1,309 matches
-
fost ursul. Nicula Ursake se mișcă și el din casă, chemat de vorbele care sunau afară și ieși sub stele. Femeia schimbă vorba; aflase că badea Toma va să vie a doua zi cu o știre despre un râs din Pârăul Șerpilor. L-a întâlnit pe Bezarbarză tocmai sus, la Runc, și i-a lăsat vestea asta lui Bezarbarză. Ursake tăcea; era bine încredințat că, înainte de a ieși el afară, se vorbise de altceva. — Mergem, Culi, îi zise într-un târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
stăpânului său, gratulându-l pentru succes. „L-am vestit eu că n-are să-i meargă bine“, își zicea Nicula, întorcându-se la fiară, ca s-o cerceteze din nou. Atuncea când a furat și a mâncat șuncile, va fi stat pe lângă pârău zece zile în șir, ca să poată birui atâta sărătură. Frumos animal; n-are nimic deosebit, decât blana asta întunecată. Încolo, ochiul i-i rotund ca la orice urs și fruntea boltită. Ghiarele parc-ar fi de fildeș. Trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu era în casa cea mare. Dacă ar fi fost în casa cea mare, i s-ar fi auzit de departe glasul neînduplecat. Dacă nana Floarea nu-i acasă, atunci e dusă după smeură, într-un loc știut, în lungul pârăului. Acolo mai mult vorbește decât culege, căci are oaspete din Laz. Încă din ajun Culi înțelesese cine vine cu copilul și-i era puțin frică de o dezamăgire. Așa că, de bună-samă, se afla lângă nana Floarea - părând c-o ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pândind cu ochii altceva - acea odraslă din Laz, fata Serafinei văduva. Cum se ducea la vale, îi venea să întârzie și să ocolească în altă parte. Se opri un timp, ca să urmărească în lumina poienii zborul rândunelelor; privi pe luciul pârăului Preluncilor, ca în argint viu, săgetarea păstrăvilor după muște. Cântau în otavă miliardele de tomniți, și pădurea până în adâncurile ei fremăta de beția vieții. Culi primi de la pământ și de la brazi mireasmă până în fundul sufletului. Deodată văzu venind spre el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
felicitare. Tot tacâmul potrivit pentru aseme- nea ocazii. Importantă era sigu- ranța pe care o căpătau oame- nii, protecția ce li se promitea în caz de nevoie. Dar, așa cum se întâmplă câteodată în viață, fericirile nu durează cât hăul și pârăul. Ele sunt rare și scurte. Cum și în cazul de față. Locuitorii mai tineri din Brive nu-și amintesc ca apa Corrèze să-și fi ieșit vreodată din matcă. Doar unii din cei mai bătrâni își aduc aminte ca prin
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
vor pieri, rîul se va împuți, așa că le va fi greață Egiptenilor să bea din apa rîului." 19. Domnul a zis lui Moise: "Spune lui Aaron: "Ia-ți toiagul, și întinde-ți mîna peste apele Egiptenilor, peste rîurile lor, peste pîraiele lor, peste iazurile lor, și peste toate bălțile lor. Ele se vor preface în sînge; și va fi sînge în toată țara Egiptului, atît în vasele de lemn cît și în vasele de piatră." 20. Moise și Aaron au făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
în casele poporului tău, în cuptoarele și în postăvile de frămîntat pîinea. 4. Ba încă broaștele se vor sui și pe slujitorii tăi." 5. Domnul a zis lui Moise: "Spune lui Aaron: "Întinde-ți mîna cu toiagul peste rîuri, peste pîraie și peste iazuri, și scoate broaște din ele peste țara Egiptului!" 6. Aaron și-a întins mîna peste apele Egiptului, și au ieșit broaștele și au acoperit țara Egiptului. 7. Dar și vrăjitorii au făcut la fel prin vrăjitoriile lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
pe fiii Răsăritului. Edom și Moab vor fi prada mîinilor lor, și fiii lui Amon le vor fi supuși. 15. Domnul va seca limba mării Egiptului, Își va ridica mîna asupra Rîului în mînia Lui, îl va împărți în șapte pîraie, așa că îl vor putea trece încălțați. 16. Și va fi un drum pentru rămășița poporului Său, care va mai rămîne în Asiria, cum a fost pentru Israel, în ziua cînd a ieșit din țara Egiptului. $12 1. În ziua aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
