1,924 matches
-
la moarte. Și totuși mai rămăsese ceva care-l lega de lume. Dar nu filozofia. Ședea în casa în care se născuse, în camera în care se născuse. Îl urmărea o iluzie persistentă, anume că în clipa când ieșise din pântecele mamei lui, îi auzise pe tatăl și pe bunicul său vorbind rusește. John Robert nu cunoștea limba rusă. Acum îi părea rău că nu o învățase, dar era prea târziu. Era prea târziu pentru multe alte lucruri pe care regreta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
proeminente. Fruntea, pe vremuri netedă, era brăzdată de șanțuri adânci, orizontale, între care se strângeau bulbuci de carne moale. Peri țepoși îi ieșeau din nări și din urechi. Niște bretele cenușii, vizibile pe sub haina lăbărțată, îi susțineau pantalonii pe la jumătatea pântecelui. Totdeauna păruse cam murdar, acum, însă, părea soios de-a binelea. Umplea cămăruța cu prezența lui de urs și cu mirosul lui. Se uită mohorât la George. Acesta din urmă nu căuta să-și ascundă emoția. Dimpotrivă, încerca o vagă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lui vizită. Pe ferestrele cu geamuri jivrate pătrundea o lumină limpede, sidefie. Era o zi însorită. John Robert zăcea întins pe pat, îmbrăcat, de astă-dată, într-o cămașă de noapte albastră, aparținând Camerelor Ennistone, care-i acoperea în întregime protuberanța pântecelui. Era culcat pe spate, cu o mână pe piept și cealaltă atârnându-i în jos. Masa era plină de cărți și caiete, stivuite cu grijă. George continua să zâmbească. Zâmbetul îi intensifica expresia de beatitudine, așa încât acum arăta ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și greu, poate chiar tare la pipăit, curbându-se minunat, dedesubt, sub propria-i greutate și descriind deasupra o linie ușor întinsă, ușor arcuită, la fel de minunată. Toată splendoarea feminină. Și ce să mai spunem de superbul triunghi negru din josul pântecelui, pe care Dănilă îl știa tot din poze. Miracol pe un trup alb, lipsit de orice altă umbră, cu subțirimi și lărgimi având cu totul altă alcătuire decât trupul bărbatului. Șșșt! să n-audă ele din casă că o inimă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
de fiorul împlinirii... Din acea zi, lumina caldă a primăverii i-a alungat lui Toaibă orice urmă de negură din priviri și din suflet. La gară lucra cât doi, cu gândul zburîndu-i mereu spre casă, acolo unde Maranda purta în pântece visul lor... se vedea purtându și mândru feciorul - fiindcă musai flăcău trebuie să fie - de mână pe ulițele satului... D-apoi când a fi să fie mare!? Într-una din sâmbete, a pornit prin sat. Pe marginea șanțului, Dochița grebla
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
pentru tine o pricină de bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui. 15. Căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură amețitoare, și se va umple de Duhul Sfînt încă din pîntecele maicii sale. 16. El va întoarce pe mulți din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor. 17. Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților la copii, și pe cei neascultători la umblarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
zilele acelea, și a plecat în grabă spre munți, într-o cetate a lui Iuda. 40. A intrat în casa lui Zaharia, și a urat de bine Elisavetei. 41. Cum a auzit Elisaveta urarea Mariei, i-a săltat pruncul în pîntece și Elisaveta s-a umplut de Duhul Sfînt. 42. Ea a strigat cu glas tare: "Binecuvîntată ești tu între femei, și binecuvîntat este rodul pîntecelui tău. 43. Cum mi-a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
de bine Elisavetei. 41. Cum a auzit Elisaveta urarea Mariei, i-a săltat pruncul în pîntece și Elisaveta s-a umplut de Duhul Sfînt. 42. Ea a strigat cu glas tare: "Binecuvîntată ești tu între femei, și binecuvîntat este rodul pîntecelui tău. 43. Cum mi-a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu? 44. Fiindcă iată, cum mi-a ajuns la urechi glasul urării tale, mi-a săltat pruncul în pîntece de bucurie. 45. Ferice de aceea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
tu între femei, și binecuvîntat este rodul pîntecelui tău. 43. Cum mi-a fost dat mie să vină la mine maica Domnului meu? 44. Fiindcă iată, cum mi-a ajuns la urechi glasul urării tale, mi-a săltat pruncul în pîntece de bucurie. 45. Ferice de aceea care a crezut; pentru că lucrurile, care i-au fost spuse din partea Domnului, se vor împlini." 46. Și Maria a zis: "Sufletul meu mărește pe Domnul, 47. și mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mîntuitorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
