1,221 matches
-
pe care am simțit-o în acea după-amiază, când am văzut-o pe doamna Fei. Capul ei se sprijinea pe marginea borcanului, fața îi era murdară, iar pe bărbie îi picura o substanță verde, lipicioasă. Mama mă apucă de umeri: — Orhideea, promite-mi că vei fi atentă și înțeleaptă. Clatin din cap, în semn că-i voi urma sfatul. Dar miile de frumuseți alese? întreabă Kuei Hsiang. Majestatea Sa e încurajat să ia doamnele pentru plăceri de o clipă? Poate să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
o iubește. Tăcerea se așterne între noi pentru o vreme, apoi mama continuă: Probabil că Majestatea Sa le urăște pe doamnele pe care mama sa și eunucii i le impun. Cu siguranță se simte ca un câine dus de nas. Orhideea, ce o să faci? întreabă Rong. Dacă respecți regulile, nu-i vei atrage atenția împăratului; însă dacă vei încerca să fii ispititoare, iar Majestatea Sa te va dori, Marea Împărăteasă ar putea să-ți taie membrele! Haideți să mergem la Templul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
lume care să fie fericită să-și vândă copila, dar și-o vinde.“ Unchiul și vărul Ping vin să mă vadă și sunt nevoiți să îngenuncheze. Când unchiul se înclină și mă numește Majestatea Voastră, Ping râde: — Tată, asta-i Orhideea! Căpetenia eunucilor îl plesnește peste față înainte de a apuca să-și sfârșească propoziția. E mult prea târziu ca unchiul să dreagă relația noastră. Se poartă frumos numai pentru că vrea să profite de pe urma statutului meu. A uitat prea repede ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
prea repede ce a făcut. Ghinionul lui, căci mi-ar fi plăcut foarte mult să-l ajut. Rong vine la mine de îndată ce unchiul și Ping pleacă. După ce o vreme îndrugă verzi și uscate, ajunge la subiect: Dacă vezi vreo posibilitate, Orhideea, mi-ar plăcea să mă mărit cu un prinț sau cu un ministru de la Curte. Îi promit că voi fi cu ochii în patru. Mă îmbrățișează și plânge. Plecarea mea e mai grea pentru ea decât pentru mine. Data de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
îmbrac pentru ceremonie. Încerc să-mi păstrez un chip vesel, dar în ochi mi se strâng lacrimi. Manfoos mă imploră să le spun ce mă supără. — Îmi este greu să mă ridic atunci când mama mea este în genunchi, zic eu. — Orhideea, trebuie să te deprinzi cu eticheta, zice mama. Acum ești doamna Yehonala. Mama ta e onorată să se considere servitoarea ta. — E vremea pentru baia Majestății Voastre, zice una dintre manfoos. — Îmi permiteți să mă ridic acum, doamnă Yehonala? mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
-i acorda permisiunea. Aceeași regulă se aplică și în cazul în care vreau să plec din palat ca să-mi vizitez familia. Gândul că nu voi putea să-mi văd mama și frații mă înspăimântă și încep să plâng. — Fruntea sus, Orhideea. Mama ia un prosop și începe să mă șteargă. Ar trebui să-ți fie rușine că plângi așa. Îmi pun brațele ude în jurul gâtului ei: — Sper ca fericirea să-ți îmbunătățească sănătatea. — Da, da, zâmbește mama. Copacul longevității mele a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
imperială. Înainte să apuc să vorbesc cu Rong, un eunuc de afară anunță: — Ducele Kuei Hsiang a venit să o vadă pe doamna Yehonala. — Sunt onorată. De data asta, cuvintele îmi zboară cu ușurință de pe buze. Fratele meu se încurcă: — Orhideea... ăăă, doamnă... doamnă Yehonala, Majestatea Sa... ăăă... Majestatea Sa, împăratul Hsien Feng... Întâi de toate, în genunchi, îi corectează mama manierele. Kuei Hsiang își îndreaptă neîndemânatic postura. Piciorul stâng i se agață de colțul robei, și fratele meu se prăbușește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
un lavoar din lemn de trandafir incrustat cu sidef. În spatele meu se află paravane pentru pat făcute din cele mai valoroase picturi vechi. Inima mea mă dojenește: Ce altceva ai mai vrea, ce altceva ai mai putea să-ți dorești, Orhideea? Îmi este frig, dar mi s-a spus să las ușa deschisă în timpul zilei. Stau pe pat, acoperită cu o cuvertură bej, și mă sprijin de cele opt cuverturi împăturite, confecționate din mătase și bumbac de cea mai bună calitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
