1,247 matches
-
București, 1945; Cuvinte bune de prietenie, București, 1945. Repere bibliografice: George Marian, Poezia lui Virgil Treboniu, București, 1932; G. Călinescu, „Poezii”, ALA, 1937, 875; Horia Groza, Doi autori de poezie tânără, RP, 1937, 5 720; Arghezi, Scrieri, XXXIII, 303-305; C. Pârlea, Poezia lui Virgil Treboniu, RAZ, 1938, 51; Ion Horia Munteanu, Critice, I, București, 1939, 11-13; Virgil Treboniu, JL, 1939, 32; [G.] Demetru Pan, „Mihail Eminescu”, RML, 1940, 44; Predescu, Encicl., 861; Ion Horia Munteanu, Lirica lui Virgil Treboniu, București, 1944
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290244_a_291573]
-
și Ion Caraion. În prima plachetă semnează Constantin Bivolaru, Ion Caraion, Ion Coltofeanu, Lucian Dumitrescu, Traian Lalescu, Alexandru Lungu, George Popa, în a doua li se alătură Ștefan Crăciun, Vasile I. Lușcan, Nanu Măinescu, Marin M. Negulescu, Panait Nicolae, C. Pârlea, George Ion Popescu, Marin Sârbulescu, Dem. Gh. Nolla, Lucian Valea, iar în ultima apar nume noi: Aurel Fediuc, N. Milcu, D. Nestorescu, Ion Pena, Alcom Ion Tudor. Intenția vădită a publicației este de a grupa exponenții tinerei generații și de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290707_a_292036]
-
termenilor de care dispune autorul e impresionantă. Iată o serie de cuvinte și expresii sinonimice folosite numai pentru a arăta acțiunea de ―a fugi-: ―a alerga-, ―a o lua la sănătoasa-, ―a se cărăbăni-, ―a-I scăpăra picioarele-, ―a o pârli la fugă-, ―a se duce tot într-o fugă-, ―a o croi la fugă-, ―a-și lua rămas bun de la călcâie-, ―a o șparli-. Se observă că limbajul e presărat cu numeroase exclamații și interjecții. Scrisul lui Creangă e lipsit
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
numelui: naramză înseamnă poame. Frumusețea excepțională a fecioarei este protejată de elementele primordiale: „Când ieșea ea la plimbare,/ era lucru de mirare:/ nici vântul nu adiia,/ nici soare nu dogorea,/ părul să nu-i descrețească,/ fața să nu i-o pârlească;/ păsări nu mai ciripeau,/ ape-n cale se opreau/ și cu drag la ea priveau/ stând pe loc/ ca turta-n foc!”. Aceasta este însă faza preliminară a inițierii, ulterior, suferința rituală a Naramzei va face întregul univers să-i
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Corneliu Sav, Mircea Georgescu, Aurel Marin, Constantin Mitea, Alexandru Mircescu. Se publică proză de Nicolae Milcu, iar Radu Gyr dă un fragment din piesa de teatru Chip cioplit. Eseuri literare semnează Alexandru Busuioceanu, Radu Gyr, Mihail Chirnoagă, Pimen Constantinescu, C. Pârlea, Traian Mihăilescu, Florea Crețeanu, Stelian Segarcea, Virgil Treboniu, Mihu Dragomir, Vladimir Cavarnali, Petru Stati, Zaharia G. Buruiană, Marin Sârbulescu, Ovidiu Râureanu. Articolele de critică literară aparțin lui Mircea Streinul, C. Pârlea, Traian Mihăilescu, Const. R. Crișan, Marin Găisseanu, Victor Bănciulescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289011_a_290340]
-
Alexandru Busuioceanu, Radu Gyr, Mihail Chirnoagă, Pimen Constantinescu, C. Pârlea, Traian Mihăilescu, Florea Crețeanu, Stelian Segarcea, Virgil Treboniu, Mihu Dragomir, Vladimir Cavarnali, Petru Stati, Zaharia G. Buruiană, Marin Sârbulescu, Ovidiu Râureanu. Articolele de critică literară aparțin lui Mircea Streinul, C. Pârlea, Traian Mihăilescu, Const. R. Crișan, Marin Găisseanu, Victor Bănciulescu. În paginile revistei Pimen Constantinescu traduce din poezia lui Gabriele D’Annunzio, Massimo Bontempelli și Nicola Moscardelli, Mircea Streinul din versurile lui Georg Trakl, Alex. Tair din lirica lui Francis Jammes
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289011_a_290340]
-
