1,318 matches
-
bolniței și apoi a ospiciului de la mănăstirea Adam, nu putem deduce nici durata existenței sale. Instituția nu mai exista în 1880, dar nu posedăm în prezent informații cu privire la circumstanțele desființării și motivele care au determinat dispariția sa. ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII COMUNALE Deși au deținut un loc de primă importanță în asigurarea asistenței psihiatrice din Principate, ospiciile de mănăstire nu au fost singurele instituții specializate în această asistență. Alături de aceste ospicii, au coexistat unele instituții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nu posedăm în prezent informații cu privire la circumstanțele desființării și motivele care au determinat dispariția sa. ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII COMUNALE Deși au deținut un loc de primă importanță în asigurarea asistenței psihiatrice din Principate, ospiciile de mănăstire nu au fost singurele instituții specializate în această asistență. Alături de aceste ospicii, au coexistat unele instituții înființate din filantropie (milă domnească uneori), de comune (orașe, municipii) și chiar de comunități. Locul acestor instituții sanitare în cadrul istoriei psihiatriei românești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
sa. ASISTENȚA PSIHIATRICĂ LA OSPICIILE ÎNFIINȚATE DE FILANTROPI ȘI DE INSTITUȚII COMUNALE Deși au deținut un loc de primă importanță în asigurarea asistenței psihiatrice din Principate, ospiciile de mănăstire nu au fost singurele instituții specializate în această asistență. Alături de aceste ospicii, au coexistat unele instituții înființate din filantropie (milă domnească uneori), de comune (orașe, municipii) și chiar de comunități. Locul acestor instituții sanitare în cadrul istoriei psihiatriei românești este relativ modest. Importanța lor constă în semnificația lor generală, de asistență sanitară. În cadrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
au găsit adăpost la finele secolului trecut la pelagrozerii din care au fost câteva pe teritoriul Moldovei, din care menționăm pelagrozeria de la Coșula-Botoșani, Horia Roman, fiind și altele, cu totul efemere. Acestea nu intră însă decât tangențial în cadrul studiului nostru. OSPICIUL GALATA Ospiciul Galata nu a fost profilat, de la început, pentru bolnavi mintali, dar, prin forța împrejurărilor, a adăpostit și astfel de bolnavi, în special neuropsihici. În acest sens, instituția azilară de la Galata nu poate fi omisă dintr-un istoric al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
adăpost la finele secolului trecut la pelagrozerii din care au fost câteva pe teritoriul Moldovei, din care menționăm pelagrozeria de la Coșula-Botoșani, Horia Roman, fiind și altele, cu totul efemere. Acestea nu intră însă decât tangențial în cadrul studiului nostru. OSPICIUL GALATA Ospiciul Galata nu a fost profilat, de la început, pentru bolnavi mintali, dar, prin forța împrejurărilor, a adăpostit și astfel de bolnavi, în special neuropsihici. În acest sens, instituția azilară de la Galata nu poate fi omisă dintr-un istoric al psihiatriei, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
început, pentru bolnavi mintali, dar, prin forța împrejurărilor, a adăpostit și astfel de bolnavi, în special neuropsihici. În acest sens, instituția azilară de la Galata nu poate fi omisă dintr-un istoric al psihiatriei, mai ales pentru că, în decursul timpului, acest ospiciu a devenit o instituție de cronici bolnavi psihic, în adevăratul sens al cuvântului. Ospiciul a fost înființat în 1853 de către Grigore Al. Ghica Vodă. După cum ne informează actul de înființare, Ospiciul a fost destinat de voievod pentru săraci și bătrâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
în special neuropsihici. În acest sens, instituția azilară de la Galata nu poate fi omisă dintr-un istoric al psihiatriei, mai ales pentru că, în decursul timpului, acest ospiciu a devenit o instituție de cronici bolnavi psihic, în adevăratul sens al cuvântului. Ospiciul a fost înființat în 1853 de către Grigore Al. Ghica Vodă. După cum ne informează actul de înființare, Ospiciul a fost destinat de voievod pentru săraci și bătrâni. În hrisovul de fondare, din 26 iulie 1855, se menționează: "...N-am socotit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
