2,455 matches
-
de fân. - Liviu Cânduleț cu 400 de kilograme de grâu, 440 de secară, 360 de ovăz, 200 de porumb 5400 de cartofi și 2300 de fân. - Victor Grovu cu 400 de kilograme de grâu, 320 de secară, 350 de de ovăz, 200 de porumb 5130 de cartofi și 2240 de fîn. Și mai sunt încă alți cîțiva care trebuiau să plătească nu atât pentru că erau, așa cum fuseseră categorisiți, oameni bogați, cât pentru că fuseseră înainte de război oameni intreprinzători, iar acum își exprimau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
toamna anului 1958, primii colectiviști ai satului raportează «partidului iubit», care le forțase mâna prin cele mai abjecte șantaje să demareze această operație de confiscare deghizată a pământurilor tuturor țăranilor din sat, o producție de: 5460 kg. grâu, 2954 kg. ovăz și 760 kg. secară. Era un început, deși în anul următor, 1959, pe aceleași suprafețe nu mai obțin decât 3750 kg. grâu, atât, deși nicio calamitate nu fusese semnalată în anul acela. De unde am putea deduce că prima raportare se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
momentul când vine ceaiul, răsuflă ușurată. — Exact ce ne-a prescris doctorul! exclamă, în clipa în care un chelner așază un ceainic și un platou de argint cu prăjituri pe masa noastră. Elinor, vrei ceai, da? — Ia o plăcințică de ovăz, zice tati cu însuflețire către Elinor. Îți dau niște frișcă? — Nu prea cred. Elinor se scutură ușor, de parcă particulele de grăsime din lapte ar pluti prin aer și i-ar invada trupul. Ia o înghițitură de ceai, apoi se uită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
amestecând toate la un loc să fiarbă, au băutură la masă” <endnote id="(259, p. 197)"/>. Și Șalom Alehem descrie o rețetă de contrafacere a vinului („Vin de Akerman”), folosită de unii cârciumari evrei din vestul Ucrainei : stafide tocate, apă, ovăz, spirt, „un fel de praf” („două prafuri, o rublă”) și eventual colorant roșu <endnote id="(837, p. 454)"/>. Folosirea accidentală a unora dintre substanțele menționate mai sus era periculoasă : „Acela care va umbla cu spirt de vitriol - se spune Într-
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nume, cel mai probabil de angrosiști și proprietari ceva mai Înstăriți de cereale care dețineau, desigur, cantități mult mai mari decât micii deținători de terenuri arabile din oraș. Produsele găsite În hambare („coșăre” În original) erau pe categorii (grâu, orz, ovăz, păpușoi, etc.) iar unitățile de măsură folosite fuseseră „oca” (aproximativ 1,5 kg.) „chila” (circa 430 de kilograme În Moldova) și „dimirlia” (baniță, aproape 20 de kilograme): „Matei Catană (7 chile de păpușoi); Herșcu sin (fiul lui, n.n.) Ițic (25
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
peste un an a fost numit director al acestui așezământ de cercetare agricolă. Cercetările pe care le-a întreprins, împreună cu ceilalți specialiști din stațiune, s-au concretizat în următoarele rezultate: obținerea unor linii și soiuri noi de grâu, orz și ovăz; stabilirea celor mai potrivite soiuri la toate plantele de câmp cultivate în acei ani în Bărăgan; elaborarea tehnologiilor de cultivare a principalelor plante folosite în agricultura zonei; producerea și livrarea unor importante cantități de sămânță cu valoare biologică ridicată etc.