că era acesta sau unul înrudit. Mai aprige sunt jocurile de cazino sau de tripou descrise pe larg de Brăescu, care le consacră schițe speciale, mai ales baccaralei, dar și de Teodoreanu. Avocatul Deleanu, stăpânul Medelenilor, și fratele său se „pârleau” la baccara. Alegeau cărucioarele hamalilor după criteriul jocului: cifrele însumate să facă nouă (abataj), cele la care totalul era 10 (bac) fiind înlăturate. Baccaraua e precursorul european al black-jackului, numai că suma trebuie să fie cât mai aproape de 9, nu
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
mai încolo m-am îndreptat împleticindu-mă într-acolo, pantofii mei frământând pietrișul de sub picioare. Cum am trecut de un student care lustruia cu ceară un Volvo - în secunda aceea - a fost activată mașinăria vântului. Aerul înghețat a siderat campusul, pârlindu-l. Pături de frunze moarte acoperind împrejurimile au explodat în aer, formând mosoare maronii care goneau care încotro. Haina mea se zbătea sălbatic la spate, înaintând anevoie în parcare. Aerul rece se năpustea ca un pumnal. Ciorile se roteau acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mare haz să ne vedem hurducați 180 pe pământ crud, pe costișe prăvălatice, prin păraie bolovănoase decât dacă am fi mers pe șosele netede și în cupèle181 închise, bune să legene cuconași de cei care se tem să nu-i pârlească soarele. Cu cât calea era mai anevoioasă, cu atât, mă rog, vrednicia noastră părea mai mare. Dar, în schimb, ce frumos, ce pitoresc era drumul acesta care șerpuia de-a lungul pe lângă poalele Carpaților. Aveam în stânga lanțul munților păduratici, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
în gură ca să nu pufnim în râs. Am, rămas, deci, mauri drepți și necontestați. Acum trebuie să mărturisesc că ponosul acesta căzut asupra noastră ăl datoram mai mult lui Iacob Negruzzi; el ne colora pe amândoi. Eram, nu e vorba, pârlit și eu de atâta umblare prin vânt și soare, de atâtea dealuri suite și văi scoborâte, d-apoi iubitul meu tovarăș mă întrecea cu mult; parcă era Negusul în persoană, descălecat proaspăt din Abisinia. Am vroit un moment să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
mea n-a fost lipsită de valoare literară și voi simți o mulțămire sufletească mare, mai mare decât dacă aș dobândi orice alt bine pe pământ. Dacă nu, ei! atunci voi și eu unul dintre acei mulți ce și-au pârlit aripele ca Icar, vroind prea să se apropie de soare. Totuși, voi avea mângăierea că în timpul urcărei mele spre astrul arzător și al recăderei pe prozaicul pământ, voi fi avut momente de uitare a multor necazuri ce amărăsc zilnic viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
totul, femeie de serviciu, moașă și medic mamoș. Toată lumea îi spunea Andonoaiei, „moașa” ceea ce o umplea de mândrie. Pentru toate serviciile ei primea 150 de lei pe lună ceea ce era o sumă la ora ceea mai ales într-un sat pârlit de la marginea raionului Vaslui. Mai completa ea din rațiile care ar fi trebuit să le dea la femei, fiindcă în mod normal ar fi trebuit să facă și mâncare acolo dar oamenii din sat aduceau ei ce era nevoie și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
gîndul că vorbise la telefon cu asasinul domnișoarei În lila. Maigret nu regreta că renunțase la siestă. 5 Telefonista plecă; cei doi bărbați rămaseră nemișcați. Maigret trăgea alene din pipă. Lecoeur avea Între buze o țigară care amenința să-i pîrlească mustața. Fumul plutea deasupra capetelor. În curte, vreo doisprezece polițiști CRS făceau gimnastică. Tăcerea dură destul de mult. Amîndoi aveau multă experiență și cunoșteau toate tertipurile meseriei. Avuseseră de-a face cu tot felul de criminali, cu tot felul de martori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