al psihiatriei, mai ales pentru că, în decursul timpului, acest ospiciu a devenit o instituție de cronici bolnavi psihic, în adevăratul sens al cuvântului. Ospiciul a fost înființat în 1853 de către Grigore Al. Ghica Vodă. După cum ne informează actul de înființare, Ospiciul a fost destinat de voievod pentru săraci și bătrâni. În hrisovul de fondare, din 26 iulie 1855, se menționează: "...N-am socotit de prisos a întoarce a Noastră părintească luare aminte și asupra a marilor suferințe a acelor săraci ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de prisos a întoarce a Noastră părintească luare aminte și asupra a marilor suferințe a acelor săraci ce au ajuns la slăbiciunea bătrânețelor și nu mai sunt capabili a-și agonisi zilnic hrană. Ne-au determinat dar a fonda un ospiciu pentru săraci, bătrâni și infirmi, mai vârtos că prin asemeni așezământul să vor înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșitorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială și, în oarecare măsură, de reprimare. Știm că, în acea epocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu un an înainte o operă de același gen (Gazeta de Moldavia, nr. 20 din 17.VIII) cu ocazia înființării Institutului Gregorian: "A.S.A.S. Le Prince Gregoire Ghyca, à l'occasion de la fondation de L'Hospice des Enfants Trouvés de Iassy". * Ospiciul Galata este situat în imediata apropiere a Mănăstirii Galata, dar această apropiere nu are nici o semnificație, deoarece între mănăstire și ospiciu nu au existat niciodată alte relații decât cele de vecinătate. De la început, ospiciul a fost pus sub administrația Epitropiei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Gregorian: "A.S.A.S. Le Prince Gregoire Ghyca, à l'occasion de la fondation de L'Hospice des Enfants Trouvés de Iassy". * Ospiciul Galata este situat în imediata apropiere a Mănăstirii Galata, dar această apropiere nu are nici o semnificație, deoarece între mănăstire și ospiciu nu au existat niciodată alte relații decât cele de vecinătate. De la început, ospiciul a fost pus sub administrația Epitropiei Generale a Casei Sf. Spiridon. Nici casele în care s-a instalat Ospiciul, aparținând familiei Mavrogheni, nu au avut nimic comun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Hospice des Enfants Trouvés de Iassy". * Ospiciul Galata este situat în imediata apropiere a Mănăstirii Galata, dar această apropiere nu are nici o semnificație, deoarece între mănăstire și ospiciu nu au existat niciodată alte relații decât cele de vecinătate. De la început, ospiciul a fost pus sub administrația Epitropiei Generale a Casei Sf. Spiridon. Nici casele în care s-a instalat Ospiciul, aparținând familiei Mavrogheni, nu au avut nimic comun cu mănăstirea Galata. În Arhivele Statului din Iași aflăm (Tr. 1884 Act embatic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nu are nici o semnificație, deoarece între mănăstire și ospiciu nu au existat niciodată alte relații decât cele de vecinătate. De la început, ospiciul a fost pus sub administrația Epitropiei Generale a Casei Sf. Spiridon. Nici casele în care s-a instalat Ospiciul, aparținând familiei Mavrogheni, nu au avut nimic comun cu mănăstirea Galata. În Arhivele Statului din Iași aflăm (Tr. 1884 Act embatic, 1861, iulie 5) doar următoarele: "Casele răposatei vornicese Ruxandra Mavrogheni aflate în apropierea mănăstirii Galata, închinată Sf. Mormânt, au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
aflăm (Tr. 1884 Act embatic, 1861, iulie 5) doar următoarele: "Casele răposatei vornicese Ruxandra Mavrogheni aflate în apropierea mănăstirii Galata, închinată Sf. Mormânt, au fost cumpărate de ocârmuire prin Departamentul Bisericesc de la vornicul Petru Mavrogheni, fiul răposatei, spre fondarea unui ospiciu de bătrâni neputincioși; s-au dat sub administrația acestei generale Epitropii a Casei ospitalului din mănăstirea Sf. Spiridon". Locul pitoresc în care se află construcția ospiciului, de unde se vedea întreaga panoramă a orașului, a constituit, după cum ne informează N. Bogdan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de ocârmuire prin Departamentul Bisericesc de la vornicul Petru Mavrogheni, fiul răposatei, spre fondarea unui ospiciu de bătrâni neputincioși; s-au dat sub administrația acestei generale Epitropii a Casei ospitalului din mănăstirea Sf. Spiridon". Locul pitoresc în care se află construcția ospiciului, de unde se vedea întreaga panoramă a orașului, a constituit, după cum ne informează N. Bogdan în "Orașul Iași", un obișnuit loc de recreare, înainte de înființarea Grădinii Copou. După cum rezultă din Hrisovul de fondare, din 26 iulie 1855, la data achiziționării imobilului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
conform mijloacelor și cu o combinație să se cuprindă și să se înlocuiască cu vreme încăperile cele vechi, câtu va urma lucrul, ospițiul însă nu va înceta a primi infirmi, după închipuirile de astăzi și cel ce va ave... " Veniturile ospiciului au fost relativ mari, 50.000 lei, "care s-au aignuit din paragraful afacerilor de bine a Casei Centrale a Clerului", la care s-au adăugat 12.000 lei luați de la Sf. Spiridon (din "paragraful milelor") și vreo 14.000
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
