1,297 matches
-
doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită aproape în totalitate prin culturi agro-viti-pomicole, ce exprimă caracterul economic de bază al comunei Voinești. O statistică a utilizării teritoriului comunal din ultimile decenii ale secolului trecut indică faptul că, din suprafața totală de 8730
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
în zona de silvostepă, către limita mai uscată, cu nuanțe stepice a acesteia. Vegetația lemnoasă a fost îndepărtată în întregime de factorul antropic, resturi ale fostelor păduri fiind reprezentate astăzi prin mărăcinișuri formate din Prunus spinoasa și Rosa canina. Existența pâlcurilor de pădure cu zeci de ani în urmă este confirmată de bătrâni, de documente, de toponimice, care pot atesta existența vegetației arborescente, precum:Schinărie, Soci. Azi pădurea ocupă o suprafață redusă, de cca.30 ha. Covorul vegetal spontan este dominat
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
se înregistrează o scădere a valorii nutritive a acestor pajiști. Vegetația de pajiști higrofite se găsește în lungul tuturor șesurilor, la marginea iazurilor, acolo unde există numeroase ochiuri în care apa băltește mult timp și în care s-au instalat pâlcuri de stuf (Phragmites communis), cu pipirig (Scirpus lacustria), papură (Typha augustifolia), rogozul mare (Carex riparia) ș.a.(Foto nr. 5 ) Vegetația de sărătură (halofită) este reprezentată de pășuni cu o valoare slabă. Asociațiile care domină sunt:Artemisia salina, Aster cinereus,Aster
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
datorită factorilor naturali a fost mult ușurată și grăbită de intervenția omului. Luarea în cultură a pantelor prea mari, arăturile pe linia de cea mai mare pantă,ca o consecință a fixării loturilor din deal în vale, pășunatul intensiv, distrugerea pâlcurilor de arbuști sunt cauze care au dus la numeroase dezechilibre. Formele eroziunii solurilor după procesele geologice de suprafață sunt: - eroziunea eoliană frecventă pe coamele înalte și pe coastele cu expunere spre vântul dominant, mai ales pe locurile cultivate și mai
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
un eseu despre Blaga - este fără îndoială un sondaj al adâncimilor obiectului (lumea, Ființa, Absolutul), dar acest sondaj are loc exclusiv în corpul sensibil al metaforicului, adică în "adâncimile" imaginii ca atare" (Lectura poeziei, ed. cit., p. 78). 51 "Un pâlc meșteșugit de semne/ mi-e patria, tărâm de mijloc" (Tărâm de mijloc, vol. Papirus, 1974, în Ștefan Aug. Doinaș, Opere II, p. 74). 1 Cezar Baltag, Paradoxul semnelor, Editura Eminescu, București, 1996, p. 8. "Fără îndoială, tocmai această abolire a
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și cazare. Găsesc lapte, zahăr, cacao. Fac ciocolată, încerc să presar un pic de făină, dar nu iese cremă, se fac cocoloașe. Porcului i-e greu să mănânce din cauza rănii, l-am hrănit atent cu lingura. Ies pe acoperiș. Un pâlc de copaci și câteva case, o moară de vânt știrbă cu fereastră. Niciun fel de militari, niciun echipaj de vânătoare. Probabil litoralul e gata. Seara: porcul are temperatură, gura deschisă, limba afară. Respiră gâfâit, râtul i s-a umflat. Nu
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
cirezi, herghelii, turme, deci presupun un fir de apă adevărată, curgătoare, rece, spre care se îndreaptă, împinse de sete, toate aceste viețuitoare. Iurtele sunt acolo, reale, iar în jurul lor, siluete mărunte, înfășurate în "del"-uri2 viu colorate, se adună în pîlc compact, venind în întîmpinarea noastră. O întreagă familie, cu tineri, bătrîni, copii, ne înconjoară cînd coborîm din mașină. Vorbesc toți odată, ne întind mîinile, Ganjur le explică cine suntem, ei rîd cu gesturi largi, ne deschid ușa strălucitoare, lăcuită și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și în pînză de sac, doar să fi venit cu mult, mult mai devreme. Să fi putut afla un locșor în mijlocul acelei omeniri de necrezut, venită să asculte MUZICĂ. Mă apropii, cu chiu, cu vai, cerșind cu privirea, de un pîlc de oameni așezați în jurul unui "prie-Dieu". Printr-un fel de minune a fenomenului de compresie și printr-o culme a bunăvoinței omenești, aflu un petic de loc. Mă strecor între o bătrînică zbîrcită ca o smochină, cu părul ca beteala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și început pe uriașele suprafețe ale orezăriilor. La fel ca-n China, mii de furnici bipede muncesc cu picioarele în apă, ore-ntregi, fiindcă încă nu s-a inventat nici o mașină care să poată înlocui omul, în cultura orezului. Uneori, pîlcuri de lucrători, mai ales femei, traversează diversele plantații pe scurtături, deși primejdia unei întîlniri neplăcute cu o cobra este mereu prezentă. De altfel, jivinele zonei tropicale sunt prezente cam peste tot. Cu o zi înainte, traversasem o bună bucată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