autori diferiți. Printre ei, Dumitru Baciu, Radu Beligan, Eusebiu Cămilar, Toader Chiritopol (G. Călinescu), Anton Costin, Eugen Coșeriu, N.Cristescu, Victor Eftimiu, George Fonea, Petru Homoceanul, Bogdan Istru, Ion Sofia Manolescu, G. Murnu, Al. Negura, Șasa Până, Mircea Pavelescu, C. Pârlea, Ioana Sarbu, Virgil Treboniu, Ț. Ulmeanu, G. Vaida. Debutanților li se deschide o rubrică specială, „Primii pași”, în cadrul căreia se pot întâlni semnăturile lui Gh. Manole, Petru Sfetca, Nestor Ignat, Tiberiu Tretinescu. În 1939 aici debutează Ștefan Aug. Doinaș. Proza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287694_a_289023]
-
lui Hideyoshi, fără o vorbă. Îl urma așa cum l-ar fi urmat orice mamă, pe jumătate Înnebunită de grija copiilor care mergeau În fața și În urma ei, prin tot infernul. Nobunaga privea flăcările Castelului Odani, care ardeau destul de aproape ca să-i pârlească fața. Munții și văile din toate cele trei părți erau roșii, iar castelul incendiat vuia ca un enorm cuptor de topitorie. După ce din flăcări nu mai rămase decât cenușa fumegândă și totul se sfârși, Nobunaga nu-și putu stăpâni lacrimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
neinteresant; neîngrijit; neînstărit; neliniște; nemîncat; nemulțumit; nenoroc; neșansă; neștiutor; nulitate; numere; om al străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani; omul; și onest; orfani; orgoliu; pagubă; pantaloni rupți; papuci; pasiv; din păcate; pămînt; pedeapsă; persoană; pierdut; pîine; pîrlit; plîns; ponosit; posibilități; poziție socială; praf; prăpădit; pricăjit; primejdios; putere de viață; puturos; recesiune; relativ; român; rupe pămîntul; rupt; sau rege; sărac; sărăcie; sens; simplitate; simplu; singurătate; sîrguincios; soartă; social vulnerabil; societate; fără speranță; speranță; student; suferință; la suflet; suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
obsesia Banatului natal, cu ale sale loca periucunda, poate fi detectat alt topos, într-o poezie-reportaj evocând un timp pierdut și, totodată, iubirea: „Banat, Brabant românesc cu miriști și țărani/ care chiar dacă nu mai sunt țărani/ fac totul să-și pârlească porcul cu paie” (Banat, Brabant românesc...). Senzația apăsătoare a artificialului („Anesteziate/ sau niște secțiuni/ demontabile/ liberate/ cad frunzele/ și aproape false/ plonjează printre copaci” - Anesteziate), ca și teroarea prezentului accentuând sentimentul tragic al singurătății („Uneori pe străzi/ în absența oamenilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
de Ștefan Olteanu. De-a lungul timpului sunt tipărite studii și articole de istorie și critică literară, stilistică, folclor, estetică, contribuții documentare privind istoria presei și a ideilor literare: Iosif Pervain (Societatea diletanților teatrali din Cluj. 1870-1875, 1962, Revoluția din Pârlești. 1873, 1967), Ion Vlad (Dimitrie Anghel. Restituire critică, 1963), Dumitru Pop (Grigore Silași, folclorist, 1964), Livia Grămadă (Idei literare în publicistica lui Andrei Mureșanu, 1964), Liviu Petrescu (Nicolae Iorga și estetica geniului, 1965, Nicolae Iorga - critic literar. 1890-1894, 1967), Ioana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289990_a_291319]
-
Iulia Pârlea, prezentatoarea finalei naționale Eurovision 2012 alături de Constantin Trofin, a câștigat inima telespectatorilor, în primul rând prin ținuta deosebit de frumoasă și provocatoare, creație a designer-ului Cătălin Botezatu. Iulia Pârlea, căpitanul anilor '90 din emisiunea ”înTrecerea anilor”, își încântă fanii cu
