1,193 matches
-
altceva decât să te lași scris de textul care s-a acumulat În tine și care nu găsește decât o supapă de expresie. Convenționalitatea limbajelor artificiale Îndepărtează de acest text originar, a cărui schemă trebuie să fie genuină, nemaiîncercată. Fragmentarismul oralității ar fi probabil asemenea tentativă de sustragere de la convenționalitate, iar pericolul de a institui o altă convenționalitate este oricum mai redus. Când scriu, mă străduiesc să comunic stări și expresii reale, iar nu stereotipii de limbaj; dacă individul ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
alta și ne zăngăneau în creier, ca un arc de ceasornic smuls din capace. — Aveți un fel ciudat de a vorbi, spuse Filip, când bătrânul tăcu. De parcă ați fi scris lucrurile astea și acum le citiți. Nu e pic de oralitate în cuvintele astea. — Nu-ți spun decât ce e necesar, ce rost are să lăbărțezi suferința ? E lipsit de noimă să lungești, să exagerezi ori să-ți folosești fantezia pentru un secol care, cel puțin în privința suferinței, a fost atât de
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
sau asociate. Rolul determinant al acestei discipline este că vine în sprijinul formării copilului care întâmpină dificultăți în realizarea actului vorbirii, perfecționării și dezvoltării comunicării, dezvoltării proceselor de cunoaștere și a auzului fonematic. În însușirea, învățarea limbajului și recurgerea la oralitate a copilului cu deficiențe grave, profunde sau asociate, pot apărea, o sferă largă de dificultăți de învățare, consecințe ale deficiențelor, cum ar fi: precaritatea limbajului, comunicare săracă, crispare, dificultăți gramaticale în general, deficiențe de evocare, redare, relatări și unele tulburări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206960_a_208289]
-
dar mai ales prin preluarea și modificarea semantică a unor cuvinte ale limbii comune; dintre acestea, o categorie interesantă o constituie termenii moderni, aparținînd limbii culte sau chiar limbajelor de specialitate, care contrastează cu dominanta populară și vulgară a registrelor oralității informale. Un exemplu pentru această zonă neologică a argoului îl reprezintă evoluția destul de recentă a termenului penal. Termenul (împrumut din franceză, de pe la începutul secolului al XIX-lea, raportat și la un etimon latin cult) aparține limbajului juridic: sursă predilectă pentru
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
am apucat de băut ceai penal; așa numeam apa cu zahăr, că dacă am fi avut și un pic de sare de lămîie ieșea o citronadă în toată regula” (M. Avasilcăi, Fanfan, rechinul pușcăriilor, 1994, p. 22). Textele impregnate de oralitate din Internet (mai ales mesajele din forumuri) ilustrează extinderea termenului penal în argoul juvenil, în categoria „evaluatorilor” generali, a adjectivelor calificative care indică aprecierea pozitivă sau negativă. Categoria - care cuprinde termeni ca mișto/nasol, marfă/ nașpa - este extrem de supusă modelor
„Penal” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13492_a_14817]
-
instanță. El poate lămuri sensul real, exact, al relatărilor sale și poate convinge instanța de sinceritatea sa. De altfel, folosirea declarațiilor scrise (cu titlu de mărturie) ar fi potrivnică rolului activ al instanței și ar lipsi părțile de garanțiile publicității, oralității și contradictorialității dezbaterilor, de care ele beneficiază în cazul ascultării martorilor în instanță. VII.4.2.2. Reguli aplicabile mărturiei VII.4.2.2.1. Regula generală Atât în reglementarea vechiului Cod civil, cât și a celui nou, regula generală
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
creatoare a lui Creangă este prezentă într-o măsură sau alta în toate cele trei categorii. Un prim element pe care trebuie să-l avem în vedere în analiza poveștilor este limbajul și, în strânsă legătură cu acesta, impresia de oralitate pe care o creează Creangă în basme și în întreaga sa operă. Premisa corectă a unei asemenea abordări ar trebui să fie ideea enunțată de G. Călinescu și anume că „limba, văzută ca un adaos de frumusețe, n-a făcut
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Poveștile, ca și Amintirile sau povestirile, sunt pline de termeni populari și dialectali. Neologismele lipsesc aproape în totalitate, dar asta se întâmplă din motive cât se poate de logice, „fiindcă rațiunea literară cere ca eroii țărani să vorbească țărănește”. Aparenta oralitate a poveștilor se naște, în primul rând, din predominanța acestui vocabular țărănesc. O altă sursă a presupusei oralități a lui Creangă ar putea fi multitudinea de proverbe și zicători care apar la fiecare pagină. Autenticitatea vorbirii pe care o susține
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
