1,242 matches
-
vechi, redeschizând procesul ghilotinei și privind frica în ochi. Căci, pentru mine, a mă gândi la eșafod și la capete retezate însemna să privesc frica în ochi. Cândva, avusesem o vorbă. "Nu te purifici de frică decât lăsînd-o să-ți pârlească mîinile", spuneam. Dar niciodată această formulă n-a fost decât o deviză de fanfaron. Făceam caz de ea fără s-o urmez. Acum, în schimb, eram hotărât s-o aplic. Mă luptam să rămân om, sper că ați înțeles. Mai
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
mai departe, ca "milionarii" plecați în croazieră. Așteptăm să vină stewarzii să ridice o fîrămitură de pâine căzută, pe covor, de pe tavă. Dar, nici o grijă, ne vom dezvăța de aceste deprinderi păcătoase după ce vom debarca la Pireu. Vom redeveni niște pârliți de scriitori. După masă, ne retragem, mai mulți români, în partea mai înaltă din "marele salon" și facem tot felul de "scenarii" pentru a recupera șansa de a merge la Delfi. Ne hotărâm să întreprindem niște diligente pe lângă "comitetul grec
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
fine, uite cum stă ciotul acolo. Și oricine din oraș i-ar fi putut spune. Proștii ăia de Schluteri, care au plantat un copac mare, care consumă multă apă, când ei n-au apă nici cât să nu li se pârlească fasolea. Am auzit că l-au tăiat mai demult, zice el. Ea se întoarce spre el, cu ochii suferinzi rău. De ce nu mi-ai spus? Să-ți spun? Pe atunci nici măcar nu te cunoșteam. Oprește mașina pe pietriș și iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
și tot te du-nnainte. Se ia el și se pornește, merge pîn-în pădurea ceea... când în mijlocul pădurii vede - o fumărie strașnic de mare încît se-nnădușia, nu mai putea. S-apropie el acolo pin fum binișor și găsește pe mama smăului-își pârlea părul de pe picioare că era cald strașnic și nu mai putea. - Bună ziua mătușă. - Mulțămesc D-tale voinice, da - zice - und-te duci voinice? - Caut curtea smeului, mătușă. - I, flăcăule! Mult trebue să mergi pân ce-i ajunge și nu mai rămâi cu
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
nu-i ca cel de iepure. 83Olariul, unde voiește, acolo pune mănușa. 84Olăcar de cai șchiopi. 85Omenia omenie cere și cinstea cinste. 86O mie de miei pe un lup nu-l pot goni. 87Omul dacă-mbătrînește, pune-i paie și-l pârlește. 88O mână pe alta spală ș-amîndouă pe obraz. 89O palmă departe de nasul mieu. 90Ori caftan pîn-în pământ, ori ștreangul de gât. 91Oricîtă apă bea un pește, toat-o scoate pe urechi. 92Ori toți cozii sau nici unul. 93Orice lemn își are
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
din mine au început imediat să se agite, să scoată capul. Mă sfătuiau, îmi șopteau la ureche: "Arată-le că nu-ți pasă. Vrei să-i dai satisfacție Mopsului? Sau Arhivarului?" Și, în stilul meu, am ațâțat focul care-mi pârlea degetele. Aruncând la coș pilulele pe care mi le prescrisese Dinu, am ieșit și mai rar pe coridoare, Călugărului nu i-am mai dat ceai, iar pe Domnul Andrei l-am lăsat să înțeleagă că mă deranja prea des și
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
din mine au început imediat să se agite, să scoată capul. Mă sfătuiau, îmi șopteau la ureche: „Arată-le că nu-ți pasă. Vrei să-i dai satisfacție Mopsului? Sau Arhivarului?” Și, în stilul meu, am ațâțat focul care-mi pârlea degetele. Aruncând la coș pilulele pe care mi le prescrisese Dinu, am ieșit și mai rar pe coridoare, Călugărului nu i-am mai dat ceai, iar pe Domnul Andrei l-am lăsat să înțeleagă că mă deranja prea des și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
că opțiunea camping revenea mai ieftin decât la Club Med, sau chiar UCPA. Evident, Își imagina genul de femei: foste stângiste angoasate, probabil seropozitive. Însă oricum, la două femei pentru un bărbat, avea o șansă; cu puțin noroc, putea să pârlească chiar două. Din punct de vedere sexual, anul Începuse bine pentru el. Sosirea târfelor din țările estice avu ca efect căderea prețurilor, acum găseai ușor o relaxare personalizată la 200 de franci, față de 400, În urmă cu câteva luni. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
