1,187 matches
-
plasat rămășițele domnului într-o raclă, ritual descris de vicarul administrativ patriarhal Ionuț Corduneanu astfel: „Pregătirea pentru așezarea în raclă este una specifică sfintelor moaște și a fost făcută de preasfințitul părinte Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei și unse cu sfântul și marele mir, pregătit odată în an în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi osemintele se pun într-o pânză de
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
episcop vicar al arhiepiscopiei Bucureștilor. Astfel, osemintele domnitorului au fost spălate cu agheasmă mare, cu vin curat, ulei și unse cu sfântul și marele mir, pregătit odată în an în Joia Mare. Este o pregătire demnă de toată cinstea. Apoi osemintele se pun într-o pânză de in, fiind un acoperământ rezistent, așezate după structura anatomică. Capul se pune distinct într-o pânză specială. După ce au fost așezate în racla de argint, o porțiune mică rămâne acoperită cu geam, în dreptul mâinii
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
in, fiind un acoperământ rezistent, așezate după structura anatomică. Capul se pune distinct într-o pânză specială. După ce au fost așezate în racla de argint, o porțiune mică rămâne acoperită cu geam, în dreptul mâinii. De acum, nu mai vorbim de oseminte, ci de sfinte moaște și vor rămâne în biserică.” La 21 mai 2014, în ziua prăznuirii Sfinților Împărați Constantin și Elena, a avut loc o procesiune cu moaștele de la Catedrala Patriarhală din București până la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, la eveniment
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
cel Mare sau „Grecesc”, demolată în secolul trecut, biserica mănăstirii Sfântul Sava, demolată în secolul trecut și Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București, existentă și azi în centrul capitalei, recent restaurată. În această din urmă biserică au fost depuse și osemintele ctitorului, în anul 1720, aduse în ascuns de la Constantinopol, de către soția sa, doamna Marica. A mai zidit o biserică în satul Doicești, Dâmbovița, în 1706. Împreună cu unchiul său, spătarul Mihai Cantacuzino, a ridicat mănăstirea din Râmnicu Sărat, cu hramul Adormirea
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
I a transmis cererile Consiliului de Miniștri, care a refuzat să acorde permis de intrare în țară. A fost înmormântat inițial la Biserica Domnească de lângă Palatul domnesc de la Ruginoasa, conform dorinței sale, iar după cel de-al Doilea Război Mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iași. În anul 1966, când Banca Națională a Republicii Socialiste România a scos o nouă ediție de bancnote, pe aversul bancnotei cu valoare nominală de 50 de lei a fost reprezentată
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
înainte de inaugurarea barajului să-și îndemne enoriașii la slujba de duminică, să-și mute morții în noul cimitir de pe Dealul Chirițenilor. A luat astfel naștere ceea ce avea mai târziu să se numească "„Drumul Morților”" - cel pe care au fost cărate osemintele. Lacul aparține categoriei lacurilor eutrofe - oligotrofe, având ca particularități specifice volumul și întinderea foarte mari, așezarea într-un areal montan cu altitudine medie, variații anuale de nivel de pană la 25 - 30 m, existența unei stratificări termice datorate stagnării îndelungate
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
informații primite de la înaintași. Astfel, memoria colectivă păstrează amintirea unei biserici de lemn ce se afla pe dealul din fața morii, deal care ulterior a fost tăiat și prezintă o groapă mare. În jurul bisericii ar fi fost și morminte, ale căror oseminte au fost aduse la suprafață în momentul în care dealul a fost tăiat. Ana Bucea, născută Dușe, în anul 1866 și decedată în anul 1964 spunea că accesul la biserică se făcea prin trei locuri: primul drum era din strada
Biserica de lemn din Șura Mare () [Corola-website/Science/318151_a_319480]
-
din coajă de ou de struț au fost găsite în Negev. Poporul natufian trăia din vânătorit și cules. Conservarea rămășițelor plantelor era deficitară din cauza stării solului, dar cereale sălbatice, legumele, migdalele, ghindele și fisticul se poate să fi fost colectate. Osemintele găsite indică faptul că gazela ("Gazella gazella" și "Gazella subgutturosa") era prada principală. Suplimentar, căprioara, bourul și porcul sălbatic erau vânate în zona de stepă. Păsările și peștii de apă dulce formau parte din dieta locuitorilor Văii de pe Râul Iordan
Natufi () [Corola-website/Science/318321_a_319650]
-