nu va mai fi mutat, ai cărui țăruși nu vor mai fi scoși niciodată, și ale cărui funii nu vor mai fi dezlegate. 21. Da, acolo cu adevărat Domnul este minunat pentru noi: El ne ține loc de rîuri, de pîraie late, unde totuși nu pătrund corăbii cu lopeți, și nu trece nici un vas puternic. 22. Căci Domnul este Judecătorul nostru, Domnul este Legiuitorul nostru, Domnul este Împăratul nostru: El ne mîntuiește! 23. Funiile tale s-au slăbit, așa că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Edomului. 7. Bivolii cad împreună cu ei, și boii împreună cu taurii; țara lor se adapă cu sînge, și țărîna se umple de grăsime. 8. Căci este o zi de răzbunare a Domnului, un an de răsplătire și răzbunare pentru Sion. 9. Pîraiele Edomului se vor preface în smoală, și pulberea lui în pucioasă; da, țara lui va fi ca smoala care arde. 10. Nu se va stinge nici zi, nici noapte, și fumul lui se va înălța în veci. Din veac în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
și vă va mîntui." 5. Atunci, se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor, 6. atunci șchiopul va sări ca un cerb și limba mutului va cînta de bucurie; căci în pustie vor țîșni ape, și în pustietate pîraie; 7. marea de nisip se va preface în iaz și pămîntul uscat în izvoare de ape. În vizuina care slujea de culcuș șacalilor, vor crește trestii și papură. 8. Acolo se va croi o cale, un drum care se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
ales. 3. Căci voi turna ape peste pămîntul însetat și rîuri pe pămîntul uscat, voi turna Duhul Meu peste sămînța ta, și binecuvîntarea Mea peste odraslele tale, 4. și vor răsări ca firele de iarbă între ape, ca sălciile lîngă pîraiele de apă. 5. Unul va zice: "Eu sunt al Domnului!" Altul se va numi cu numele lui Iacov, iar altul va scrie cu mîna lui: "Al Domnului sunt!" Și va fi cinstit cu numele lui Israel." 6. "Așa vorbește Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
gura larg, și scoateți limba? Nu sunteți voi niște copii ai păcatului, o sămînță a minciunii, 5. care se încălzește pentru idoli sub orice copac verde, care junghie pe copii în văi, sub crăpăturile stîncilor? 6. În pietrele lustruite din pîraie este partea ta de moștenire, ele sunt soarta ta, lor le torni și jertfe de băutură și le aduci daruri de mîncare: "Pot Eu să fiu nesimțitor la lucrul acesta? 7. Pe un munte înalt și ridicat îți faci culcușul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
păcate;/ Cu zilele ce-l despart pe iubit de iubită,/ Cu lumina care pierde, noaptea care Învinge;/ Iar vremea amintită Înseamnă durere uitată/ Și gerurile-s ucise, florile născute,/ Iar În lăstăriș, sub covorul verde,/ Floare după floare, Începe primăvara./ .../Pâraiele pline se hrănesc cu floarea...“ „...Țărmurile din Lukanon Înainte de sosirea pescuitoarelor de foci.“ Poem de John Keats. „Toate parfumurile Arabiei nu pot Înălbi mâna asta micuță.“ „Fiecare viață neîmplinită, vezi,/ Zace nemișcată, peticită și zdrențăroasă;/ N-am oftat adânc, liber
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
păreau să nu se mai sfârșească. Soarele dogorea întruna. Legănat de cal, samuraiul își aduse aminte de valea sa. Și pământutile lui erau sărace, însă, sărăcia de aici era cu totul altfel. În vale era verdeață, erau ogoare și curgeau pâraie. Însă aici nu era pic de apă și creșteau numai plante noduroase, pline de ace. De lângă el, Nishi zise: E prima dată când văd o asemenea priveliște. Samuraiul încuviință din cap. Trecuse oceanul întins și nemărginit. Acum călătorea printr-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
domnule Ioan Alexa, vă simt alături de mine, alături de acești copii care se află pe Aleea Clasicilor din Chișinău, alături de oameni în vârstă care au venit să prezinte un omagiu limbii române. Limba Română niciodată nu va fi despărțită de un pârău cum este Prutul. Limba română va fi una și aceeași, chiar dacă între noi, dintr-o eroare istorică, vor mai sta niște grăniceri. MĂRTURISIRI Vă îmbrățișez și vă mulțumesc pentru sufletul dumneavoastră și pentru tot ce însemnați dumneavoastră pentru noi toți
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