unui împărat. Femeile își ridică spre cer brațele subțiri ca niște bețe. Mâini în formă de gheare fac mișcări ce par să zgârie aerul. Mă cuprinde un copleșitor sentiment de milă pentru aceste femei și mă aud spunând: — Eu sunt Orhideea. Îmi pare bine să vă cunosc. Ele se ridică, mijinduși-și ochii. Expresia de pe chipurile lor seamănă cu a unor animale de pradă. Avem o intrusă! se aude o voce tremurătoare, de femeie foarte bătrână. Ce să facem cu ea? — Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
rău și o roagă pe Rong să pună niște prosoape lângă patul ei. Rong pune pe sobă un vas cu plante medicinale puternic mirositoare, pentru cazul în care Orașul Interzis și-ar trimite spioni. Sosește Fann Sora cea Mare: — Impresionant, Orhideea! Impresionant! Ești precum un ardei iute toamna - pe zi ce trece mai roșie și mai picantă! Nu are timp să-mi spună cât de mult dor îi este de mine. Am un loc unde poți învăța ceea ce trebuie să faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de mine. Am un loc unde poți învăța ceea ce trebuie să faci, dar trebuie să te deghizezi. Fac schimb de haine cu Rong, în timp ce Fann Sora cea Mare îi dă lui An-te-hai un rând de haine femeiești. O duc pe Orhideea să viziteze o prietenă, îi spune Fann mamei. Suntem deja în stradă când Fann îmi zice că ne îndreptăm spre Casa Lotusului. — Fann! Cunosc natura casei și de aceea ezit. — Aș vrea să avem de ales, Orhideea, zice ea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
O duc pe Orhideea să viziteze o prietenă, îi spune Fann mamei. Suntem deja în stradă când Fann îmi zice că ne îndreptăm spre Casa Lotusului. — Fann! Cunosc natura casei și de aceea ezit. — Aș vrea să avem de ales, Orhideea, zice ea pe un ton de scuză. Stau în mijlocul drumului, incapabilă să iau o hotărâre. — La ce te gândești, Orhideea? — Să câștig inima Majestății Sale, sunt cuvintele care îmi ies din gură. Atunci vino, Orhideea. Vom folosi casa numai pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
că ne îndreptăm spre Casa Lotusului. — Fann! Cunosc natura casei și de aceea ezit. — Aș vrea să avem de ales, Orhideea, zice ea pe un ton de scuză. Stau în mijlocul drumului, incapabilă să iau o hotărâre. — La ce te gândești, Orhideea? — Să câștig inima Majestății Sale, sunt cuvintele care îmi ies din gură. Atunci vino, Orhideea. Vom folosi casa numai pentru ceea ce ne poate învăța - modalitățile de a satisface bărbații. Închiriem o căruță trasă de un măgar. După o jumătate de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
vrea să avem de ales, Orhideea, zice ea pe un ton de scuză. Stau în mijlocul drumului, incapabilă să iau o hotărâre. — La ce te gândești, Orhideea? — Să câștig inima Majestății Sale, sunt cuvintele care îmi ies din gură. Atunci vino, Orhideea. Vom folosi casa numai pentru ceea ce ne poate învăța - modalitățile de a satisface bărbații. Închiriem o căruță trasă de un măgar. După o jumătate de oră, ajungem în colțul vestic al Pekingului, unde străzile se îngustează și aerul miroase urât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
cea deja existentă? Tinerețea din sufletul meu se deșteaptă și mă tachinează, numindu-mă „baston făcut din gheață“. Mă dojenesc pentru a-mi fi creat propria vreme rea. Simte lumina soarelui! strigă înțelepciunea-mi tinerească. De ce să-ți trădezi curajul, Orhideea? De când a murit tatăl tău, nu ai găsit nici o potecă fără să calci pe buruieni! Aud o voce de bărbat. Vine din partea dreaptă a holului de legătură. Nu poate fi decât a Majestății Sale, împăratul Hsien Feng. Mă cuprinde un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
persoană obișnuită. Care va fi reacția lui Fann Sora cea Mare când va afla că m-am adresat Fiului Cerului ca de la un suflet la altul? Zâmbesc numai când mă gândesc la ce față va face. Va răspândi povestea „legendarei Orhideea“ până când va face bășici la buze. Îi spun aproape cu elan Majestății Sale că sunt pregătită să fiu luată de eunuci. Hsien Feng nu face nici o mișcare. Pare să fie surprins de situație. Însă ceea ce simte el nu mai contează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