Mexic. Se opinează că descind din câinii de talie mică denumiți Techichi, crescuți preponderent de tolteci. Și aztecii i-au îndrăgit, ba chiar se pare că le-au atribuit un rol în viața lor religioasă (așa cum o sugerează statuetele și osemintele descoperite la Piramida din Cholula). O legendă spune că acești câini mici erau destinați să conducă sufletele celor decedați pe tărâmul umbrelor. Poartă numele statului mexican pe teritoriul căruia a fost identificat de cuceritorii veniți din Spania. AKC a adoptat
Chihuahua (rasă canină) () [Corola-website/Science/319073_a_320402]
-
de Hohenstaufen. Ei nu au avut copii. Ioan al III-lea Ducas Vatatzes a murit la 3 noiembrie 1254, la "Nymphaion" - a doua capitală a Imperiului de Niceea. Locuitorii orașului Magnesia, unde în 1307, au fost mutate, de la mânăstirea Sosandra, osemintele lui, îi venerau mormântul ca pe al unui sfânt. La o jumătate de secol după moartea sa, Ioan al III-lea Ducas Vatatzes a fost canonizat ca sfânt, sub numele de "Ioan cel Milostiv". Cucerind orașul, la începutul secolului XIV
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
un capăt la altul, populația ca re nu reușise să se refugieze a fost în mare parte masacrată. Conform datelor, circa 4000 de oameni și-au pierdut viața în acest măcel. Biserica Sfântului Mormânt a fost profanată, regii latini deshumați, osemintele lor împrăștiate. Al-Salih însuși a fost speriat de proporțiile distrugerilor făcute de Berke Khan. Fioroșii khwarizmieni deveneau periculoși, de aceea sultanul în 1246 avea să-i înlăture din armata sa. Frederic al II-lea, împărat roman, a fost el însuși
Cruciada a șasea () [Corola-website/Science/318575_a_319904]
-
Scânteia, s-a făcut o săpătură arheologică în interiorul Bisericii „Sf. Arhangheli”. Sub pardoseala din dale de piatră albă s-au descoperit cinci pietre de mormânt, cu partea inscripționată îngropată în nisipul în care erau montate dalele. Nu au fost găsite oseminte umane, cu excepția unui schelet deranjat, probabil reînhumat, care a fost găsit în absida de sud. În urma cercetărilor arheologice din interiorul bisericii s-a formulat concluzia că Biserica „Sf. Arhangheli” are două faze de construcție. Absida altarului a fost temeinic consolidată
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]
-
de mongoli în 1240. Proporțiile distrugerilor mongole au fost atât de mari, încât, la cinci ani după acest eveniment, trimisul Papei, Giovanni da Pian del Carpine avea să noteze că, de-a lungul drumului său prin Ucraina a întâlnit numeroase oseminte umane împrăștiate pe câmpuri, populația orașelor fusese nimicită aproape în întregime, iar cei rămași îndurau jugul aspru al cuceritorului. Cnezatul Galiției-Volânia a fost unul dintre statele succesoare ale Rusiei Kievene, moștenind o parte a acesteia. Vladimir cel Mare înființase în timpul
Istoria Ucrainei () [Corola-website/Science/318793_a_320122]
-
naosul și altarul. Pronaosul și naosul au pardoseală din lespezi de piatră, în timp ce altarul are o dușumea din lemn de brad. Pridvorul are un plafon plan. Pronaosul servește și de cameră a mormintelor, pe partea nordică aflându-se cripta cu osemintele ctitorilor, străjuită de un monument funerar din marmură albă. Pronaosul are o cupolă semicilindrică susținută și întărită pe arcuri transversale. Deasupra pronaosului se înalță turla clopotniței de formă pătrată cu patru ferestre în arc bizantin și cu acoperișul în cupolă
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Voinești () [Corola-website/Science/318852_a_320181]
-
cu Elena (Elencu) Sturza, având împreună un copil pe nume Alexandru (1838-1894). Cei doi soți au trăit în "cea mai deplină înțelegere". Alecu Balș și soția sa, Elena (Elencu), au fost înmormântați în curtea Bisericii "Sf. Dumitru" - Balș din Iași, osemintele lor fiind aduse ulterior în osuarul din peretele nordic al pronaosului bisericii sus-menționate. Biserica "Sf. Nicolae" din Poieni a fost construită în anul 1841 de către marele vistiernic Alexandru Balș și soția sa, Elena (Elencu), în timpul domniei principelui Mihail Sturdza (1834-1849
Biserica Sfântul Nicolae din Poieni () [Corola-website/Science/318882_a_320211]
-
del Pascolo", după o icoană păstrată acolo, este o biserică din Romă atestata din anul 796, folosită din secolul al XVI-lea de călugării greco-catolici bazilieni. În această biserică a fost înmormântat episcopul Inocențiu Micu-Klein, la rândul sau călugăr bazilian. Osemintele sale au fost aduse la Blaj în anul 1997. Epitaful episcopului, scris de Samuel Micu, se găsește în interiorul bisericii. Biserică Sânți Sergio e Bacco este în prezent biserică greco-catolicilor ucraineni din Romă.