roților de tren, gândul mă duce la țara mea și mi se deschide harta României și fără să vreau mă gândesc și meditez. Țara noastră a fost înzestrată de „Sfânta Natură”, aproape, cu de toate, printre care o mulțime de pâraie și râuri ce izvorăsc, cele mai multe, din munți și dealuri și toate sunt afluenții bătrânului fluviu Dunărea, care la rândul lui, își duce apele în Marea Neagră prin cele trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe. Dintre toate râurile, două mai mari
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vest zone înalte de pe malul stâng al Siretului ce fac parte din aria sud estică a Podișului Sucevei, ce ating înălțimi de peste 300m, ce culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealul Mare, atingând înălțimea de 593 m. Cursul pâraielor ca și a celor două râuri Prut și Siret este în general a direcției de nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept al Sitnei, aproape de vărsare, în centrul satului Hlipiceni, prin forare, s-a deschis un
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
roților de tren, gândul mă duce la țara mea și mi se deschide harta României și fără să vreau mă gândesc și meditez. Țara noastră a fost înzestrată de „Sfânta Natură”, aproape, cu de toate, printre care o mulțime de pâraie și râuri ce izvorăsc, cele mai multe, din munți și dealuri și toate sunt afluenții bătrânului fluviu Dunărea, care la rândul lui, își duce apele în Marea Neagră prin cele trei brațe: Chilia, Sulina și Sfântul Gheorghe. Dintre toate râurile, două mai mari
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
vest zone înalte de pe malul stâng al Siretului ce fac parte din aria sud estică a Podișului Sucevei, ce ating înălțimi de peste 300m, ce culminează în sud-vest cu prelungirea nordică a culmii Dealul Mare, atingând înălțimea de 593 m. Cursul pâraielor ca și a celor două râuri Prut și Siret este în general a direcției de nord-vest - sud-est. Între ele se află afluenții Prutului: Bașeu și Jijia care au un debit mai mare primăvara, când pot produce inundații ce depășesc 1-3m
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Hilișeu-Crișan izvorăște afluentul Prutului Jijia, cu o lungime de 287 km, care are ca afluent pe Sitna ce izvorăște din comuna Leorda, având pe Drasleuca ca afluent de dreapta. Lungimea Sitnei este de 78 km ea colectând apele a 11 pâraie, cu afluenții mai principali, pe dreapta, Drasleuca, iar de stânga, Cozancea și se varsă în râul Jijia cu confluența pe raza comunei Hlipiceni. Pe malul drept al Sitnei, aproape de vărsare, în centrul satului Hlipiceni, prin forare, s-a deschis un
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
pentru săraci, când au ce mânca. * Nu-ți cere... osânză. * Pentru unii, statul de plată echivalează cu statul pe scaun. * E foarte disciplinat: unde îl pui, el acolo stă. * Din cauza apei, nu a văzut marea. * Pe timp de secetă, unele pâraie intră la apă. * O noapte pierdută nu este un sfetnic bun. * Apa trece, pietrele se sparg. Existența gândurilor e certificatul de garanție pentru buna funcționare a creierului. * Pământul e rotund, dar mai ales răbdător. Deși nu sunt de gheață, unii
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Ca flăcări peste creste, ne vine iar lumina. Noi căutăm cărarea pierdută ...în pustiu, Dar rătăcim se pare ...fără-a găsi pricina Și toate iar se-ngroapă sub cerul plumburiu. Simțim încă mireasma pădurii pe aproape, Cum clipocesc pâraie, din munte care vin Și clipe curg în taină, ca roua sub pleoape, Ca pâcla cea subțire, ce toarce un destin. Privim covorul toamnei, cu frunzele în vânt... Simțim doar că iubirea ne arde încă-n în piept, Ce-i
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93297]
-
focare vizuale prisăcile, florile, butoaiele, cramele, pădurile, frunzele galbene, țigăncile, haiducii, cușmele, flintele, gurile de rai, picioarele de plai, răzoarele, viroagele, luna, strigătele misterioase, câinii, păsările, grajdurile, grâul ca lan, grâul ca boabe (copt sau cu lapte în el), tufișurile, pâraiele, vițeii cu botul crud, mânjii, răstoacele, și toate acestea chiar și astăzi, în ciuda necontenitei schimbări a peisajului nostru, care modifică toate aceste văioage, șipote și cavalcade, nu numai ca viziuni ale unei imaginații idilice, ci și ca psihologie a locuitorilor
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]