1,303 matches
-
a județului, în Depresiunea Târgu Secuiesc. Localitatea Lemnia este situată în nordul județului, pe cursul inferior al pârâului cu același nume, în partea sudică a Munților Nemira, pe DN11, Brașov - Târgu Secuiesc - Bacău. Cercetările arheologice din anul 1977, executate între pâraiele Lemnia Mică (Kislemhény) și Lemnia Mare (Nagylemhény), pe vârful unui deal numit "Lazul cetății" (Várerősse), la Cetatea lui Ciomortan, datând din epoca medievală timpurie, au descoperit un turn rectangular și vase aparținând culturii dacice. În albia râului Lemnia, în anul
Lemnia, Covasna () [Corola-website/Science/300378_a_301707]
-
est și sud). Densitatea rețelei hidrografice în această parte a Bazinului Baraolt variază între 0,20 și 0,40 km/ km², media fiind de 0,38 km/ km². De remarcat că această valoare este inferioară medie pe țară. De asemenea, pâraiele mici, cu debite intermitente, cum sunt Pat dinspre nord sau pârâul Cetății dinspre sud, nu influentează în mod considerabil regimul hidrologic din zonă. Din foraje manual s-a constatat că stratul freatic este destul de bogat și pe alocuri s-a
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
cu două nivele de tip "Precucuteni, Cucuteni-Ariușd" ce conținea o locuință dreptunghiulară, fragmente de ceramică și obiecte de uz casnic. La "Drumul cerei" s-a găsit o monedă republicană romană, de argint a familiei "Rubria", iar în "hotarul Vereșmart", între pâraiele Ciobot și Năsaș se găsesc urmele unei așezări din epoca romană. Aici s-au găsit întâmplător substrucții de clădire de piatră, fragmente de țiglă și de ceramică romană provincială. La capătul vestic al satului, pe un loc amenajat ce poartă
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
lungul drumului principal care face legătura cu Suatu, precum și la limita hotarelor, unde masele au alunecat pînă în lunca pârâului numit "La Rât”, determinind reducerea înălțimii culmilor și atenuarea energiei reliefului. Rețeaua hidrografica a satului este reprezentată prin cursuri de pâraie din bazinul superior de recepție al afluentului ce se varsă, la Bonțida, în Someșul Mic . Cursurile de apă, în formă de evantai se adună din hotarul satului, urmând direcția nord - est și unindu-se spre Suatu cu alti afluenți, continuând
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Căianu, Gădălin și Bonțida. Linia de cumpănă dintre bazinul Someșului și Arieșului se situează pe hotarul satului Aruncuta, mai precis pe aliniamentul Țigla Frații - Dealul Măzăriștilor - Iuriu de Câmipe - Straja și Boju (zona tunelului CFR). În timpul verilor secetoase deseori aceste pâraie seaca, cu excepția izvoarelor de suprafață de la Ciurgău și Buna, în jurul cărora s-a dezvoltat comunitatea dacica. Ploile torențiale provoacă uneori inundații care periclitează parțial gospodăriile amplasate de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
familii unite... Cei trei preoți uniți aveau în posesie 4 case parohiale, teren arabil și pentru cosit. Analiza Hârtii Iosefine indică că aceste case parohiale erau amplasate în centrul satului (simbolizate cu o cruce), la nord de intersecția celor două pâraie (unul curge de la Ciurgău, în direcția vest - est - nord, iar celălalt de la Fanate, în direcția sud - nord est - nord). Așa cum este menționat mai sus, centrul satului coincide cu locul unde se intersectează cele două pâraie principale ale satului, respectiv pârâul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
nord de intersecția celor două pâraie (unul curge de la Ciurgău, în direcția vest - est - nord, iar celălalt de la Fanate, în direcția sud - nord est - nord). Așa cum este menționat mai sus, centrul satului coincide cu locul unde se intersectează cele două pâraie principale ale satului, respectiv pârâul de la Ciurgau, pe albia căruia a fost amplasat inițial satul, situație neschimbată și în 1762 (se observă acest lucru pe harta). La extremitatea nordică a satului se află un castel (demontat de săteni în anul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
corpuri de clădire din piatră pentru porcine și păsări, la care se adaugă o amenanjare provizorie { saivan } pentru turmele de ovine conform schiței alăturate [ construcțiile apar în partea stingă a schiței, sub forma unor dreptunghiuri negre, mărginite de cele două pâraie la nord și est }. Suprafață construită a fiecărui grajd de bovine era de circa 900 mp., avînd următoarele caracteristici : lungimea = 75 m., lățimea = 12,0 m. Fiecare grajd era împărțit astfel : animalele erau așezate pe două rînduri, în partea de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
