_84457]
-
Tudorel Urian Istoria aviației produce întotdeauna revelații. Mai ales atunci când ai posibilitatea să treci dincolo de cifrele seci, de bilanțurile abstracte și să pătrunzi sensul omenesc al unor întâmplări cu fireștile sentimente de emoție, teamă, inchietudine, disperare, fericire a supraviețuirii ale celor care au participat la ele. Peste ani, chiar și cele mai mari spaime se transformă în amuza(n)te aduceri aminte. Prin fața ochilor ți
Amazoanele văzduhului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8311_a_9636]
-
de inspirație pentru aceste lucrări „surori”: „Poate acuma/ când stelele nu-s,/ nu-s pe cer constelate imperii, poate acum,/ odată ce m-au răpus/ Apune-Soare/ cu sulițe de foc, / poate acum/ cuvine-se, în starea de umbră/ nevăzută de ochi omenești,/ cuvine-se acum,/ umbra de mândru bărbat/ să îngenuncheze/ la glie, la humă/ Cuvine-se a murmura,/ a mărturisi: Patrie, mumă.” La fel ca și în alte lucrări (Opera de cameră omonimă sau Monodrama Salbe pentru soprană și orchestră de
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
de Carmen Cârneci aș așeza-o alături de o altă compoziție a acesteia, Cântarea Cântărilor pe versuri taduse de poetul Radu Cârneci, tatăl artistei, ambele fiind echivalente muzicale a unor texte de mare expresivitate literară, si anume, un poem de dragoste omenească (sec X î.Hr.) și, psalmii, rugăciuni de laudă a Fecioarei Maria (sec.XII d.Hr.), texte scrise sub inspirație divină. Situată într-o lume ce depășește limitele tonalului, cu sonorități aspre ce comentează și susțin linia melodica a solistei, construită
Meridian, la Conservator by Veturia DIMOFTACHE () [Corola-journal/Journalistic/83408_a_84733]
-
doruri sau nostalgii. Eroi sînt cei ce actualizează continuu și intens o viață care ne depășește. Așadar, sufletele care experimentează, care îndură în trup o viață creată și organizată la lumina altor valori. Creștinismul autentic, viețuirea unei spiritualități care răstoarnă omenescul în rosturile lui politice și sociale - e, înainte de toate, realizare efectivă, experiență concretă cu rezultate imediate și vădite." (39) Nevoia unor rezultate vădite și imediate îi va inspira lui Eliade ideea eroului menit a muta generația interbelică din făgașul mediocrității
Feminizarea democratică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8461_a_9786]
-
medicină, venite de pe altă lume, a nepriceputelor complicații, pot, ca jocurile de iele, să rătăcească trup și suflet. Spre îmblînzirea lor, ca într-un ritual barbar al limbii și-al științei, se ridică, din vremuri, dicționarele de popularizare, hrisoave mai omenești, prin care spitalul, cu mirosurile și parolele lui, se-nghesuie în cămară. Pe la 1910, la Imprimeria Al. Georgescu din Buzău, doctorul Vasile Bianu scotea un asemenea dicționar. Doctorul de casă sau Dicționarul sănătății, "împodobit cu 315 chipuri" și vorbind despre
Numai vorbe și descîntec... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8457_a_9782]
-
decembrie 1975, și supraviețuirea înțeleaptă & răbdătoare a lui Nelli. De fapt, succesiunea de regimuri politice, desfășurată în salturi, e numai un paravan pentru conservarea perfectă a unui alt, mai special, regim - îndeobște neglijat și trecut la indexul cronicilor literare - al omenescului. L-aș fi lăsat și eu, probabil, deoparte dacă nu mi-ar fi atras insistent atenția prin natura lui, oarecum potrivnică. Fiindcă, nefiind o explozie de instinct și nici o luminare a rudimentelor, un asemenea firesc al asumării esenței umane se
Disculparea de înaltă clasă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8462_a_9787]
-
sonor, când și când, cu muzică înregistrată anterior, sau cu sunete înregistrate înăuntrul cuștii celor trei, sunete produse de mișcările sau de respirația lor - o adevărată coregrafie sonoră, cum a fost denumită. Cei din gheretă mai au încă manifestări obișnuite omenești, plâng, râd, dar alunecând și strecurându-se mereu unii pe lângă ceilalți, aproape nu mai pot fi deosebiți de cei alăturați, părând în unele momente un singur corp, format dintr-un conglomerat de membre. Nu mai sunt persoane de sine stătătoare