vâslea într-o luntre cioplita dintr-un trunchi de salcie. Ea îl privește atent peste ochelari, imitând îngrijorarea tânărului care îi zâmbește în colțul gurii. O ciocârlie își cântă trilul între trestii, în timp ce băiatul ocolește cu barca un pâlc de papura. O clipă privirile lor se întâlnesc; lumea lor, din dimineața aceea, devine deodată una comună. Băiatul se apropie cu barca de mal și îi întinde ușor mâna: -Andrei!.. -Încântată, Lăură... O mai privește cu atenție o clipă, apoi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
6 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul drept dinspre Bucegi al Potcoavei Branului) Fig. 7 Început de toamnă pe dealurile din stânga și dreapta Drumului Carului (flancul stâng dinspre Piatra Craiului al Potcoavei Branului) Fig. 8 Pâlc de case în Drumul carului, cu un drum secundar, nou creat Fig. 9 Șoseaua modernă de pe Drumul Carului și împrejurimile (vedere spre Cristianul Mare și Postăvarul) Fig. 10 Noua biserică, în stil maramureșean, din Drumul Carului Fig. 11 Părinții autorului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
mai larg deschis spre răsărit și destul de ridicat ca să nu fie inundat la viituri, de apele acestor pâraie. În acelaș timp, omul avea la dispoziție și din belșug, apa și lemnul codrului ce scobora mult în vale sub forma unor pâlcuri de pădure, mai mari sau mai mici. Această primă închegare a durat, sub ochii și popasul Sciților, Romanilor și pașnicilor Slavi (care invadaseră ca o puzderie de oameni stepa Fălciului din Sudă, până la apariția Moldovenilor pe aceste plaiuri (sec. XIII-XIV
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
spre Sud, iar valea lui devine ușor subsecventă. Odată cu schimbarea aceasta de direcție, și profilul transversal al văii se modifică, malul stâng devenind din ce în ce mai accentuat, până la transformarea în coastă cu caracter normal, frământată de lunecări de straturi și acoperită cu pâlcuri de tufari spinoși. În profilul longitudinal deasemeni se observă o accentuare a pantei, albia majoră a Lohanului având în dreptul Dobrinei - Huși, o altitudine absolută de 170 m. față de 303 m. cât avea la Vest de Fundătura - Pâhnești, deci o cădere
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
ca limbă și origine fiind Găgăuți, rude cu cei de la Tupilații Elanului. O dovadă bună despre aceasta, este că până azi avem încă o mulțime de familii bulgărești, cu nume evident găgăuțe: Gargalâc, Ciolpan, Turcu, Găgăuță, Calmuc, etc. Stabilirea diverselor pâlcuri de bulgari în cadrul orașului, s-a făcut aproximativ în ordinea venirii lor aici. Din rândurile de mai sus, ca și din tradițiile locale, grupurile cele mai vechi s-au așezat la WSW de actuala mahala „Răești”, la SE de Episcopie
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
mica masă unde fetița își făcea temele. În principiu, îi plăcea, de fapt, să-și facă temele și că compună tablouri din pietricele în încăperea mare, cu toată lumea în jurul ei.) Locotenentul îi admiră opera. Se vedea acolo gara, în mijlocul unui pâlc de salcâmi desfrunziți, cu un singur pasager care cobora din tren și șeful de gară pe peron, recognoscibil după chipiul roșu. Unele părți din tablou erau lucrate ca un mozaic, altele nu erau decât conturate. "Și linia asta ondulată, în dreapta
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
cu apa/ Destin al omului/ Cum semeni tu vântului!". Parcă spaimele și neliniștile dispar, ne regăsim în echilibrul armoniei universale. Armonia naturii ieșene e parte a naturii triumfătoare, de aici iubirea noastră pentru ocrotirea ei. În jurul orașului îți surâde verdele pâlcurilor de copaci, mai mult, pădurile de la Breazu, Poeni, Ciric, Bucium, Bârnova sunt ca niște zone eterate ale vieții, acolo ochiul prinde formele criptate ale jocului de culori infinite, acolo trupul revigorat înlesnește minții polisemantismul cuvintelor adunate din frunzele zariștei. Ieșenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
mine, de parcă aș putea-o citi descifrându-i toate trăsăturile. De la înălțime, urcat pe una dintre cele șapte coline, orașul meu pare mai spectaculos decât în orice închipuire și liniștit ca valurile calme ale unei mări în răgazul furtunii, cu pâlcuri de nori albi plimbați pe cer, ascunzându-l și descoperindu-l privirilor arse de lumina stranie a începutului de nou mileniu. Cobori apoi, orașul te absoarbe în măruntaiele lui și uiți de tine. O poetă întrebată care i se pare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
