1,159 matches
-
Păduchii de cap sînt mici. Ei trăiesc printre perii capului și depun ouăle - lindenii - pe firele de păr. Se înmulțesc din cale afară de repede. O femeie poate depune pînă la 50 de lindeni, din care ies cam într-o săptămînă păduchi mărunți; aceștia, după vreo două săptămîni, sînt în stare să depună și ei ouă. Dintr-o păreche de păduchi luați de la cineva, peste o lună ies atîția pui - peste 2.000 - încît peste alte două săptămîni nici păr în cap
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
înmulțesc din cale afară de repede. O femeie poate depune pînă la 50 de lindeni, din care ies cam într-o săptămînă păduchi mărunți; aceștia, după vreo două săptămîni, sînt în stare să depună și ei ouă. Dintr-o păreche de păduchi luați de la cineva, peste o lună ies atîția pui - peste 2.000 - încît peste alte două săptămîni nici păr în cap nu ar fi ca să-i ascundă”. „Tot așa de răi sînt și păduchii de haine. Ei se țin printre
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ei ouă. Dintr-o păreche de păduchi luați de la cineva, peste o lună ies atîția pui - peste 2.000 - încît peste alte două săptămîni nici păr în cap nu ar fi ca să-i ascundă”. „Tot așa de răi sînt și păduchii de haine. Ei se țin printre încrețiturile cămășii, unde depun și ouăle numeroase - cam vreo 70 de fiecare femeie. Se hrănesc tot sugînd. S-a dovedit că acești păduchi sînt și mai primejdioși, căci pot duce de la om la om
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ar fi ca să-i ascundă”. „Tot așa de răi sînt și păduchii de haine. Ei se țin printre încrețiturile cămășii, unde depun și ouăle numeroase - cam vreo 70 de fiecare femeie. Se hrănesc tot sugînd. S-a dovedit că acești păduchi sînt și mai primejdioși, căci pot duce de la om la om boala grea numită tifos exantematic, de care cu atîta groază scriu ziarele. Boala aceasta vine cu căldură mare, iar pe piele ies niște pete”.1 ) Despre rîie spunea că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un păianjen minuscul (numit, în jargon științific, „acarianul parazit Sarcoptes scabiei”), care odată pătruns sub piele își face numeroase canale iritante. în anii de școală elementară, începuți după celălalt război, am fost terorizat de posibilitatea de a fi găsit cu păduchi. Mi-ar fi fost o rușine groaznică. Eram controlați aproape zilnic la gulerul cămășii, sub cusături, în păr și după urechi. Gîndul că aș putea să iau unu de la vreun coleg mi-a limitat pornirile de a mă juca împreună cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dezinvolți și, pe deasupra, cinici. Amenințau, șantajau, speriau. Erau în stare să-ți arunce unul (ținut în vreo cutiuță) pe haine, apoi să se mire, strigînd și tropoind, că „uite ce are cutare!” Prelungită în anii liceului și ai facultății, obsesia păduchilor a făcut din mine un ins reticent, îngrozit de atingerea persoanelor dubioase sub aspectul igienei, în tramvai, autobuz, tren, și care azi ezită să se urce în taxi la gîndul că locul va fi fost ocupat, înaintea sa, de vreuna
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
va fi fost ocupat, înaintea sa, de vreuna din acele persoane mizere, dar intens parfumate, cum sînt destule. Teroarea care m-a marcat pe mine am regăsit-o cîndva și întrun articol de G. Călinescu.2) Bineînțeles, criticul vorbește despre păduchi într-o formă estetizată, cu imagini împrumutate, parcă, dintr-un muzeu de artă, nu dintr-unul de științele naturii, unde, sub lupe, ei apar hidoși: „în București sînt foarte multe cazuri de tifos exantematic. Această molimă, precum știți, se răspîndește
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
o formă estetizată, cu imagini împrumutate, parcă, dintr-un muzeu de artă, nu dintr-unul de științele naturii, unde, sub lupe, ei apar hidoși: „în București sînt foarte multe cazuri de tifos exantematic. Această molimă, precum știți, se răspîndește prin păduchi. Poți fi oricît de curat, treci prin înghesuială, mergi cu tramvaiul, te freci de un individ suspect și te trezești cu jigania minusculă pe tine. Zadarnic protestezi că ești om civilizat, păduchele preferă rufăria albă. Ar trebui, pe de o
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