Corpul "conglomerat" by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/8480_a_9805]
-
valori pe care spiritul comun le vede exclusiv în opoziție. Lethe și Styxul, Apolo și Dionysos, Icar și Anteu, piramidele deșertului și clipele pulsatile ale vieții, statornicul și efemerul, esența și aparența lucrurilor, fiarele și templele, zeii și monștrii, râsul omenesc și surâsul inuman al olimpienilor sau al Sfinxului, preștiința destinului și experiențele pe care le stoarcem de toată seva lor: aceste bipolarități, și altele încă, sunt puse în conjuncții inițial adversative, treptat făcute posibile. Cultura însăși, opusă naturii, este integrată
Melancolii eline by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8491_a_9816]
-
valorilor etice care au făcut posibile masacrele săvârșite de mișcările fasciste, războiul început de Japonia împotriva Chinei în 1934 și în sfârșit al doilea război mondial. E o limitare a sentimentului de participare la o existență colectivă, atât de adânc omenesc; o dispariție a acestui sentiment, înlocuit de acela al existenței individuale proprii cu corolarul indiferentismului etic, de unde decurge capacitatea mult sporită de a asista la suferința altuia și de a o provoca" (volumul I, p. 351). Mai mult decât în
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8452_a_9777]
-
Krîlov. Al doilea înțeles, cel subversiv, se referă la condiția exprimării cifrate sub dictatură: "Robul neputând, pe vremuri, să crâcnească, frânt în jug,/ Fără ca să fie-n târguri spânzurat ori pus pe rug,/ Totuși, fiindcă trebuința de-a cârti e omenească,/ Cuteza, ascuns în pilde, ticluit să se rostească./ Strecurată-ntre durere, lege și fărădelege,/ Pilda fiecare după mintea lui o înțelege,/ Încât, mai întortocheată în urzeala ei oleacă,/ Nu mai ațâța stăpânul și-ncepea și lui să-i placă" (Arghezi
Literatura subversivă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8493_a_9818]
-
Dar ce liniște, ce saț de viață, cu un veac înainte! Am o irefutabilă dovadă: fotografia, panoramică a unei mari părți din oraș, cu străzi, uliți, cvartaluri, la ceas de lumină, poate toiul zilei. Pe toată întinderea, țipenie de ființă omenească - sau de oricare alt soi - de parcă fotograful - Szathmary? - le-ar fi cerut tuturor bucureștenilor să nu iasă din case. în schimb, un filmuleț arăta Calea Victoriei în zilele sfârșitului copilăriei mele, singurul centru al Capitalei pe atunci, foind de lume șiroitoare
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
existenței. Atitudinea solemnă, uneori sacerdotală a eseistului, marchează tocmai această intrare într-un alt spațiu, calitativ diferit de cel al vieții de fiecare zi. Nicolae Balotă face ordine în jungla de mesaje a lumii, aduce lumina raționalității în obscuritatea manifestărilor omenești iraționale - de la cele instinctuale și până la cele artistice. Este un raționalist care nu sacrifică însă complexitatea existenței, ci o face inteligibilă și suportabilă. Cărțile sale reprezintă un triumf al spiritului. Citirea lor atentă - de către un tânăr, să spunem - echivalează cu
Nicolae Balota, un erou al culturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8518_a_9843]
-
exact, respectînd lanțul sinuos și imprevizibil al memoriei, modul în care îți apare per-sonajul în cîmpul amintirilor tale. În felul acesta, vei avea acces la singura lume adevărată: cea a memoriei involuntare. Aceasta memorie echivalează cu durata pură a vieții omenești, acea durată a curgerii interioare care este independentă de unitățile convenționale cu care măsurăm timpul fizic, exterior. La nivelul acestei durate pure, timpul nu poate fi pierdut, căci îl regăsim intact pe calea memoriei. Iată cum descrie Camil pro-cedeul lui
Memoria involuntară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8571_a_9896]
-
cu noi înșine și să-l tratăm ca pe egalul nostru." Cei ce ne pândesc - din toate unghiurile, pe toate canalele - rămân în întunecimea propriei obscenități. Vinul, la fel ca amorul, arta și cultura, se oferă cu virtuți și febleți omenești, într'o consolatoare lumină.