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de jumătate de cale. Opri caii, se dădu jos din căruță, îi desprinse din orcicuri și le puse după cap câte o trăistuță cu tain. Controlează roțile căruței, hamurile cailor și schimbă câteva vorbe cu Mihăiță. în timp ce caii își ronțăiau ovăzul, Costache privește bătrânul plop ale cărui ramuri se leagănă în vântul primăvăratic de parcă l-ar fi căinat pe drumețul ce se odihnea sub el. Capitolul VI Mărinimia bătrânilor Gheorghiu − Măi Mihăiță, taică-tu s-a întors de la chirie? îl întrebă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
o buturugă ce aducea cu un cap de om, pe care Gheorghe se gândea s-o meșterească el acasă. Marița ducea traista în care fuseseră cărate merindele . Ajunși la drumul luncii și trecând pe lângă ogorul cu pricina Marița privi la ovăzul ce se unduia în vânt și rosti cu ciudă și ură spre feciorii ei: − Trebuie să faceți pe dracu în patru ca să intrăm noi în această curea de pământ cu ovăz, că al nostru trebuia să fie (sau al soră
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
și trecând pe lângă ogorul cu pricina Marița privi la ovăzul ce se unduia în vânt și rosti cu ciudă și ură spre feciorii ei: − Trebuie să faceți pe dracu în patru ca să intrăm noi în această curea de pământ cu ovăz, că al nostru trebuia să fie (sau al soră-mi Ileana, își spuse în gând), ați înțeles, bre? Ion făcu semn din cap că da apoi ceru buturuga găsită de Gheorghe ca să o privească mai bine. Ajunseră acasă la casa
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ogor. Ajunși acolo, s-au apucat de prășit cu gândul să termine azi, sapele tăiau buruienile cu spor și la fiecare fir de porumb pământul era adunat în mușuroi. Marița își aduse aminte de ogorul din luncă, cel semănat cu ovăz de frate-su Costache și aruncă o privire spre vale. Ceea ce văzu îi îngheță sângele în vine: în vale apăruse Costache care venise cu căruța, însoțit de un fecior, și se apucase de cosit ovăzul verde. șuieră plină de ură
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din luncă, cel semănat cu ovăz de frate-su Costache și aruncă o privire spre vale. Ceea ce văzu îi îngheță sângele în vine: în vale apăruse Costache care venise cu căruța, însoțit de un fecior, și se apucase de cosit ovăzul verde. șuieră plină de ură către cei doi feciori ai ei: − Ia uitați-vă la vale...Acum trebuie să faceți ceva, ca să ne luăm pământul ce ni se cuvine nouă. Duceți-vă acolo, amestecațil cu pământul, băgați-l în fântâna
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
se pierdu cu firea și o ajută pe maică-sa să înfășoare capul rănit cu fâșia de pânză pregătită de Maria. Băiatul Gheorghiță între timp a deshămat caii, i-a legat la iesle punându-le sub boturi un braț de ovăz cosit, apoi veni și el alături de femeile ce se ocupau de taică-su. Odată terminată oblojirea rănii, Maria revine la întrebările privitoare la ce s-a întâmplat. − Nu, Marie, n-am căzut și nici nu mi-a căzut ceva în
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a căzut ceva în cap. M-au chisat cu ghioagele nepoții Ion și Gheorghe, feciorii soru-mi, Marița. − Da de ce și cum? Le-ai căutat tu pricină, teai sfădit cu ei? − Cum știi și tu, am plecat de dimineață să cosesc ovăzul ce l-am semănat pe pământul din luncă, cel pe care ni l-a dat tata înainte de moarte, Dumnezeu să-l ierte, că ne-a vrut binele la toți. M-am întâlnit și cu Ion Barzu care, împreună cu doi oameni
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Gică. Le-am spus bună dimineața și l-am lăudat pentru gândul cel bun de a săpa la hotar o fântână apoi am mers lacapătul ogorului nostru și m-am și apucat de coasă. Gheorghiță a adunat un braț de ovăz proaspăt cosit și l-a pus în căruță când, dintr-odată am văzut pe cei doi vlăjgani ai Mariței venind în goană spre mine și fără să spună o vorbă au început să dea în mine, parcă pe întrecute. Loveau
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de dragoste, de ceva măreț. Deci aceasta se cheamă România. Capitolul XIV Cerințele vieții sunt fără margini „Doamne, dăne sănătate că mă apăr eu de toate” rostise odată Costache după ce se înzdrăvenise în urma bătăii ce o primise în ogorul de ovăz de la „dragii” lui nepoți. Din păcate n-a fost să fie așa, necazurile s-au înmulțit, procesele se țineau lanț, mai toți banii câștigați cu greu din chirii pentru cărăușie se duceau pe plățile avocaților. Copiii mai mari s-au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
parte pare a fi concluzia că plantele de cartof se caracterizează printr-o mare capacitate de adaptare la noile condiții de mediu. Cercetările sale cu privire la metodele și mijloacele de creștere a nivelului recoltelor la cultura grâului de toamnă, a porumbului, ovăzului, soia etc., au meritul de a preciza anumite verigi tehnologice în zonele cu soiuri de tip cernoziom cambic sau cenușii și brune de pădure din Moldova. A fost un specialist recunoscut în cultura plantelor tehnice și a militat pentru introducerea