și văzuseră, și care erau întocmai cum li se spusese. 21. Cînd a venit ziua a opta, în care trebuia tăiat împrejur Pruncul, I-au pus numele Isus, nume care fusese spus de înger înainte ca să fi fost zămislit în pîntece. 22. Și, cînd s-au împlinit zilele pentru curățirea lor după Legea lui Moise, Iosif și Maria au adus Pruncul la Ierusalim, ca să-L înfățișeze înaintea Domnului, 23. după cum este scris în Legea Domnului: "Orice întîi născut de parte bărbătească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
lăsați să n-aibă rost și nume Nu-i aruncați în ghene la gunoi Căci poate ei scăpavă-vor din nevoi Iubiți copii și nu le luați dreptul la viață Atâta timp cât Domnul pune în ei speranță Nu îi ucideți chiar din pântece Și nu fiți surzi la ale lor scrâncete Iubiți copii,credeți în viitorul lor Deschideți larg lumea basmelor Iubiți copii căci toți ați fost ca ei Feriții de rău și de mișei Iubiți copii așa cum îi iubesc și eu Și
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93439]
-
populară a babelor un cal și stăpânul său, pe oasele verticale ale acestora a fost edificat un grajd. Din aceste elemente primordiale, calul și grajdul, s-a născut o gloabă de-a noastră, autentică și pur sânge, din al cărei pântece a țâșnit nechezând ca un izvor purificator mânzul cu aripi. Suntem conștienți, așa cum ne relata, după revenirea din leșin, corespondentul nostru, dragul și iubitul nostru corespondent al cărui nume va fi săpat în veșnicie: G, că pe aripile acestui pui
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
neamurilor de pe pămînt. 2. Iată toate binecuvîntările care vor veni peste tine și de care vei avea parte, dacă vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău: 3. Vei fi binecuvîntat în cetate, și vei fi binecuvîntat la cîmp. 4. Rodul pîntecelui tău, rodul pămîntului tău, rodul turmelor tale, fătul vacilor și oilor tale, toate acestea vor fi binecuvîntate. 5. Coșnița și postava ta vor fi binecuvîntate. 6. Vei fi binecuvîntat la venirea ta, și vei fi binecuvîntat la plecarea ta. 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85078_a_85865]
-
67 bine (uneori doar așa!) cu post total însoțit de mâncare de origine vegetală doar și majoritar crudă (peste 90%, cam 95-100% să fie crudă), însoțite desigur de rugăciune. Sfinții Părinți au înțeles de altfel că dacă nu ne stăpânim pântecele, nu ne înfrânăm la mâncare atunci nu putem să creștem din punct de vedere spiritual. Dacă reușim să ne stăpânim și să ne înfrânăm stomacul vom putea câștiga și alte bătălii. ”Lupta” cu stomacul e prima. Ați dori să țineți
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Și Ea distruge pe Satana și împărăția lui și stăpânește veșnic peste toate trupurile voastre și peste toate lucrurile vii. Sângele care circulă în voi s-a născut din sângele Mamei divine Natura. Sângele Ei cade din nori; țâșnește din pântecele pământului, susură în pârâurile munților, curge larg în râurile câmpiilor; doarme în lacuri; vuiește puternic în mările furtunoase. Aerul pe care îl respirăm s-a născut din respirația Mamei noastre divine Natura. Respirația Ei este azurie în înălțimea cerurilor, foșnește
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare =. In: Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
Uneori, sora-șefă a acestui azil Îmi dă voie să-mi rezem tîmpla de sînul ei stîng și rotund precum un pîntece de păianjen, astfel Încep călătoriile mele prin marile monetării ale lunii, strălucitoarea și plina de ea, luna cu cap de copil. Astfel restitui eu cerului nemaisfîrșita-i singurătate. Aș putea da În vileag formula chimică după care se plodesc Îngerii sau
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
ei stîng, abia căzut În rugă, o dobor la pămînt, o rostogolesc prin tatuajele transmoderniste cu care am acoperit podeaua din lemn, o Înăbuș la focul mic al liturghiei Îi scrijelesc cu gheara de cocoș hieroglifa secretă a lunii pe pîntece. Mercurul din termometru Își izbește coada grea de somon, iscînd vîrtejul Înaltei febre. Aud loviturile de topor ale proniei prin tratatele de medicină, În timp ce vena sihastrei tinereți se zbate pe tîmpla infirmierei ― mă răstoarnă, scoțîndu-mi argintul din oase și răstignindu