Idila pândită de suspiciuni by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/8588_a_9913]
-
S. Damian Întâlnirea cu monstrul Se va socoti, desigur o sfidare ideea că urâtul, fiorosul, abjecția, întruchipate într-o arătare prohibită tradițional, dobândesc drept de acces în cetate. Picasso l-a pictat pe Minotaur, precizează Breban, cu un corp musculos omenesc și un cap de animal, vegetând într-o hrubă. În romanul lui Breban adăpostul terifiant este locuința unui bătrân ma-niac, Jiquidi, un vast apartament cu perdele trase ca să nu pătrundă lumina zilei, cu coridoare întortocheate, în care te poți rătăci
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
netrebnic, constați că urâtul nu epuizează întreg mecanismul psihic pus sub lupă. Printr-un proces de reflectare se scot la iveală și clipele de șovăială ale unei bestii, stările de slăbiciune și de rătăcire. Pe fragmente, reacțiile seamănă cu purtări omenești comune, dau senzația unei umanizări. Descoperi leziuni lăuntrice și autoreconstituiri cu o logică aparte, care solicită înțelegerea, poate chiar și o doză de solidaritate și fraternizare. Încercarea de a pricepe dedesubturile presupune să înaintezi temerar pe o muchie de cuțit
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
lui Dostoievski n-a fost la înălțimea revelației inițiale. În panică, marele scriitor a anexat acțiunii un final al abandonului, al replierii, o infirmare a logicii caracterului. Lăudând foamea unei împliniri biologice, Breban desfide impasul, nu admite stadiile retragerii spre omenesc. După spargerea cifrulul convențional, tot ce urmează - dorința de a i se ierta păcatul, căința, ispășirea - ar fi o abatere de la demersul embrionar. Prozatorul român se erijează în avocat al cauzei răufăcătorului. în regatul inventat de el nu mai dispune
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
pun decât parțial în cârca autorului. Ceea ce apare frapant în eșafodajul cărții lui Dostoievski, din optica respectivă, este că fărădelegea - izbucnirea patimilor într-o jerbă fascinantă - n-are un pandant pe măsură în pedeapsă, în revanșa zbuciumului sufletesc (scrupule, compasiune omenească). Urmarea e scoaterea din uz a unor mecanisme și ele specific umane, o automutilare, chiar dacă nu e percepută ca atare. La acest punct mi se pare instructivă situarea în paralel a unui proiect care l-a ispitit pe Dostoievski cu
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
dezvelirea atracției către rău, care inspiră ambele opere, înregistrez circumstanța că la Breban e ocolită traversarea prin regiunile neliniștii, ale frământărilor, ale regretului. E o chestiune de optică. În orice caz el suprimă de bună voie un parcurs în sedimentarea omenescului. Excepționala intuiție a contradicțiilor psihologice îl conduce spre alte escapade spirituale. Există însă și o omogenizare. Departe de a fi previzibil și univoc, cinicul său, - Jiquidi, bântuit și el de diverse manii, îndură ca Ivan cel Groaznic spaima de singurătate
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
scurte pauze din locuința sufocantă. El efectuează plimbări în pas alergător ca să curme melancolia. Se surpă alura de infailibilitate când despică el însuși disjuncțiile firii sale de satir și surplusul de libidinozitate (dincolo se specifică "încălcarea tuturor legilor"). Sunt spasme omenești care indică o natură complexă. Bizară e însă oprirea în fața unei uși tainice, oculte. În spatele ei zac, probabil îngropate, amintiri dureroase, refulate. Nici o tresărire nu mai vine din porțiunile ascunse. Nu mai străbat, nici măcar deformate, avertismentele cu care îl teroriza
Diavolul văzut dinăuntru (Romanele lui Nicolae Breban) by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8559_a_9884]
-
care ține strâns laolaltă galaxiile, care dacă fug una de alta, fug legate împreună, într-o goană generală... Ni se dă următorul exemplu: privim de sus, din înaltul boltei cerești suprafața globului terestru, noaptea, șiragul de lumini al marilor așezări omenești, orașele importante, - și între ele, beznă deplină, ca și când nu ar mai exista nimic. Nu vedem însă autostrăzile ce leagă una de alta aceste orașe luminate; nu vedem materia neagră invizibilă ce le unește, - nevăzută. Este materia fără de care totul s-
Hubble by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8605_a_9930]
-
L.V.R.: Afirmați undeva că "dacă oamenii ar citi, ar deveni mult mai buni, mai omenoși". N.A: Cuvântul e foarte apropiat de suflet, deci cred că dacă am citi mai multă literatură bună, ne-am apropia mai mult de spiritul omenesc. Toate dezastrele provin de la persoanele triste, decepționate, de la cele care nu sunt împăcate cu ele însele. L.V.R.: În Spania se citește literatură bună în prezent? N.A.: Nu, nicidecum. Tinerii nu citesc. Fiica mea mai mică, de 17 ani, nu mi-
Nuria Amat Sîntem aleși pentru anumite lucruri by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/8614_a_9939]
-
Petru Dumitriu, de apucare a realității în toate articulațiile ei... și... (se termină aici). * Respira rar, gâfâind, te făcea să te gândești la aerul care îți pătrundea în corp, ritmic, cu regularitatea unei pompe aspiro-respingătoare. îți revela brusc precaritatea mașinii omenești, care fără de acel element subtil ce se strecura pe nări, mișcând firicelele de păr din nas, în gură, făcând să vibreze mucoasele umede, roșietice, s-ar fi prefăcut într-o masă inertă... * Dacă mă pui să jur, înseamnă că n-
Jurnal intim by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8631_a_9956]