Biserica Santi Sergio e Bacco din Roma () [Corola-website/Science/320238_a_321567]
-
zilele lui Ion Antioh Voievod, v(ă)leat 7215 ghen(arie) 11"". (1707) Ca urmare a lucrărilor de restaurare din anii 1901-1902, cele două lespezi funerare au fost ridicate și fixate în cârlige de fier lângă peretele stâng al pronaosului. Osemintele lor se odihnesc sub placa de beton situată alături de pardoseala bisericii. Biserica "Sf. Apostoli Petru și Pavel" din Solca este un monument caracteristic al arhitecturii moldovenești din secolul al XVII-lea, având elemente arhitectonice ale bisericilor din veacurile precedente, dar
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Solca () [Corola-website/Science/321144_a_322473]
-
în jurul ei au fost descoperite mai multe morminte. Cele din naos au fost toate deranjate de intervenții mai târzii. În partea de sud-est a naosului se mai păstrau resturi ale unui mormânt în mare parte distrus, deasupra găsindu-se unele oseminte reînhumate, între care un craniu. Puțin mai spre vest, la o adâncime mai mare (circa 1 m sub nivelul de construcție), au fost descoperite resturile unui schelet din care fusese distrusă partea superioară, inclusiv craniul și oasele antebrațului drept. În
Biserica Sfântul Nicolae din Leșnic () [Corola-website/Science/321573_a_322902]
-
la Uzina mecanică de utilaj agricol, la aeroportul local. Îndeplineau tot felul de munci sub supraveghere . Într-o zi de joi, la 7 mai 1992 din inițiativa redacției ziarului local Curierul de Nord, în lunca Răutului, unde s-a descoperit osemintele foștilor lagăr de concentrare de pe teritoriul Combinatului de Blănuri, a fost sfințită o troiță. Crucea din lemn de brad a fost meșterită de Pavel Curatu și Maxim Odagiu. La ceremonie au fost prezenți atât foști deținuți rămași în viață, cât
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
Constantin Rolla (1818-1879), fost militant unionist pentru Unirea Principatelor Române și ministru în mai multe rânduri în guvernele Moldovei. Pe crucea sa funerară se află următoarea inscripție: ""Constantin Rolla 1818 +1878"". Lângă peretele sudic al absidei altarului, au fost depuse osemintele a 12 persoane asasinate de autoritățile comuniste în 1949 în Pădurea “Dealul Mărului”, Asociația Foștilor Deținuți Politici Neamț ridicând în 1991 o cruce deasupra mormântului. Biserica "Sf. Dumitru" din Gâdinți este construită în stil bizantin, având formă de navă, cu
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
lui Benjamin Deutsch). Printre morminte se găsește și cel al lui Iacob Marmorosch, care a avut Banca Marmorosch Blank și care a finanțat efortul de război al României în Primul Război Mondial. Aici au fost transferate și o parte din osemintele din cimitirului Sevastopol, desființat și evacuat în timpul regimului Ion Antonescu. Cimitirul are parcele cu mormintele evreilor, cetățeni români, căzuți pentru Țară în Primul Război Mondial. Pe aleea principală și în mijlocul cimitirului există două monumente ridicate în memoria acestor eroi, unde
Cimitirul evreiesc Filantropia din București () [Corola-website/Science/320991_a_322320]
-
Hinnom. Sacrificii de copii în locurile numite Tofet,în secolul al VII-lea î.Hr. așa cum sunt relatate în Vechiul Testament cu privire la perioada domniei regilor Ahaz și Mânase, erau cunoscute de pildă și în Cartagina feniciana, unde s-au găsit urme de oseminte de copii sacrificați la Tofetul zeiței Tank. Dovezi convingătoare ale unor asemenea sacrificii la Cartagina au fost obținute de Stager și Wolff. S-au găsit indicii pentru asemenea ceremonii și în Siria și Palestina. Dacă nu există totuși mărturii arheologice
Gheenă () [Corola-website/Science/317308_a_318637]
-
poem> <poem>"Și noi am fost ca voi, și voi veți fi ca noi. (It)" Noi eravamo come voi, voi sarete come noi."</poem> — (Autor necunoscut) Cripta capucinilor din biserica "Santa Maria della Concezione dei Cappuccini" <poem>"Călătorule! Aici odihnesc osemintele " Unui om bun care a trăit "O viață lungă și plină de virtuți. "Copilăria lui a ținut o șesime de viață, " Apoi a mai trăit o doisprezecime " Până când s-a însurat cu o femeie "Care nu i-a dăruit copii
Epitaf () [Corola-website/Science/321504_a_322833]
-
în proprietatea statului. Biserica castelului a fost transformată în biserică parohială. În perioada regimului comunist, la această biserică a slujit preotul Nicanor Racu (1897-1982), nașul de călugărie al maicii Macrina. Ecaterina Cantacuzino a murit la Schitul Cozancea în 1953, iar osemintele ei au fost aduse în 1970 de preotul Nicanor Racu pentru a fi înmormântate în cimitirul familiei Sturdza de lângă biserică din Miclăușeni. În anul 1994, la inițiativa mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, actualul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
gurii și gâtului și a unor reparații grosiere care acoperă ochii și nasul personajului. Biserica a avut o gropniță între pronaos și naos. În lăcaș au fost descoperite mai multe cavouri, iar într-unul din acestea era un sicriu cu oseminte. Inspectorul Ana-Maria Zup din cadrul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu (DJCCP) Iași consideră că este vorba de mormântul unui boier sau negustor bogat, care ar fi avut legătură cu ctitoria bisericii. În colțul de nord al pronaosului s-a
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]