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
activității sale științifice, A.P. a inițiat lucrări de genetică aplicată, începând din anul 1929 la Stațiunea experimentală agricolă Târgu Frumos. Aici, a creat soiul de grâu de toamnă T.F.-16, cu productivitate sporită și rezistent la boli, orzoaica T.F.-240, ovăzul T.F.-9, un soi de porumb - Portocaliu de Târgu Frumos (hibrid între porumbul portocaliu de Ezăreni, creat de Gh. Bontea și soiul italian Pignoletto d’Oroă, iar prin consangvinizarea florii-soarelui a obținut mai multe linii de perspectivă. A.P. a fost
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
să-și reacordeze instrumentul. Asta se Întâmpla În 1920. Acum, această exigență e pusă la index! Brook ne-a povestit În timp ce lucram cu el o anecdotă despre un țăran care, după un chef de duminică, a uitat să-i dea ovăz calului la Început de săptămână. Totuși, animalul a lucrat cu folos chiar și așa. Ce-o să fie (și-a zis țăranul marți) dacă uit iar să-i dau hrana și azi? Calul a continuat să-și facă datoria și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
un altul) Îmi evocă tenta lemnului ars de intemperii, În timp ce un a franțuzesc Îmi sugerează abanos lustruit. Acest grup negru mai include g tare (cauciuc vulcanizat) și r (o cârpă murdară de funingine care e sfâșiată). N, ca făina de ovăz, l, neputincios și prostănac, precum și oglinjoara de mână cu dos de fildeș a lui o, fac parte din grupul alb. Mă derutează franțuzescul on, pe care-l văd ca suprafața tensionată, care dă pe afară, a alcoolului dintr-un păhărel
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
și ale mele. În perioada războiului, a lansat o miraculoasă hrană pentru cai sub forma unor turte, un fel de galettes (din care ciugulea și el și le oferea și prietenilor câte o Îmbucătură), dar majoritatea cailor au rămas credincioși ovăzului lor. A făcut trafic cu multe alte patente, toate fanteziste, și era Îngropat În datorii când a moștenit o mică avere, În urma decesului socrului său. Asta trebuie să se fi Întâmplat pe la Începutul anului 1918, pentru că Îmi amintesc că ne-
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
cu trupul lor mare! Și ei, spre deosebire de om -, nu trădează niciodată: mor cu noi, alături, nechezând încetișor, cu o durere mută, mângâietoare... Iubiți-vă caii! Mângâiați-i! Și ei au nevoie de dragoste. Și... și nu uitați: porție dublă de ovăz! E o poruncă! Boierii stau cu capetele plecate, parcă atunci au înțeles că n-au prețuit îndeajuns pe cel mai apropiat tovarăș al omului. Și moldovanu-i blând, sare de colo Duma. Blând nevoie mare, zâmbește el. Da' calcă-l numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și al Africii, mai abitir ca astrul legitim al nopții. Iată că prima profeție s-a adeverit: Constantinopolul!... Urmează Suceava, Cracovia, Buda, Viena... Dar visul lui cel mai fierbinte este ca "În pristolul Sfântului Petru de la Roma, să dea calului ovăz". Pe hartă, a și trecut la cucerirea și împărțirea Lumii în ținuturi ale Islamului: "Dar el Islam"... Știi care e strigătul de luptă al ienicerilor? "Aiaia Mehmet, Mehmet!! Roma!! Roma!!" Să recunoaștem, e un sultan mare. Profeții mincinoase!! izbucnește mânios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
transformând-o în pașalâc. Fără Mircea, Iancu Corvin, Scanderbeg, Vlad Țepeș și Ștefan cel Mare, oceanul turcesc ar fi repezit valurile sale până la marginea Apusului, și s-ar fi împlinit dorința lui Mahomed al II-lea de a da calului ovăz din pristolul Sfântului Petru de la Roma." A.D. Xenopol, Istoria Românilor din Dacia Traiană * "Caracterul lui Ștefan cel Mare uimitor de neînduplecat cu dușmanii... Spiritul lui de a risca și de a da piept bărbătește cu primejdii tot mai noi, bravura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
și calapăr. In spatele casei se afla o curte (ogradă) mare, cu grajd, șură și coteț pentru porc, țarc pentru oi și cotețe pentru păsări. Curtea trebuia să fie mare pentru a se folosi ca „arie” pentru treeratul orzului, al ovăzului și chiar al grâului sau al meiului. Fasolea se „bătea” pentru a scoate boabele din păstăile uscate, iar bobul se desghioca bob cu bob. Un gard, confecționat din țăruși de lemn de salcâm bătuți în pământ pe care se înpleteau
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
o afacere. Marfa era de cea mai bună calitate, iar oamenii din satul în care aveam a merge erau toți doriți de zarzăre, încât le lăsa gura apă. Afară de aceasta aveam să le vindem și pe produse agricole, grâu, orz, ovăz și mai ales mălai, porumb boabe, sau fasole. Prevăzător, unchiul Scarlat a luat în căruță și saci goi pentru produsele pe care avea să vândă zarzărele. Am pornit în căruța încărcată cu zarzăre spre Nerași. Satul avea alt nume, dar
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]