însăși, o lume în care nici un sunet, nici o culoare nu se schimbaseră de mii de ani; poate din ziua în care a fost creată. Se întinse în caiac, își sprijini ceafa de margine și lăsă ca soarele dimineții să-i pârlească pielea, tăbăcită deja într-o sută de dimineți asemănătoare. Peștele lovi lemnul cu cea din urmă zvâcnitură a cozii, despărțindu-se de lumea celor vii, iar în apa atât de nemișcată, se stârni o ușoară undă ce se pierdu în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se putea auzi în dimineața liniștită. Ambarcațiunea își pierdu elanul și se opri. Lumea era învăluită în liniște și tăcere. Într-o deplină tăcere. Se întinse în caiac, își sprijini ceafa de margine și lăsă ca soarele dimineții să-i pârlească pielea. Sosi, tăcută, o libelulă, care se opri din zbor și își găsi odihna pe piciorul lui dezgolit. — Bun loc ți-ai mai găsit, șopti el. Vâsli rar, prin canalele nemișcate, la umbra mahonilor și a arborilor de capoc, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
11-a, un geniu, sparge cartelele, hacker... Face o groaza de bani. La mine nu s-au schimbat prea multe. Ar fi și greu, Boasa, avocata, mă exploatează cât poate, dar bani, ioc. Ce mai prind și eu de la vreun pârlit de client. Pe cei buni îi ia ea. Iar eu trebuie să pregătesc dosarul, să-i scriu speach- ul... Ea se duce la proces de multe ori fără să se fi pregătit, si citește din ce scriu eu fără să
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
cuptoare. Printr-o ușă, intrai într-o încăpere cu pereții acoperiți de rafturi șubrezite. Mirosea greu, a făină acrită. Înăuntru, despuiați până la brâu, roboteau lucrători, cu fețele albite, slabi și palizi, purtând pe cap scufe de pânză, să nu-și pârlească părul la dogoarea cuptoarelor, în care ardea un foc neostenit. Jupânul cobora pe la trei, când încă nu se lumina de ziuă, îmbrăcat numai într-o cămașă de noapte, încerca maiaua cu degetul, striga la slugi să se grăbească și urca
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de copaci chiar.” Al șaselea cîntec este un salut d’amour: „Trandafirii, cum te zăresc, Să schimbă pe ioc, nu mai roșesc, Foile li să veștejesc Și fără de nici o față să scutură la pămînt. Crinii cei albi Îngălbinesc, Ard, se pîrlesc și să zbîrcesc. Mucejesc, de tot să sfîrșesc, Și cuprinși de o negreață, Îi vezi parcă nici nu sînt. Și pomul cel verde frunzos, CÎnd e plin de dulce miros, Primăvara-n timpul frumos, Cum te va vedea pe tine
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În cele din urmă, au trebuit să cedeze și să-i recunoască nebunia, chiar dacă cu oarecare șovăială. Deși nu pare nebun, e nebun, altfel cum ar fi rezistat să-i fie despuiat sufletul și mai ales atunci când i-au fost pârlite genele și când i-au fost înfipte așchii de fier sub unghii? În timpul acelor ani reușise să scrie foarte mult, ar fi fost de-ajuns să se dea citire scrierilor sale pentru a te convinge de integritatea și perfecțiunea minții
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să aducă lumină și să instruiască, mai degrabă 5 decât să-i uimească pe oameni 6, și nu mai făcea cercetări decât În proză. Este momentul când Zeul a poruncit Pythiei să Înceteze a-i mai denumi pe concetățenii ei „pârliți de foc”, pe spartani „mâncători de șerpi”, pe oameni „locuitori ai Înălțimilor”, iar fluviile „băutorii munților”7. Ușurând oracolele de versuri, de cuvinte răsunătoare, de perifraze și de expresii de neînțeles, a rânduit-o pe Pythia să le vorbească oamenilor
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
mai îngrășa, spune tradiția, deoarece în acea zi își visează cuțitul. Înainte vreme se smulgea părul porcului de pe coamă ca să se facă din el pensule și bidinele, apoi se jupuia pielea de pe spate pentru opinci. După ce era înjunghiat, se pârlea cu paie, se spăla și se rădea cu cuțitul, după care se freca cu sare, ca să fie șoriciul fraged. Înainte de a fi tranșat, se făcea o cruce pe frunte cu cuțitul. După spălare cu apă clocotită, era învelit cu un
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
că era acesta sau unul înrudit. Mai aprige sunt jocurile de cazino sau de tripou descrise pe larg de Brăescu, care le consacră schițe speciale, mai ales baccaralei, dar și de Teodoreanu. Avocatul Deleanu, stăpânul Medelenilor, și fratele său se „pârleau” la baccara. Alegeau cărucioarele hamalilor după criteriul jocului: cifrele însumate să facă nouă (abataj), cele la care totalul era 10 (bac) fiind înlăturate. Baccaraua e precursorul european al black-jackului, numai că suma trebuie să fie cât mai aproape de 9, nu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