Eurovision România: Iulia Pârlea, seducătoare într-o toaletă marca Cătălin Botezatu () [Corola-journal/Journalistic/67135_a_68460]
-
Iulia Pârlea, prezentatoarea finalei naționale Eurovision 2012 alături de Constantin Trofin, a câștigat inima telespectatorilor, în primul rând prin ținuta deosebit de frumoasă și provocatoare, creație a designer-ului Cătălin Botezatu. Iulia Pârlea, căpitanul anilor '90 din emisiunea ”înTrecerea anilor”, își încântă fanii cu o rochie extrem de sexy. După cum a afirmat în timpul emisiunii, este o rochie marca Cătălin Botezatu, iar ținuta neagră și destul de transparentă, atrage privirea, mai ales că și cea care
Eurovision România: Iulia Pârlea, seducătoare într-o toaletă marca Cătălin Botezatu () [Corola-journal/Journalistic/67135_a_68460]
-
Acesta a fost în mod cert evenimentul care mi-a decis următorii 20 de ani. Profesori dedicați, ca regretatul domn Gafencu, doamna Putnoki, domnul Niculescu, mi-au facilitat contacte la Facultatea de Chimie, unde eram primit în laboratoare, de către soții Pârlea. Am avut parte de colegi de liceu excepționali, exista o solidaritate formidabilă între noi. Îmi amintesc cum un coleg mai curajos a distrus tabloul lui Ceaușescu și nimeni nu a dezvăluit numele autorului. Încă o dată mi-am dat seama de
Agenda2004-48-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283090_a_284419]
-
știm din episoadele anterioare); 2. suferă o varietate de mutilări: este bătut și călcat în picioare - ia un șut în plină față în primele 10 minute - torturat, tăiat pe toată lungimea antebrațului, aproape strangulat, cît pe ce să se înece, pîrlit de un dragon, mușcat de animale marine, agresat de crengi, înțepat în gît de tridentul unei sirene, atacat de bomboane care se dovedesc a fi gîndaci. Plus că suferă cel puțin trei căderi de la mare înălțime (aceste nenorociri apar doar
Magicianul recent by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10689_a_12014]
-
1923 și 1933). Deși Sebastian a refuzat identificările, mulți comentatori au observat că De două mii de ani... este un roman cu cheie, Nae Ionescu fiind figurat de Ghiță Blidaru, Camil Petrescu de Vieru, G. Racoveanu de Marin Dronțu, Cioran de Pîrlea, iar Sebastian însuși de naratorul romanului. De două mii de ani... este o declarație explicită de dragoste și supunere a lui Sebastian în fața lui Nae Ionescu, naratorul (adică figura lui Sebastian) stînd sub "ochiul lui șal lui Blidaruț de stăpîn predestinat
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
Ovid Caledoniu (1914-1974) nostalgic în Dar noaptea, poet din gruparea bucureșteană Meșterul Manole, apoi Teodor Scarlat (1907-1977) cu Har și Anotimp, cu exerciții de virtuozitate, George Sfîrlea (1915-1943) cu Glas peste lut, poetul a decedat pe frontul de răsărit. Const. Pârlea (1917-1985) livresc în Ultima carte și, de asemenea, în Cărți la anticar, brașoveanul V. Spiridonică (1909-1988), Semne și întrebări, Ion Sofia Manolescu (1901-1993) și, nu în ultimul rînd, mai vîrstnicul D. Iov, basarabeanul decedat în temnița comunistă. Alți colaboratori cu
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
de la Iași. Unii dintre poeții tineri colaborau la amîndouă revistele. Astfel George Fonea a publicat poezia Orașul amintirilor, care în realitate era Iașul, Ion Sofia Manolescu (1901-1993) publicase cinci poeme în România literară, apoi, la fel, Aurel Marin și Const. Pârlea (1917-1985). În general acești poeți satisfăceau amîndouă redacțiile. Pe de altă parte G. Călinescu îi publica pe unii la rubrica Primii pași, cum a fost cazul cu Petru Sfetca (1919-1987) iar în România literară era inserat într-un grupaj intitulat
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]