2,698 matches
-
Petre Ghelmez, Nadina Cordun, Mihai Duțescu, Dragoș Vrânceanu, Mariana Costescu, Ileana Roman, Ioana Dinulescu, Dumitru Velea, Ovidiu Hotinceanu, Ioana Proca, Gabriel Chifu, Dan Lupescu, Florea Miu ș.a., chiar Marin Sorescu aflându-se la începuturile sale. Înainte de 1990 calitatea liricii propuse oscilează între festivismul impus de cadrul politic al epocii și intenția de aliniere la valorile naționale și europene. Sunt selectate totodată versuri de Ion Caraion, Victor Eftimiu, Miron Radu Paraschivescu, Ștefan Roll, Ion Bănuță, Ștefan Bănulescu, Ilie Constantin, Mircea Ivănescu, Eugen
RAMURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289128_a_290457]
-
numai câțiva ani să se desprindă de sub tutela maeștrilor săi - Eminescu, Goga, Aron Cotruș, Bacovia și mai cu seamă Lucian Blaga -, făcând sesizabilă în poeme acea „schimbare la față” menită a-l reprezenta. Asemenea multora dintre colegii lui de generație, oscilează și el între o lirică de esențe pure și una de factură tradițională, ale cărei semne și sonuri - cum observă Octav Șuluțiu - se lasă ușor detectate, de la Andrei Mureșanu până la Mihai Beniuc. Preluând câteva dintre toposurile și motivele caracteristice, tânărul
MOLDOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288230_a_289559]
-
inginer. Remarcabilă este și strategia regizorală, cvasiteatrală, de desfășurare a unei intrigi tradiționale (vechiul „triunghi” amoros): confesiunile fiecărui personaj se derulează în spațiul izolat al unui golf, într-un peisaj de amurg care, alături de dinamica sentimentală (subiectul propriu-zis al prozei), oscilând între pasiune paroxistică și gelozie maladivă, ar părea că provine din romanul interbelic (Anton Holban, Cella Serghi). SCRIERI: Orizonturi dobrogene, Constanța, 1964; Ceasul umbrei, București, 1969; Elementele, București, 1974; Poem scris pe suflarea pământului, București, 1975; Golful sălbatic, București, 1977
MOTOC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288261_a_289590]
-
peisaj care năzuiește către liniștea patriarhală, deși este bântuit de „banchetul strigoilor” ( Seara când vin prin sat...). Înțelepciunea comunitară pare să constituie un scut a cărui ocrotire este însă ascunsă îndărătul vorbei în doi peri, susținută de un text care oscilează între poemul în proză și snoava cu iz sapiențial, ca în Șarpele casei (1998). M. este adeptul unui lirism eliberat de elemente livrești, cu toate că nu totdeauna și le refuză. Un rest de „înțelepciune” din cărți rămâne în subtext, ca un
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]
-
de bulevard, și a criticat piesele unor dramaturgi reputați, români sau străini, pentru slăbiciuni de construcție, pentru lipsa adâncimii psihologice, pentru neconcordanța cu adevărul istoric. O atenție deosebită acordă teatrului istoric. Influențate de poezia lui Maurice Rollinat, versurile lui O. oscilează între parnasianism și simbolism. Este o poezie echilibrată, tinzând către exactitate prozodică, în care nostalgia plecărilor, a depărtărilor, a necunoscutului se îmbină cu vagi presimțiri și cu misterioase elanuri erotice. SCRIERI: Alexandru Obedenaru, București, 1891; Bibliografia cestiunii Orientului, București, 1899
ORASANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288564_a_289893]
-
suprasisteme (familii, grupuri sociale, comunități) care, autoorganizându-se și sporindu-și autonomia, tind să se transforme în sisteme cu finalități proprii, modelând în spiritul lor orientarea indivizilor din care sunt compuse, tinzând să-i transforme pe aceștia în subsisteme. Indivizii înșiși oscilează între orientarea spre propriile lor finalități și interiorizarea și identificarea cu finalitățile globale ale colectivității, în timp ce colectivitatea oscilează și ea între accentuarea unor finalități supraindividuale și considerarea cumulată a finalităților membrilor săi. De aici o concluzie care este după părerea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