d-nii colonel adjutant Grigorescu și Dem. Gusti, au consacrat ziua de eri (14 sept. 1934 - n.n.) vizitării echipelor regale studențești de pe Valea Doamnei. Pretutindeni a fost întâmpinat cu flori și zâmbete... la Corbi mașina voievodală a fost întâmpinată de un pâlc de călăreți în mândrele lor straie sărbătorești <...>. La Corbi, Stănești și Nucșoara, Voievodul s-a interesat îndeaproape de activitatea celor trei echipe regale ce lucrează pentru culturalizarea și ridicarea satelor noastre, întreținându-se cu studenții, vizitând gospodării țărănești și ascultând
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mai existat astfel de ceremonii triste, dar aceasta mi s-a părut cea mai tristă pentru că am trăit-o noi. Nimeni nu era îmbrăcat de sărbătoare, ci fiecare cum l-a prins momentul. Sala Tronului părea și mai imensă față de pâlcul restrâns al asistenților. La stânga am luat loc eu, Ion V. Gruia, David Popescu (ministrul de Interne în fostul guvern Gigurtu), Mihail Manoilescu (ministrul de Externe în fostul guvern Gigurtu) și Vasile Stoica, subsecretarul meu de stat, pe care îl chemasem
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
de soare și de umbra copacilor, te simți liber, cu adevărat integrat în peisaj. La dreapta, printre copacii înalți, apăru intersecția spre mănăstirea Neamțului, însă conform traseului stabilit de unchiul meu - cunoscător și apropiat al clerului - am mers înainte, pe lângă pâlcurile de copaci seculari crescuți pe pajiști înverzite, spre Secu. M-am abătut de la drumul principal care se continua spre Poiana Largului, ajungând pe unul îngust, apoi la un altul pietruit și cu bălți mari. La câțiva kilometri înainte de mănăstire, oportun
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
numele unui vestit vânător, care În ciuda imenselor greutăți și primejdii pe care le Întâmpina din partea indienilor, Între 1773-1775 a făcut cunoscută măreția vestului și a contribuit la Începerea colonizării sale. Duminică, de obicei din loc În loc, călătorul e izbit de pâlcul de mașini Îngrămădite În jurul unei modeste construcții, care e biserica. Aici nu sunt biserici mari, costisitoare, ca În Europa. Biserica e separată de stat. Sunt nu mai puțin de 212 comunități - secte religioase. Fiecare e liber să-și aleagă comunitatea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
un altul, uscat, s-a instalat un mic bufet. Sequoia e un conifer cu lemn roșu, ușor, bun pentru construcții ușoare, creioane, mobilă, jucării. Pe malul Pacificului, În nord, ocupă suprafețe mari. Exemplare mari, bătrâne, de mii de ani, fac pâlcuri mai restrânse, restul fiind ocupat de exemplarele tinere. Mergem să-l vedem pe cel mai Înalt exemplar al lumii, de 122 m. Înconjurat de un grilaj, pus de o societate a naturaliștilor. Mergem să admirăm pe cel mai gros copac
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
secundar, de unde putem privi mai bine oceanul. Drumul e Îngust și duce printr-o pădure de pini bătrâni, În parte uscați. La un moment dat vedem un pin În flăcări. La câteva sute de metri, alții. Iar mai departe un pâlc Întreg e În flăcări. Înapoi nu mai pot da. Dau viteză mașinii și reușesc să scap. Seara ne oprim În plină pădure, la niște cabane. Numărul turiștilor s-a Împuținat. Vis a vis de cabina noastră sunt două Învățătoare din
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
al cărui sistem de iluminare subacvatic fusese înlocuit cu un bec de un roșu închis pentru a genera efectul de cazan fierbând în draci. Iar în continuare lovitura de maestru: toți cei nouă acri care duceau din grădină până la un pâlc întunecat de copaci fuseseră transformați într-o imitație de cimitir cu pietre strâmbe de mormânt presărate pe întreg terenul, iar sprijinită de cea mai apropiată dintre cruci se afla un vârcolac de plastic care rodea un femur din cauciuc. În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mergeam și umbrele noastre care ne urmau în iarba de sub picioarele noastre și am mai visat că deplasarea înainte al lui Robby mă purta alături de el la fel cum visasem că-l purtasem pe tatăl meu de mână spre un pâlc de palmieri în Hawaii ca să-i arăt aceeași șopârlă pe care Robby încercase să mi-o arate în Nashville, dar care nici ea nu era acolo. Grație stării de visare echilibrul necesar supraviețuirii acelei zile mi-a revenit. Din cauza acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]