teritoriul comunei spre est, este reprezentată de râul Raznic, care își adună apele din zona limitrofă a județelor Mehedinți și Dolj, drenează valea de la Busu-Grecești-Raznic-Breasta și se varsă în Jiu la ”Biserica părăsită”, sub dealul Nicodin. Pe partea dreaptă primește pâraiele Brabova, cu Urdinița și Merețel de pe valea Gogoșu-Sopot. Debitul este în general redus, dar, în timpul ploilor abundente și în perioada topirii zăpezii, se înregistrează debite ridicate care pot produce inundații în părțile joase ale localităților Valea Lungului și Breasta. Pârâul
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
cu comuna Braloștița»; la Vest, cu comuna Răcari; «și la Nord, cu comuna Brădești.» (MDGR, V, p. 549). Terenul comunei Tatomirești - întins ca-n palmă, atât pe platou cât și în câmpia / lunca râului - este scăldat de Jiu și de pâraiele-i afluente, pe «direcțiunea de la V. spre E.»; peste Jiul din comuna Tatomirești - mai suntem informați - «se află două poduri stătătoare» "(ibid.)". După cum afirmă tot această sursă academică din 1902, comuna Tatomirești «are o suprafață de 1355 (de) hectare» și
Tatomirești, Dolj () [Corola-website/Science/300418_a_301747]
-
22 km. de municipiul Miercurea Ciuc, pe drumul județean 123C Armășeni - Ciucsângeorgiu - DN12. Săpăturile arheologice facute de-a lungul timpului pe teritoriul acestei așezări au adus dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în mijlocul satului, între pâraiele Martanos și Fișag, au fost semnalate fragmente ceranice aparținând culturilor "Ariușd faza timpurie" și "Boian faza Giulești". Pe malul pârâului Fișag s-a descoperit un topor de piatră șlefuit, o ceașcă și mai multe fragmente de ceramică dacică. Din locuri
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
cu județul Mureș, pe malul râului Tânava Mare, pe DN13C Vânători - Secuieni - Cristuru Secuiesc. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul vremii pe teritoriul satului aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri astfel, pe terasa dintre pâraiele Szilas și Gyulai, s-au descoperit fragmente ceramice, așchii de piatră și fusoială fragmentară, unele aparținând neoliticului timpuriu (culturilor "Coțofeni" și "Criș") iar cele mai multe neoliticului târziu. În apropierea drumului ce leagă satul Vânători de Secuieni s-au descoperit fragmente ceramice
Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/300487_a_301816]
-
o altitudine medie de 650 m, pe cursul inferior al Râului Bistricioara . Aceasta izvorăște din Călimani de la o altitudine de 1.350 m și străbate în total 68,5 km. Bazinul hidrografic al Bistricioarei pe teriotriul așezării, este format din pâraiele: Tulgheșul și-a primit denumirea de la Pasul Tulgheș ce leagă depresiunea Hangului, din județul Neamț cu Depresiunea Giurgeului din județul Harghita. Căile de comunicație sunt exclusiv rutiere. Dintre localități în apropierea relativă merită menționate Borsec la 20 km, Bilbor la
Tulgheș, Harghita () [Corola-website/Science/300488_a_301817]
-
s-a descoperit fragmentul unui topor de piatră ce datează de la începutul epocii bronzului. Pe vârful "Sf. Ladislau" și pe culmea "Trei dealuri", s-au găsit câte un topor, în fiecare loc, în formă de inimă aparținând "culturii Coțofeni". Între pâraiele "Iuhodul Mic" și "Ulmiște", pe un platou se văd ruinele unei cetăți medievale (Cetatea Rabsonne). Cercetările arheologice făcute pe platou au descoperit urmele unor locuințe de suprafață ce conțineau materiale dacice (sec.I î.e.n. - sec.I e.n.). Volker Wollmann în
Praid, Harghita () [Corola-website/Science/300483_a_301812]
-
Bahluiul îi primește în sectorul Belcești sunt Gurguiata, Izmana (Pârâul lui Tomiță; ale cărui ape colectează apele uzate de la canalizarea blocurilor, dispensar și S.M.A.), Coada Râpei ( La Dracea sau Râpa Bârladenilor), Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii. În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa, Valea Turcului. Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă). În scopul protejării
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Bârladenilor), Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii. În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa, Valea Turcului. Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă). În scopul protejării comunei de inundații s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belcești cu o suprafață de 360 ha, adâncime 6-7 m. În trecut o pondere însemnată avea
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
1995-2000, industria petroliera a făcut disponibilizări masive iar o mare parte din locuitorii comunei lucrau în această ramură. Toponimia localității provine de la primii locuitori ai zonei care se numeau "Aninoșeanu", aceștia luându-și numele de la aninii care creșteau pe malul pâraielor. După 1990, localitatea a început să cunoască o dezvoltare lentă dar continuă ajungând ca în 2006 locuitorii să aibă acces la gazele naturale, rețea de televiziune prin cablu, telefonie fixă și mobilă, mijloace de transport în comun, apă curentă etc.