îndatoriți toate trupele de teatru ce petrec în capitalie". În total, bugetul era apreciat la vreo 79 mii lei, "care cu ajutorul lui Dumnezeu, prin hărăziri binevoitoare, vor mai spori cu vreme și vor înlesni o mai mare întindere a Ospițiului". Ospiciul a funcționat cu un număr total de 40 de paturi, număr constant cel puțin până în 1868, când știm că era același. Ulterior s-a extins. La început, la ospiciul de la Galata se internau tot felul de bolnavi cronici: canceroși, slabi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cu vreme și vor înlesni o mai mare întindere a Ospițiului". Ospiciul a funcționat cu un număr total de 40 de paturi, număr constant cel puțin până în 1868, când știm că era același. Ulterior s-a extins. La început, la ospiciul de la Galata se internau tot felul de bolnavi cronici: canceroși, slabi de "bătrânețe", dar și "damblajiți, pătimași de picioare, paraplegici, incurabili, surpați, epileptici". Vedem deci că nu erau excluși bolnavii neuropsihici. Dimpotrivă, cum se întâmplă și astăzi, aceștia trebuie să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
slabi de "bătrânețe", dar și "damblajiți, pătimași de picioare, paraplegici, incurabili, surpați, epileptici". Vedem deci că nu erau excluși bolnavii neuropsihici. Dimpotrivă, cum se întâmplă și astăzi, aceștia trebuie să fi constituit, numeric, o categorie importantă. Sub acest aspect așadar, ospiciul, ca și alte ospicii, a constituit un element de asistență neuropsihiatrică, desigur pentru cronici. Din punct de vedere al asistenței psihiatrice, Ospiciul Galata a avut o importanță bine definită încă de la înființare, mai ales prin faptul că a făcut un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și "damblajiți, pătimași de picioare, paraplegici, incurabili, surpați, epileptici". Vedem deci că nu erau excluși bolnavii neuropsihici. Dimpotrivă, cum se întâmplă și astăzi, aceștia trebuie să fi constituit, numeric, o categorie importantă. Sub acest aspect așadar, ospiciul, ca și alte ospicii, a constituit un element de asistență neuropsihiatrică, desigur pentru cronici. Din punct de vedere al asistenței psihiatrice, Ospiciul Galata a avut o importanță bine definită încă de la înființare, mai ales prin faptul că a făcut un drenaj al bolnavilor cronici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cum se întâmplă și astăzi, aceștia trebuie să fi constituit, numeric, o categorie importantă. Sub acest aspect așadar, ospiciul, ca și alte ospicii, a constituit un element de asistență neuropsihiatrică, desigur pentru cronici. Din punct de vedere al asistenței psihiatrice, Ospiciul Galata a avut o importanță bine definită încă de la înființare, mai ales prin faptul că a făcut un drenaj al bolnavilor cronici de la Spitalul Sf. Spiridon, mărind, indirect, capacitatea acestuia. Pe de altă parte, în deceniile de la sfârșitul secolului al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
între 1864 și 1881, de exemplu, această populație a crescut de trei ori). Această mișcare demografică a determinat numeroase inadaptări sociale, în capitală mișunând cerșetori, declasați și, desigur, nenumărați suferinzi. În această lume interlopă, psihiatria se afla în elementul ei. Ospiciul Galata a deținut și aici un rol de asistență psihiatrică, deși în aceste condiții nu putea asigura, nici pe de o parte, o rezolvare. Știm despre acest ospiciu, de asemenea, că primea bolnavi numai dintre "pământenii ce n-au închipuire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
nenumărați suferinzi. În această lume interlopă, psihiatria se afla în elementul ei. Ospiciul Galata a deținut și aici un rol de asistență psihiatrică, deși în aceste condiții nu putea asigura, nici pe de o parte, o rezolvare. Știm despre acest ospiciu, de asemenea, că primea bolnavi numai dintre "pământenii ce n-au închipuire de a se hrăni, betegii și neputincioșii". Cu toate acestea, la Galata condițiile erau de ospiciu și nu de spital. Găsim doar o infirmierie care asigura la nevoie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
putea asigura, nici pe de o parte, o rezolvare. Știm despre acest ospiciu, de asemenea, că primea bolnavi numai dintre "pământenii ce n-au închipuire de a se hrăni, betegii și neputincioșii". Cu toate acestea, la Galata condițiile erau de ospiciu și nu de spital. Găsim doar o infirmierie care asigura la nevoie tratamentul asistaților. Aceștia, cu excepția celor "în desăvârșită slăbiciune", se îndeletniceau cu lucrări diferite, desigur de gospodărire a propriului lor lăcaș, Ospiciul administrându-se pe cât posibil cu mijloace proprii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
toate acestea, la Galata condițiile erau de ospiciu și nu de spital. Găsim doar o infirmierie care asigura la nevoie tratamentul asistaților. Aceștia, cu excepția celor "în desăvârșită slăbiciune", se îndeletniceau cu lucrări diferite, desigur de gospodărire a propriului lor lăcaș, Ospiciul administrându-se pe cât posibil cu mijloace proprii. Conform hrisovului de întemeiere, s-au prevăzut posturile de ipochirurg, econom și stolnic, dar, în 1863, postul de econom s-a suprimat și s-a numit ca director și totodată administrator doctorul Iosif
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]