alun, obținute prin arderea a 3 crenguțe, cu smoală sau cu rășină rezultată prin arderea unei crenguțe de corn, al cărui tăciune se freacă pe zona afectată, cu zeamă din crenguțe de nuc sau cu alifie din tulpină de trandafir pârlită În foc, cu sevă de alior. Legători cu praf de bășica porcului, cu fiertură din rădăcină de brusture, cu zeamă de bureți de gunoi, sevă de calapăr, cu fiertură din rădăcina de ceapa ciorii, din semințe de cornut alb, de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
paginii de titlu al acestor volume masive, în muncă au fost angajați toți editorii, de la director până la secretară. Îmi amintescă, pe când lucram la Editura „Literatura artistică”, doi dintre abonații permanenți ai secției de traduceri erau actorii Gheorghe Urschi și Gheorghe Pârlea. Personaje obscure, de care nimeni nu-și mai amintește astăzi, precum Dumitru Tampei, Gheorghe Marin, Gheorghe Huruianu, Naum Bernștein ș.a., primiți în rândurile scriitorilor în baza unor traduceri agramate sau a unor plagiate abil camuflate (voit accidentate, pentru a nu
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
totul, femeie de serviciu, moașă și medic mamoș. Toată lumea îi spunea Andonoaiei, „moașa” ceea ce o umplea de mândrie. Pentru toate serviciile ei primea 150 de lei pe lună ceea ce era o sumă la ora ceea mai ales într-un sat pârlit de la marginea raionului Vaslui. Mai completa ea din rațiile care ar fi trebuit să le dea la femei, fiindcă în mod normal ar fi trebuit să facă și mâncare acolo dar oamenii din sat aduceau ei ce era nevoie și
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
neinteresant; neîngrijit; neînstărit; neliniște; nemîncat; nemulțumit; nenoroc; neșansă; neștiutor; nulitate; numere; om al străzii; om de rînd; om fără ajutor; om fără bani; omul; și onest; orfani; orgoliu; pagubă; pantaloni rupți; papuci; pasiv; din păcate; pămînt; pedeapsă; persoană; pierdut; pîine; pîrlit; plîns; ponosit; posibilități; poziție socială; praf; prăpădit; pricăjit; primejdios; putere de viață; puturos; recesiune; relativ; român; rupe pămîntul; rupt; sau rege; sărac; sărăcie; sens; simplitate; simplu; singurătate; sîrguincios; soartă; social vulnerabil; societate; fără speranță; speranță; student; suferință; la suflet; suflet
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Stea frumoasă / Și luminoasă! M-am uitat la răsărit / Și n-am văzut nimic; / M-am uitat la asfințit / Și-am văzut / Pajură păjurată / Și cu foc înfocată. / Pajură păjurată, / Un` te duci așa-nfocată? Mă duc codrii să-i pârlesc, / De verdeață să-i gătesc, / Și văile să le sec, / Și pietrele să le crep! / Lasă codrii să-nfrunzească / Și văile să-nverzească / Și pietrele ca să crească, / Da tu te du mai bine în lume, / Peste lume, / La ursitul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rândunică sculptată în lemn, rostind un cântec-colindă: "A sosit, a sosit rândunica! ... / Pe-o creangă mi s-a pus și mi-a grăit, / Și-a ciripit dulce: / Hei martie, bunule martie / Și tu groaznic făurar, / Chiar de arzi, chiar de pârlești, / Tot a timp frumos îmi miroși, / Chiar de-mi ningi, ori ești cu toane, / Tot primăvara mi-aduci! Eu am trecut marea-n zbor, / Pământul nu l-am uitat..."323 La ucraineni, motivul rândunicii se păstrează în colindele rostite în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
la foc, căci turbă. Lemn-de-cîne* să nu pui pe foc, că-ți turbă cînii. Cînd te-a mușcat un cîne turbat, să te afumi cu păr de-al lui. Cînd omori vreun cîne turbat, să smulgi păr înainte de a-l pîrli (cînii turbați se ard) și să afumi toate vitele mușcate, că le trece. Dacă un cîne turbat a suflat în gura cuiva, și ca acela să nu turbeze, e bine să-l împărtășești șase săptămîni, să-i tai de sub limbă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a mai rămas îl vinde pe fereastră unuia norocos la copii sau strînge peteci de la nouă case neprimenite, de face rochiță copilului, ca să tră iască. Cîrpele unui copil să nu se usuce la soare pînă nu e botezat, căci se pîrlește cînd va umbla prin soare. Copilul, pînă la botez, nu trebuie lăsat singur în casă, căci vine dracul și-l înlocuiește cu unul ce este moale - și crește pînă la bătrînețe tot moale, de trebuie alăptat și legănat toată viața
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]