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
mersul de fiară al lucrurilor!? Ce cuțit de argint scrijelește-,n mine, acum, tratatele hermetice-ale lepădării!? Plouă... Sus În cerurile lăuntrului meu ciozvîrta lunii e roasă de larve; aici pe pămînt mama arde cu tăciune aprins foetusul de lele din pîntece. Dar deocamdată mi-e bine... Eu sting cu var, atît cît pot stinge doar cu var ridcarea din boală a poeziei, ridicarea din har a harei, doar atît pot să mai fac: să nu aud cum pocnește ca un bici
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
pămîntul Înghețat. PÎnă să-ți dezgropi sicriul trebuie să-ți astîmperi venele groase hrănite cu sîngele de cerboaică al iluziei. Dezlegat cum stai și fără de Împotrivire, dezlegat de harul tatălui, Încercînd În genunchi, Încercînd zadarnic ghemuit pe țărm să spargi pîntecele peștelui, mînuind cazmaua ca cel mai desăvîrșit gropar Încercînd În zadar să frîngi cîntecul de lebădă al proniei. SÎngele e tot mai Înghețat, cazmaua din ce În ce mai tocită, țărmul tot mai departe, răspîntia care duce la cifra ta
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
alții care socoteau Întunericul pe degete au spus: "dimpotrivă...!" Pendulam Între două opinii. Umbra Îmi era și ea În carnaval. Trupul mă trăgea către uneltele geometrice. Între două maluri mă aflam. Între două nașteri ale pendulului. Între două ieșiri din pîntece. "...uite, dom-le, asta nu s-a mai văzut! De cum a ieșit din pîntecul mă-sii a tras aer În piept, s-a Înroșit și zbătîndu-se-n brațele moașei a intrat din nou În pîntec, trăgînd după el și mațul ombilical
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
-o în funcțiune... Mi se va spune apoi că fanatismul său rigid l-a împins la exces. E adevărat, dar oare nu bigoții i-au făcut cel mai mare rău lui Dumnezeu? Din păcate, prea multe credințe au purtat în pântecele lor un martir gata să-i măcelărească pe cei care nu vroiau să se lase mântuiți. Dacă l-ar fi urmat pe Savonarola, oamenii ar fi ajuns să vadă în orice naștere un avort și să suspecteze orice profet că
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
și va fi necurat pînă seara. 41. Pe orice tîrîtoare care se tîrăște pe pămînt, s-o priviți ca necurată: să nu se mănînce. 42. Din toate tîrîtoarele care se tîrăsc pe pămînt, din toate cele ce se tîrăsc pe pîntece, să nu mîncați, nici din toate cele ce umblă pe patru picioare sau pe un mare număr de picioare; să le priviți ca o urîciune. 43. Să nu vă faceți urîcioși prin toate aceste tîrîtoare care se tîrăsc; să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85110_a_85897]
-
șiret ca moșneagul, parcă ar fi vrut să-mi spună: ― Haiducule, pe ce fată ai pus mîna! Pe măsură ce înaintam în larg, vântul se întețea și aerul deveni mai răcoros, mai sărat. Nu mai deosebeam nimic în zare: întunericul mistuia în pântecele lui marea laolaltă cu cerul. Numai luna rămăsese nemistuită și mergea cu noi călăuză pe nesfârșitul pustiu de apă. ― Mi-i frig aici, șopti Mihaela. Ne-am retras în spatele vasului unde curentul era mai potolit și noi mai la-adăpost. De
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
absolute sânt excepții tot atât de rare ca și geniile... ... Trecuse de miezul nopții și pe bord se întețise frigul. Mihaela începu să tremure mai tare. ― Rămânem aici pân-la răsăritul soarelui? ― Mai bine ne retragem. M-a răzbit frigul! Am coborât în pântecele vasului unde se afla cabina noastră cât o cutie, în care abia era loc să ne mișcăm. Peretele avea un ochi rotund care privea departe, pe recea și mișcătoarea singurătate a apei. ― Aimée, parcă ar fi o celulă pentru deținuți
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
că Mihaela nu-mi pomenise încă nimic de sarcina ei. Își ascundea taina cu o mândrie uluitoare, când ar fi putut s-o speculeze în favoarea ei, adăugind: " Uite, sânt gravidă, iar tu ești tatăl copilului pe care-l port în pântece, prefer însă dezonoarea decât să mă mărit cu tine." Impasul în care mă aflam era până una-alta fără ieșire și a rezolva ceva în aceste condițiuni părea iluzoriu. De aceea i-am spus: ― Te rog nu-mi răspunde acum
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]