dar asta se întâmplă din motive cât se poate de logice, „fiindcă rațiunea literară cere ca eroii țărani să vorbească țărănește”. Aparenta oralitate a poveștilor se naște, în primul rând, din predominanța acestui vocabular țărănesc. O altă sursă a presupusei oralități a lui Creangă ar putea fi multitudinea de proverbe și zicători care apar la fiecare pagină. Autenticitatea vorbirii pe care o susține această încărcătură paremiologică nu trebuie confundată însă cu naturalețea. E greu de crezut că un țăran adevărat ar
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
se legăna în văzduh, luminând pământul.”. (Dănilă Prepeleac, p.185) Fragmente ca acesta trec însă neobservate, în prim plan rămânând intenția autorului de a stârni râsul și de a crea, prin umor, o legătură mai directă cu cititorul. Impresia de oralitate, despre care s-a discutat, este susținută mai curând de aceste intervenții în text ale povestitorului, prin care autorul reușește să creeze o anumită complicitate între cel care povestește și cel care citește sau ascultă basmul: „Ce or fi isprăvit
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și personaje exemplare. Scriitorul probează capacitatea de a crea atmosferă din notații pline de acuratețe privind natura, prezența umană, specificul local. Textele din „Momentul adevărului” și alte prospectări critice (1994) sunt eseistice, scrise într-o manieră colocvială, ce poartă marca oralității impuse de faptul că erau concepute spre a fi transmise pe calea undelor, la Radio Europa Liberă. Inevitabil modelate de subiectivitatea autorului și de contextul în care au fost realizate, comentariile difuzate în cadrul emisiunilor „Tribuna liberă” și „Meridiane culturale” conțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288972_a_290301]
-
Cei care au cunoscut epoca sigur că lecturează cu aviditate volumul doi: autorul povestește cu talent literar (el are, de altfel, jucate două piese și un film la care a semnat scenariul), cu simț de observație, cu umor, cu agreabilă oralitate (din prefața la volumul întîi, se înțelege că memoriile au fost dictate, nu redactate direct de autor!); analiza sistemului politic comunist este făcută cu duritate, fără menajamente. Portretizarea colegilor, chiar și-n cîteva rînduri, surprinde esența. Trecerea graniței este și
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
1972. Eliade, Mircea, Drumul spre centru, Editura Univers, București, 1991. Eliade, Mircea, Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 1992. Eminescu, Mihai, Literatura populară, Editura Minerva, București, 1977. Epictet, Marcus Aurelius, Manualul către sine, Editura Minerva, București, 1977. Fochi, Adrian, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980. Förster, Fr. Wilhelm, Cartea vieții, Editura Librăriei „Socec”, București, 1925. Freiberg, Alex, Mozaic de gânduri: aforisme și reflecții, Casa editurii Eolia, București, 1994. Garter, Moses, Literatura populară română, Editura Minerva, București, 1983. Gibran, Kahlil, Profetul, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Nevoie de el/ Și întrebarea care-l aștepta/ A murit". (Contratimp). Același tip de trăire e încercată și în Urcarea muntelui (1985), volumul de poezie al Ilenei Mălăncioiu, unde "poemele pe aceeași tramă narativ-parabolică, într-un limbaj apropiat de naturalețea oralității, exprimă disperarea celui care își găsește unicul refugiu în vis, în deșertul din propriul creier, de vreme ce țara de-afară nu este decât un wasteland trist"184: "Exilată în țara din creierul meu,/ Unde nu e nici iarnă, nici primăvară,/ Ci
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în țările din Est. Supravegherea nu se mulțumește doar cu simpla exercitare, ea se cere dublată de o urmă scrisă, de o dovadă materială, de un reper temporal. A supraveghea și... a scrie, iată două operațiuni complementare, proprii aparatului totalitar. Oralitatea nu face aici decât să deschidă calea delațiunii și a culegerii de informații, pe care numai scrisul le atestă și le consolidează. Iar această filosofie, apropiată de practicile asiatice, este acompaniată de un uluitor mecanism de arhivare, căruia cei aflați
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
din care, în cartea Mariei Pavnotescu, e abordat și tratat obiectul de studiu e una eminamente didactică. Stilul expunerilor și analizelor nu se vrea stil de "creație critică", ci unul adecvat metodologiei predării în clasă. Simplu, limpede, accesibil, el include oralități, clișee verbale, stereotipii, simplificări, formulări apodictice. Spre deosebire de atâția profesori din învățământul mediu, timorați de prestigiul autorilor "consacrați" sau creatori de limbaje insolite, lipsiți de curajul de a pronunța judecăți de valoare proprii, atenți să nu spună ceva în dezacord cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
stabilitate și identitate dă naștere poftei de valori! Ritmul scrisului calmează gândirea, imprimându-i un anumit tempo și favorizându-i curgerea. Poate că acesta este "pulsul" normal al minții, normalitate dezvoltată în urma centrării spirituale pe scriere și lectură, în dauna oralității. * De scris "Chipurile morții"; un punct de pornire: experiența în vis a morții, convingerea și aproape liniștea pe care o aduce cu ea când survine într-un context tragic. Fundița care însoțește de obicei rochia de mireasă arată că este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