Comuna Aninoasa, Gorj () [Corola-website/Science/298744_a_300073]
-
sub numele de „F. (Felsö) Suk”. Localitatea s-a extins în 1966 prin unirea satului Jucu de Sus cu satul Jucu de Jos. La Jucu de Sus, la confluenta Văii Sărații (afluent de dreapta al Someșului Mic) cu câteva mici pâraie tributare (pârâul Schiniștii ș.a.) apar izvoare sărate și un câmp larg cu eflorescente saline, care dovedesc existența în subsol a unui masiv de sare. Masivul de sare străpunge straturi de marne și argile, cu intercalații de tufuri, tortonian superioare. Istoricul
Jucu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/299561_a_300890]
-
300 și 550 m - și depresiunile au fost modelate prin eroziunea precipitațiilor și a apelor curgătoare, în erele geologice în roci moi, argile, marne și nisipuri. Spațiul geografic al comunei Cătina este străbătut de o modestă rețea hidrografică formată din pâraie, văi și Lacul Cătina. Valorile climatice în zonă, sunt specifice Podișului Transilvaniei și respectiv Câmpiei Transilvaniei, temperatura medie anuală fiind de +8,2 grade Celsius. Caracteristic acestei zone sunt vânturile de vest, solurile cernoziom levigat, solurile brune de pădure și
Comuna Cătina, Cluj () [Corola-website/Science/299575_a_300904]
-
ridicate debite au ajuns la 211 m cubi pe secundă în martie 1965,când s-au petrecut și cele mai importante inundații în zona Apahidei.În urma inundațiilor,s-au efectuat lucrări de regularizare a malurilor Someșului și de afluire a pâraielor spre Someș.În general,toate pâraiele și văile au fost supuse unor lucrări de regularizare și decolmatare,fiind în multe locuri prevăzute cu un sistem de desecare prin canale deschise,pentru colectarea și evacuarea apelor de suprafață din stratul superficial
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
m cubi pe secundă în martie 1965,când s-au petrecut și cele mai importante inundații în zona Apahidei.În urma inundațiilor,s-au efectuat lucrări de regularizare a malurilor Someșului și de afluire a pâraielor spre Someș.În general,toate pâraiele și văile au fost supuse unor lucrări de regularizare și decolmatare,fiind în multe locuri prevăzute cu un sistem de desecare prin canale deschise,pentru colectarea și evacuarea apelor de suprafață din stratul superficial al solului. Conform recensământului efectuat în
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
Soloneț), astfel că și legătura pe calea ferată este oarecum la îndemâna locuitorilor. Teritoriul orașului Cajvana este situat în două bazine hidrografice: Soloneț (care drenează partea sudică prin pârâul Cajvana cu toți afluenții săi) și Solca (care drenează partea nordică prin pâraiele Crivăț și Berbec). Relieful zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea găsindu-se și cele mai vechi urme ale omului
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
cu o varietate de forme de relief, ceea ce îi conferă un pitoresc deosebit. Dealurile mai importante sunt: Păucii, Corniș la nord și Dealul Viilor la sud de Târnava Mică. Localitatea este străbătută de râul Târnava Mică și de mai multe pâraie cu debite mici, cel mai important fiind pârâul Bedea. Satul Gănești se află la 5 km distanță de municipiul Târnăveni, fiind așezat în valea pârâului Bedea, pe ambele maluri ale râului Târnava Mică. Existența unor inscripții și ale unor rămășițe
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
Jud. Suceava) este acoperită de un lanț de munți înalți aparținând Carpaților din care se ramifică o întreagă rețea de munți și dealuri cu văi în mare parte strâmte și adânci prin care curg o mulțime de râuri, vâlcele și pâraie. Acest complex muntos se împarte în două grupuri: Munții Rodnei și Munții Bârgăului. Dintre piscurile cele mai înalte ale primului grup menționăm Țibleșul (1842 m), Obârșia Rebrei (2056 m), Craia (1660 m), Rabla (1902 m), Ineul (2280 m). Caracterele geologice
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
ploaie, îngheț, dezgheț), au erodat dealul, iar urmele de eroziuni se văd și astăzi sub forma unor pietricele mici, subțiri, de culoare albă. De-a lungul văilor se pot urmări terase, precum și sedimente diluviale și aluviale. Este formată din numeroase pâraie și este tributară râului Rebra. Pâraiele sunt: Râul principal Rebra udă teritoriul satului pe o lungime de 8 km. Albia și malurile sale au suferit degradări în urma numeroaselor inundații din anii 1888, aprilie 1913, 4-7 aprilie 1932, 1933, 1958, 1970
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]