finalități proprii, modelând în spiritul lor orientarea indivizilor din care sunt compuse, tinzând să-i transforme pe aceștia în subsisteme. Indivizii înșiși oscilează între orientarea spre propriile lor finalități și interiorizarea și identificarea cu finalitățile globale ale colectivității, în timp ce colectivitatea oscilează și ea între accentuarea unor finalități supraindividuale și considerarea cumulată a finalităților membrilor săi. De aici o concluzie care este după părerea mea crucială pentru orice cercetare sociologică: un sistem social trebuie considerat a fi într-o stare de oscilație
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cu generațiile anterioare de muncitori, era inadecvat în raport cu tânăra generație. Muncitorii tineri, caracterizați printr-o pregătire școlară mai ridicată, printr-un sistem de valori și aspirații sensibil diferite de cele ale generațiilor mai vârstnice, reacționau negativ la stilul maiștrilor, care oscila între autoritar-paternalist și autoritar-capricios. Introducând în organizație informații despre natura acestui proces, este probabil că se va declanșa o tendință de reconsiderare a comportamentelor, atitudinilor și relațiilor. În sociologia industrială, utilizarea sistematică a feedbackului ca instrument al schimbării a devenit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
această situație, să privesc pe ceilalți, să respir, nu mă eschivez nici cu ajutorul privirii, nici cu cel al gândurilor”). Puțin câte puțin, SUDs diminuează: în cincisprezece minute aproximativ, valorile au descrescut pâna la un nivel de 2-3 puncte și nu oscilează așa cum s-a întâmplat în secvența precedentă. Isabelle înțelege scopul exercițiului: atunci când unda de șoc emoțional se declanșează, trebuie să nu încerce să o împiedice ci să acționeze în pofida acesteia și acceptând-o: „Atunci când roșesc, suport manifestarea, situația, în loc să evit
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de la începutul tratamentului, greutatea este stabilă. Gwen contestă acest rezultat: ea afirmă că a luat în greutate 2 kg și se referă din nou la teama sa de a nu se îngrășa mai mult. Terapeutul îi explică faptul că greutatea oscilează în permanență, că o variație de 2 până la 3 kg este normală, mai ales la începutul tratamentului. Ei discută apoi despre reținerile în ceea ce privește schimbarea unor obiceiuri cum ar fi cântăririle zilnice sau întâlnirile cu prietenele. Cei doi se referă la
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
problemele legate de consum, subiectul este adesea surprins, uneori contrariat sau șocat. In stadiul de contemplare, subiectul admite existența unei probleme, recunoaște că ar fi fără îndoială util să facă ceva, dar respinge ideea unei schimbări în viitorul nebulos. El oscilează între verbalizarea neliniștilor sale și aceea a motivelor pentru care nu trebuie să se neliniștească. In stadiul de determinare, subiectul începe să planifice o schimbare. Subiectul decide să-și modifice comportamentul care crează probleme. Adesea, el oscilează între acest stadiu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
viitorul nebulos. El oscilează între verbalizarea neliniștilor sale și aceea a motivelor pentru care nu trebuie să se neliniștească. In stadiul de determinare, subiectul începe să planifice o schimbare. Subiectul decide să-și modifice comportamentul care crează probleme. Adesea, el oscilează între acest stadiu și stadiul precedent al contemplației. In stadiul de acțiune, subiectul începe să acționeze pentru schimbarea comportamentului. Acest stadiu se caracterizează, dincolo de declarațiile de intenție, prin realizarea schimbării. Stadiul de menținere întărește efortul de prevenire a recăderii, început
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Terapeutul încurajează stima de sine, astfel încât subiectul să creadă în posibilitatea schimbării, deci să-și dezvolte motivația. Pacientul trebuie să fie responsabil de alegerile sale și de punerea în practică a schimbării sale. Motivația nu este o certitudine constantă: ea oscilează pe parcursul unei aceleași convorbiri. Relația terapeutică bazată pe raportul colaborativ nu este o relație expert/client ci o relație profesională bazată pe empatie, autenticitate și simpatie. Astfel, în cadrul unei convorbiri motivaționale trebuie să se formuleze întrebări deschise, pentru a nu