exantematic. Această molimă, precum știți, se răspîndește prin păduchi. Poți fi oricît de curat, treci prin înghesuială, mergi cu tramvaiul, te freci de un individ suspect și te trezești cu jigania minusculă pe tine. Zadarnic protestezi că ești om civilizat, păduchele preferă rufăria albă. Ar trebui, pe de o parte, să fugi cu desăvîrșire de oameni, pe de alta, să te scuturi, să te primenești, să te îmbăiezi zilnic. Căci acest apocaliptic păduche are o putere de înmulțire malițioasă. - Am vizitat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe tine. Zadarnic protestezi că ești om civilizat, păduchele preferă rufăria albă. Ar trebui, pe de o parte, să fugi cu desăvîrșire de oameni, pe de alta, să te scuturi, să te primenești, să te îmbăiezi zilnic. Căci acest apocaliptic păduche are o putere de înmulțire malițioasă. - Am vizitat o doamnă bătrînă, foarte distinsă, de igienă impecabilă, cu vederea din nefericire slabă, pe de o parte, și cu prejudecata, pe de alta, că o desăvîrșită rigoare gospodărească o pune la adăpost
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
și l-am luat repede și discret cu mîna și l-am aruncat, nu fără a-l strivi discret. - Nu era gîndăcel, cum cred că vă închipuiți, ci păduche alb. Dacă aș fi mărturisit doamnei pe jumătate oarbă că e păduche, n-aș fi putut suporta rușinea ei imensă. Probabil că o altă doamnă tot așa de curată și de distinsă, mergînd cu tramvaiul, a înlesnit călătoria minusculei bestii. Pe lîngă lipsurile alimentare, sîntem și prada unor sinistre insecte”.2) Care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poezia, cu atît mai puțin o poezie precum cea din volumul lui Bacovia. Așa s-a întîmplat în 1916, așa după Al Doilea Război Mondial, așa se întîmplă, din păcate, și acum, cînd deși nu sîntem într-o epocă postbelică, păduchii și rîia au redevenit subiect de actualitate.3) Cine reflectează la receptarea unei opere nu trebuie să ignore acest gen de situații. „Poeții triști” Pînă la Primul Război Mondial, mai ales, dar și între cele două războaie, cei mai defavorizați
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1. 7. Rep. , ,,De vorbă cu d. Ion Vinea”, în ,,Scena”, 2, nr. 247, 16 septembrie 1918, p. 2. 8. ,,Scena”, 2, nr. 261, 30 septembrie 1918, p. 1. 9. ,,Scena”, 2, nr. 273, 12 octombrie 1918, p. 1. Poezia, păduchii și rîia 1. Loc. cit., p. 607 609. 2. ,,Săpun”, în ,,Națiunea”, 2, nr. 316, 11 aprilie 1947, p. 1. Reprodus în Gîlceava înțeleptului cu lumea, 2, Ediție de Geo Șerban, Ed. Minerva, 1974, p. 539-541. 3. Mihaela Iacob, ,,Liber
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Loc. cit., p. 607 609. 2. ,,Săpun”, în ,,Națiunea”, 2, nr. 316, 11 aprilie 1947, p. 1. Reprodus în Gîlceava înțeleptului cu lumea, 2, Ediție de Geo Șerban, Ed. Minerva, 1974, p. 539-541. 3. Mihaela Iacob, ,,Liber la rîie și păduchi în școli”, în ,,Adevărul”, nr. 6.079, 5 februarie 2010, p. 9. „Poeții triști” 1. „Note de toamnă”, în Opere, p. 90. 2. W. [Felix Aderca?], „în jurul revistelor”, în „Scena”, 2, nr. 180, 11 iulie 1918, p. 1. 3. Ibidem
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sociale cu congeneri mai numeroși, memorarea caracteristicilor unui număr mai mare de semeni. R. Dunbar a dus studiul și mai departe: la maimuțe, legăturile sociale sunt menținute de practica despăducherii. Maimuțele se întâlnesc două câte două și se caută de păduchi, apoi trec la un alt semen și o iau de la capăt. Ele consacră mai multe ore zilnic acestei activități. Cu cât maimuțele au un creier mai voluminos, cu atât au capacitatea de a memora caracteristicile unui număr mai mare de
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
între mărimea creierului și cea a grupurilor sociale, oamenii primitivi trebuiau în mod logic să trăiască în grupuri de aproximativ 150 de indivizi. Dar apare o problemă: este practic imposibil relațiile cu 150 de persoane căutându-i ad literam de păduchi, pentru că ar lua prea mult timp. Astfel, R. Dunbar consideră că apariția limbajului este cea care a permis primilor oameni să rezolve această dilemă, ajutându-i să câștige timp și să întrețină legături sociale similare despăducherii, fără a fi în
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