ridică și merge desculț spre o tavă de aur de pe biroul său. Pe tavă se află plăcuța de bambus cu numele meu. Ridică plăcuța și o ține în căușul palmei: doamna Yehonala. Cum îți spun cei din familia ta, Yehonala? — Orhideea. — Orhideea. Dă din cap și murmură de mai multe ori numele în timp ce lasă plăcuța să cadă la loc pe tavă. Ei bine, Orhideea, poate că ai dori să mă rogi să îți îndeplinesc o ultimă dorință. — Nu, aș vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și merge desculț spre o tavă de aur de pe biroul său. Pe tavă se află plăcuța de bambus cu numele meu. Ridică plăcuța și o ține în căușul palmei: doamna Yehonala. Cum îți spun cei din familia ta, Yehonala? — Orhideea. — Orhideea. Dă din cap și murmură de mai multe ori numele în timp ce lasă plăcuța să cadă la loc pe tavă. Ei bine, Orhideea, poate că ai dori să mă rogi să îți îndeplinesc o ultimă dorință. — Nu, aș vrea să o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
plăcuța și o ține în căușul palmei: doamna Yehonala. Cum îți spun cei din familia ta, Yehonala? — Orhideea. — Orhideea. Dă din cap și murmură de mai multe ori numele în timp ce lasă plăcuța să cadă la loc pe tavă. Ei bine, Orhideea, poate că ai dori să mă rogi să îți îndeplinesc o ultimă dorință. — Nu, aș vrea să o termin cu viața cât mai repede cu putință. — Cu siguranță voi onora această dorință. Altceva? — Nu. — Păi atunci, zice împăratul, poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
asta. Efortul împăratului de a părea neînduplecat nu poate ascunde umbra unui zâmbet. — Da, nu m-ar deranja să aflu, reușesc eu să răspund. — Ei bine, totul a început cu eunucul-șef Shim, care mi-a spus o poveste... Vino, Orhideea, întinde-te lângă mine. Nu are ce rău să-ți facă, nu? Poate că asta o să te transforme într-o fantomă bună. În timp ce mă urc în pat, mă încurc în cămașa de noapte. — Jos, jos cu aia. Împăratul arată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și zâmbesc. — Zâmbetul s-a întors! țipă el fericit, ca un copil care descoperă o stea căzătoare. — E vremea ca Majestatea Voastră să doarmă? — Nu mai este o treabă ușoară, oftează el. — Ar ajuta dacă ați renunța la gânduri. — Imposibil, Orhideea. — Majestății Voastre îi plac jocurile? Nu mă mai interesează jocurile. — Majestatea Voastră știe „Bucurie la întâlnire“? — Ăsta e un cântec vechi. De Chu Tun-ju din dinastia Sung? — Ce memorie excelentă are Majestatea Voastră! — Dă-mi voie să te previn, Orhideea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Orhideea. — Majestății Voastre îi plac jocurile? Nu mă mai interesează jocurile. — Majestatea Voastră știe „Bucurie la întâlnire“? — Ăsta e un cântec vechi. De Chu Tun-ju din dinastia Sung? — Ce memorie excelentă are Majestatea Voastră! — Dă-mi voie să te previn, Orhideea, că nici un doctor nu a reușit să mă ajute să dorm. — Pot să iau qin-ul Domniei Voastre? Se întinde după instrument și mi-l dă. Ciupesc corzile și încep să cânt. Mă sprijin de grilajul vestic al zidului orașului Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
îți vine în minte. Degetele mi se plimbă la întâmplare pe corzi. O clipă mai târziu, îmi vine în minte o melodie. — Se numește Nemuritor la podul Magpie, compus de Ch’in Kuan. Îmi dreg vocea și încep. — Stai puțin, Orhideea. Nemuritor la podul Magpie? De ce nu am auzit niciodată de cântecul ăsta? E popular? — A fost. — Nu e corect, doamnă Yehonala. Împăratul Chinei ar trebui să fie informat despre tot. — Păi de-asta sunt eu aici, Majestatea Voastră. Pentru mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Apoi, într-o noapte, mă întreabă: — Ce ai dori să-ți ofer? N-aș vrea să spun „să te văd curând“, însă mă tem că asta e ceea ce încep să-mi doresc. Încerc să mă stăpânesc, dar lacrimile mă trădează. — Orhideea, nu fi supărată. Am puterea de a-ți da orice. Promisiunea lui îmi alină inima, însă mintea mă avertizează să nu mă încred în vorbe rostite într-un moment de pasiune. Îmi spun că mâine îi va fi trimisă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pământului în timpul necesar pentru a lua o masă. Temându-se pentru sănătatea lui Hsien Feng, Marea Împărăteasă îi ordonă să se liniștească: — Părăsește-ți biroul, fiule. Rădăcinile bolnave ale ființei tale trebuie revigorate. — Vrei să vii cu mine la culcare, Orhideea? Majestatea Sa lasă să-i cadă roba grea și mă duce la culcare. Însă nu mai este cel de altădată. Simțul plăcerii l-a părăsit, iar eu nu mai pot să-l excit. — N-a mai rămas nici un element yang
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]