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
societății” care trebuia să fie dezvoltată. Paradoxal, spre deosebire de spiritul teoriei lui Marx, marxism-leninismul a evoluat ca o „filosofie”. Deși Marx a Încercat să se desprindă de stilul filosofiei speculative, opunându-i un stil științific, urmașii săi Engels și Lenin au oscilat târziu În acest câmp epistemologic din două motive. Mai Întâi, pentru că teoria lui Marx a continuat să se confrunte Într-un câmp epistemologic filosofic. Nevoia de detașare a teoriei marxiste de filosofiile competitive a accentuat necesitatea extragerii unor implicații filosofie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
inițial mai fac parte Anghel Rugină și Ștefan Teodorescu. În 1951 acesta se lărgește considerabil, în noua sa alcătuire (menționată la 13 noiembrie) intrând Vintilă Horia, Leontin Jean Constantinescu, N. Beldiceanu, Victor Buescu, alături de cei indicați inițial. De altfel, structura oscilează permanent între statutul de buletin („pentru informație și documentare proprie”) și cel de publicație cu o deschidere reprezentativă în surprinderea activității culturale a exilului. Acest aspect se impune mai ales în ultima perioadă de existență a O., când susținerea materială
ORIZONTURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288587_a_289916]
-
nutrite mai întâi de un naiv entuziasm față de regimul fascist și mișcarea legionară, apoi de adânca durere cauzată de ciuntirea din 1940 a Ardealului. P. debutează editorial în 1939, cu Gânduri de totdeauna, plachetă ce trădează încordarea experimentului, formele lirice oscilând între confesiune, dialog și epica de inspirație legendară. Tema iubirii „dincolo de fire” și inserțiile mitologice, deși absorbite de ingenioase colaje imagistice (în descendența lui D. Bolintineanu), sunt minate frecvent de expresia stângace, de versificația imperfectă și de fantezia prea ancorată
PAMFIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288640_a_289969]
-
s-ar putea numi Peripateticul (și în sens negativ), reapare în celălalt roman, Sonată dobrogeană (1942), unde întreaga schelărie epică este precară, din cauza lirismului excesiv al multor pasaje, prezent și în titlurile unor capitole. Adrianna, în jurul căreia se centrează acțiunea, oscilează între două prezențe masculine, Andrea și Michaell, visând, în cele din urmă, la același Costa. Corespondent feminin al lui Costa, contaminată fiind de „molima plecărilor”, ea se caracterizează totodată printr-un ciudat amestec de trăsături: femeie mondenă, vag aureolată de
PAPATANASIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288677_a_290006]
-
unei probleme psihologice privind criza religioasă declanșată într-o conștiință primară. Pe urmele lui Liviu Rebreanu, romancierul creionează cu trăsături sigure un portret de grup al sectei milenariste, în cadrul căruia evidențiază figura lui Maxim Muscă, șeful mișcării. Personaj dostoievskian, acesta oscilează între abjecție și candoare, micime sufletească și extaz, prăbușire și înălțare morală, impunându-și cu forța personalitatea. Fără limită (1936), roman cu accente freudiene, urmărește frământările sufletului modern într-o lume care și-a pierdut credința, autorul trasând cu precizie
PAPILIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288678_a_290007]
-
în volumul colectiv 13 poeți (1988), prima ei carte fiind Lenevind într-un ochi, apărută în 1990. În versurile din Lenevind într-un ochi, P. se relevă ca o poetă a dragostei, a universului intim, cotidian. Jocul delicat al sentimentului oscilează între euforie și îndoială, între exuberanță și melancolie, având ca punct de referință armonia și dizarmonia cuplului. Dintre simboluri o mare frecvență o are acela al ochilor, ca în tablourile lui Ion Țuculescu. Cu volumul Alfabetul doamnelor. De la Doamna B.
PARVULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288701_a_290030]
-
următorului volum al lui I., apărut în condiții grafice de excepție. Atelier poetic și operă finită în același timp, La Baaad (1979) este constituit din trei mari cicluri poetice (La Baaad, Sala de gimnastică și Amintiri din pădurea vieneză), care oscilează între calitatea de document literar și existențial și notația poetică febrilă, între prozaic și sublim, într-o încercare meritorie de a surprinde originile înseși ale poeziei și ale actului creator. „Am voit - declară poetul - să creez o echivalență verbală a
IVANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
LAMURA, publicație literar-culturală apărută la Craiova începând din noiembrie 2001, fără periodicitate regulată. Fiecare apariție cuprinde două, trei sau patru numere cumulate, oscilând între patruzeci și cincizeci de pagini. Director fondator e poetul și publicistul Dan Lupescu, căruia îi dau concursul Ovidiu Ghidirmic (director), Marian Barbu (redactor-șef), Ion Pătroiu și Romulus Turbatu (editor coordonator). Șefi de departamente redacționale sunt Patrel Berceanu (literatură-artă
LAMURA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287741_a_289070]
-
sinucide, nemaiputând îndura coșmarul unei existențe fără sens. Sexualitatea, ca ispită ce duce în cele din urmă la rușine și dezgust, și iubirea proiectată în absolut, poezia îmbrățișării și beția trivială a simțurilor, extazul și sila sunt polii între care oscilează trăirile pasionale ale pictoriței Tiziana, din romanul cu un titlu riscat, Sexul de peste drum (1934). Excitația tulbure a voluptății, deliciile viciului alungă pentru o vreme fantasmele vârstei inocente. Dorindu-și să fie iubită, tânăra parcurge o serie de experiențe ce
KARNABATT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287703_a_289032]
-
în calea competitivității carierei ocupaționale, care le determină să-și reducă ambițiile și chiar să caute dependența financiară. Capcana conflictuală își relevă contururile obiective și subiective între evadarea din și reconectarea la vechiul status al dependenței. Atitudinile și comportamentul cotidian oscilează între cele două extreme. Între „datoriile” familiale și autonomia personală se instituie alegeri dramatice și timpul insuficient pentru a le onora conștiicios pe toate. Formarea profesională cheamă realizarea în muncă, familia solicită armonia prin supunere sau, cu puțin noroc, prin
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
treimi dintre aceștia declarându-se membrii activi. Poate fi vorba de coruri bisericești, de consiliul enoriașilor, de asociații de tineret precum ASCOR etc. În timp ce în mediul urban nu există diferențe semnificative în acest sens față de 1999 (participarea în asociații religioase oscilează în jurul a 5%), în mediul rural creșterea spectaculoasă este probabil explicată de revitalizarea religioasă înregistrată în anii ’90 (Voicu, 2006). Să notăm însă că doar în mică măsură participarea în asociații religioase este un indicator al capitalului social de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
a dimensiunii participative a schimbării. Oficiul de Statistică al Comunităților Europene. Cifrele în cazul Bulgariei cunosc variații curioase. Site-ul Eurostat (http://epp.eurostat.cec.eu.int), consultat în 18 februarie 2006, indica o pondere a ocupării în agricultură care oscila între 1998 și 2005 între 8 și 13%, atingând 10% în al treilea trimestru din 2005. În schimb, variate alte surse (vezi nota de mai jos), indicau creșteri ale ocupării în agricultură în Bulgaria de la 19% în 1989 la 25-26
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]