ajutându-i să câștige timp și să întrețină legături sociale similare despăducherii, fără a fi în contact cu o persoană anume. Omul a menținut astfel relații sociale cu grupuri mai mari de congeneri printr-o despăduchere „verbală”, adică prin căutarea păduchilor, în sens figurat, prin povestiri, bârfe, zvonuri. Teoria lui R. Dunbar este interesantă pentru că trimite către păreri întemeiate privind modul de viață al strămoșilor noștri. Grupuri formate prin relații de tipul despăducherii verbale sunt constituite din aproximativ 150 de indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
sau scriitorilor la modă, cărora le-am reținut numele mai mult sau mai puțin, ajungem la o cifră de aproximativ 150 de indivizi. „Clanul people” constituie oarecum un substrat pe care se exercită nevoia noastră primordială de „a-i căuta păduchii” celuilalt. Cum personalitățile people sunt cunoscute de toată lumea, societatea modernă reconstituie în felul său o logică a clanului, care este în legătură mediatică cu o comunitate de milioane de persoane. Împăcăm astfel logica marilor populații cu cea primitivă a creierului
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Stephen descrie foarte detaliat locurile și oamenii, ca urmare a unei lungi și obositoare călătorii pe drumuri proaste, călare sau în căruțele cu fân ale țăranilor, sau chiar pe jos, cu nopți chinuitoare petrecute în hanuri murdare în care colcăiau păduchii și ploșnițele 85. Asemenea acestor ziariști, Stoker se referă la Transilvania ca la un pământ îndepărtat, exotic, în totală opoziție cu Occidentul civilizat. După cum observă Jonathan Harker la începutul romanului Dracula, odată ce ai părăsit Vestul și ai intrat în Est
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
Un caz deosebit este acela în care un împărat vrea să-și ia de nevastă propria fiică (Fata de împărat în cocina de porci) [colecția Schott]. Ea se împotrivește punând drept condiții obținerea de rochii prețioase, apoi din piele de păduche și de purice. Fata fuge cu rochiile. Este băgată în cocina porcilor, apoi ea merge la balurile din curtea împăratului cu rochiile neobișnuite. Fiul împăratului îi dăruiește un inel și se căsătoresc. În basmul Împăratul cel fără de lege [Ispirescu], unui
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Frăția Celui Ales din Sarmisetuza iar manuscrisele descoperite la Marea Moartă arată că ei, în delirul general care le-a cuprins mințile, erau hotărîți să vină cu foc și sabie la nord de Istru. Pentru că erau un popor de trei păduchi, și aceia răpănoși, din preaplinul nemerniciei lor negustorești, au pus pungă lîngă pungă la picioarele ibericului Traian să distrugă Marele Centru Spiritual al lumii antice care se afla în munții Carpați sub Cetatea Luminii lui Dumnezeu. De aceea criminalul împărat
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
al Sata- nei. Iarăși nu se leagă nimic în această făcătură! Cînd Celsus a demascat plăsmuirea criminală pusă la cale de Filon din Alexandria și ceata lui de lifte odioase, toată făloșenia iudeo-creștinismului care nu era mai mult de un păduche jegos, și-a pus poalele în cap arătîndu-și obrăznicia golă-noasă și gregară. Acum o spune chiar unul de-al lor, considerat mult timp drept cel mai erudit iudeo-creștin și care a înțeles, dacă mai era ceva de înțeles, că plăsmui-
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
adică așa cum au scris tîrîturile în făcătura lor ,,fiara a fost, nu mai este și va veni”. O mențiune specială trebuie făcută pentru Valerian, care a dat trei decrete împotriva iudeo-creștinilor ce încercau să se urce tot mai sus ca păduchele în freza imperiului roman, iar născocitorul spune că blestemele lor l-au ajuns pe împărat, care a murit în captivitatea persană. Iar cei șapte munți pe care stă curva îmbrăcată în stacojiu sînt cele șapte coline pe care era așezată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
aveau uși sau ferestre. Ulterior, i-a mutat în patru sate dinspre Bug. Alimentarea țiganilor a fost extrem de grea, deoarece județul mai avea de hrănit trupele românești în trecere spre Prut și pe cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani 1. Țiganii, chiar mai mult decât evreii
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani 1. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna ca “stăpânii” lor și era imposibil să-i izolezi de restul populației. Alături de moarte “naturală” și execuții pe alocuri, administrația se folosi de opțiunea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]