merge pînă la a delimita poezia descriptivă sau, mai mult, face ca violența lingvistică să marcheze lucruri motivînd succesiunea temporală narativă printr-o succesiune temporală reală, adică descriind obiectul pe măsură ce apare, haina pe măsură ce este îmbrăcată etc.". (1973, p. 17) 12. " Oralitatea realizează alăturarea dintre segmental și suprasegmental, scripturalul le disociază. Gesturile și decorurile nu mai reprezintă doar cadrul lor, ci li se asociază în secvențe. În oral, sincretism, în scris, analiză. Scriitura fixează fiecare element în secvența precedentă. Marca scripturalului este
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
le-au putut avea, ci numai a le fixa modul specific de existență în istorie. Oarecum la fel s-ar putea desluși lucrurile în planul culturii. Creația sub orice formă interesează, și popoarele care au creat mai ales în registrul oralității se află deja în atenția legitimă a cercetării. Istorici, antropologi, etnografi, folcloriști etc. Au pus deja la punct programe de anchetă, pe seama cărora vom putea ști mai mult, mai temeinic, mai bine despre "umiliții și ofensații" istoriei. Înseamnă aceasta că
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sunt vie, tu ești mort, Și ochiul tău mă-ngheață. (M. Eminescu, Luceafărul) 1.Precizează o temă a fragmentului. 2.Explică rolul apostrofului din primul vers. 3.Prezintă două trăsături ale modului de expunere folosit. 4.Indică două elemente specifice oralității. 5.Încadrează, prin două trăsături, textul în dialog literar. (0,5p.) (1 p.) (1 p.) (1 p.) (1 p.) Text B ACTUL I, SCENA V Spiridon: (singur, intră din dreapta făcându-și o țigară) Măă! al dracului rumân și jupânul nostru
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
că nu-ș' ce-avea, era turbat rău de tot (s-aude zgomot). Auliu! Vine! (stinge repede țigara cu degetele și o bagă în buzunar.) (I.L. Caragiale, O noapte furtunoasă) 1.Rezumă conținutul fragmentului. (0,5p.) 2.Indică două elemente specifice oralității. (1 p.) 3. Prezintă două trăsături ale modului de expunere folosit. (1 p.) 4.Evidențiază rolul indicațiilor scenice. (1 p.) 5.Încadrează, prin două trăsături, textul în monolog dramatic. (1 p.) Barem de notare: se acordă 1 punct din oficiu
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
sensul expresiei a (le) da paiéle. 4.Explică rolul virgulelor din citatul: - Încă te uiți la ei, bărbate,... 5.Transcrie două sintagme care indică bunăstarea familiei. 6.Menționează două trăsături ale modului de expunere prezent. 7.Exemplifică două mărci ale oralității. 8.Transformă replica mamei din stil direct în stil indirect. 9Comentează, în 4-6 rânduri, atitudinea părinților în raport cu manifestările copiilor. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL FAMILIA Testul
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă. (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) 1.Precizează sinonimele termenilor: chipos, oastea. 2.Notează patru fonetisme populare. 3.Motivează folosirea verbelor la timpul imperfect. 4.Exemplifică două realizări ale oralității. 5.Prezintă două caracteristici ale textului narativ. 6.Menționează două trăsături ale basmului, pe baza fragmentelor. 7.Transcrie două formule specifice basmului. 8.Evidențiază caracterul simbolic al numelui Harap-Alb. 9.Ilustrează, în 4-6 rânduri, comicul de limbaj/ de nume. Barem
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
antonimele termenilor: depărtată, deasupra. 2. Explică sensul expresiei a fi oale și ulcele. 3. Motivează rolul punctelor de suspensie din final. 4. Transcrie două coordonate spațiale și două temporale. 5. Comentează semnificația comparației din final. 6. Prezintă două mărci ale oralității existente în fragmente. 7. Precizează modul de expunere folosit în prezentarea Ancuței. 8. Ilustrează două trăsături ale povestirii, pe baza citatului. 9. Argumentează, prin două trăsături, încadrarea fragmentelor într-un stil funcțional. Barem de notare: se acordă câte 1 punct
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
un vis... (Mircea Eliade, La țigănci) 1.Precizează antonimele verbelor: (a) întreba,(a) începe. 2.Evidențiază, prin două enunțuri, omonimia cuvântului cap. 3.Motivează rolul punctelor de suspensie din final. 4.Transcrie două coordonate spațiale. 5.Prezintă două mărci ale oralității existente în fragment. 6.Comentează, în 4-6 rânduri, semnificația ultimei replici. 7.Relevă caracterul simbolic a două personaje de mai sus. 8.Transformă dialogul dintre Gavrilescu și Hildegard în vorbire indirectă. 9. Ilustrează două trăsături ale nuvelei fantastice, pe baza
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]