3,151 matches
-
p. 219). S-ar putea crede că, anume în acest caz, este vorba de o imagine strict poetică, dar e posibil ca episodul respectiv să aibă alte explicații. Fie că turcii îi aplică domnitorului creștin o ultimă pedeapsă (o înmormântare „păgână”, în răspăr cu „legea crești- nească” de care Brâncoveanu a refuzat să se dezică), fie că avem aici de-a face cu încă o supraviețuire a ritualului de omorâre 167Dendromitologie românească. Paltinul (jupuire) a domnitorului „la paltin”, așa cum am văzut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și povestea „Preminte Solomon și cele două fete” ; cf. 109). 4. Un alt fenomen sociocultural care a contribuit în mare măsură la trecerea vrăjitorilor populari sub patronajul lui Solomon a fost ofensiva declanșată de Biserică, în secolele XVII-XVIII, împotriva practicilor păgâne și vrăjitorești. Este o epocă în care Biserica Ortodoxă Română s-a simțit suficient de puternică și de organizată pentru a încerca să diminueze amploarea acestei men- talități, considerată nu numai ca fiind nocivă, dar și concurentă. Acțiunea nu a
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în Călătoria Maicii Domnului și evocată prin picturile din pridvorurile bisericilor, a zguduit adânc masele populare și a lăsat urme trainice [...] în tradițiile populare” (27, I, p. 99). Așa cum am amintit deja, ortodoxia română a luptat împotriva practicilor magice și păgâne și prin intermediul textelor care înfierau aceste practici și puneau sub semnul unor severe pedepse duhovnicești atât pe vrăjitori (inclusiv pe „gonitorii de nori”), cât și pe „ceia ce merg pe la vrăjitori” (Pravila de la Târgoviște, 1652) sau „ceia ce aduc vrăjitori
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
creștinilor (1675), Mărgăritare, adecă cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Ioan a lui Zlatoust (Pentru mincinoșii prooroci și cei fără Dumnezeu eretici) (1691) etc. Trecând în revistă diferitele forme în care s-a manifestat cam- pania împotriva practicilor păgâne și magice, nu mi-am propus să prezint o imagine globală, ci doar câteva coordonate ale fenomenului pe care l-am supus atenției și care a atins apogeul, după opinia mea, în secolele XVII-XVIII. La astfel de acțiuni pluridirecționale și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nouri după o ploaie îndelungată : „Ieși, copile cu părul bălan afară și râde la soare, doar s-o îndrepta vremea”. Comentând această informație, folcloristul Ion Mușlea observa faptul că, procedând astfel, mama povestitorului „se supunea inconștient unui ritual străvechi, desigur păgân” (41). Este în acest caz un exemplu clasic de ceea ce am numit „preluare prin îndemnare”, pentru că, la îndemnul mamei, copilul practică un act de „magie homeopată”, bazat pe principiul similia similibus curantur : părul auriu al copilului ademenește Soarele, voia bună
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
executate în satele românești de paparude pentru dezlegarea ploilor în timp de secetă. Ritualul a fost menționat încă de la începutul secolului al XVIII-lea de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae (259, p. 235). Ca niște mici „preotese” ale unei zeițe păgâne, tinerele fete de nouă- doisprezece ani se dezbracă în pielea goală și își acoperă trupul cu vlăstare și frunze de boz (Sambucus ebulus). De asemenea, își pun pe cap cununi făcute din această plantă „toxică” („bozul e poama dracului”), folosită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
zahăr și nuci. În unele zone ale țării (jud. Brăila, de pildă) coliva era „decorată” cu semințe de mac. Vechile texte creștin-ortodoxe din secolul al XVII-lea interziceau drastic aducerea colivelor în biserică și sfințirea lor de către preoți, fiind considerate „păgâne” (148, p. 334). în unele zone ale României, pentru a scăpa familia de un defunct „bănuit că este strigoi”, când acesta e dus la cimitir, o rudă presară pe drum semințe de mac și zice : „Strigoiul să mănânce pe an
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
lea, pentru evreii hasidim din zona Galiția, Podolia, Maramureș, Oaș, Bucovina și Moldova, tutunul și alcoolul nu duceau sufletul în Iad, ci în Paradis. Hasidul îl celebra pe Iehova prin manifestări și activități considerate până atunci profane, dacă nu chiar păgâne : prin dans, cântec, relații sexuale, somn, mâncare, fumat și - în termenii lui Simon Dubnov - „prin consumul unor băuturi spirtoase și prin alte stimulente” (186). însuși întemeietorul hasidismului, Baal Șem Tov, acronim Beșt (1700-1760), bea rachiu și fuma tutun din ciubuc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
utendi, nu un jus abutendi. A trăi cu ideile în vremea Regulamentului Organic, a celei întîi legiuiri, introduse de străini, în țările noastre, și a uita că datoria noastră națională, a tuturor, e de-a ne cotorosi de toate urmele păgâne a unor legiuiri dictate de spiritul despotismului muscalesc. ["D. M. KOGĂLNICEANU DÎND PUBLICITĂȚII... "] 2264 D. M. Kogălniceanu dând publicității și a doua parte a scrierii sale asupra Cestiunii dunărene, în care reprezintă cu multă viociune și cu admirabilă claritate conflictul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adevăr. Dar chiar și ele puteau servi tocmai la a sublinia ceea ce nu se rostise. - Rade, câteodată mă întreb dacă onoarea asta de care m-am cramponat în toți anii ăștia nu e cumva o festă, un fel de religie păgână... Te-aș fi putut omorî atunci, în garnizoana de pe Vechea Terra. - Asta am și vrut o vreme și de aceea te-am provocat, jignindu-te. Eu încă mai cred că dacă m-aș fi dus să vorbesc cu clonele... - Ai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
ideea socializată). Dar cea care evidențiază mai bine funcția este geneza -ismelor sau, mai bine spus, mișcarea ideilor in statu nascendi et moriendi. Secretul unui -ism devine manifest în sufixul -(iz)are precum virusul într-o epidemie. Creștinare a lumii păgîne, decreștinare a Occidentului industrial. Comunizare, decomunizare a Estului european. Autorizare, dezautorizare a unui nume propriu. În 1970, numele lui Marx dobîndea autoritate în cercurile universitare din Franța, și non-marxistul își împăna articolele cu citate și definiții ale teoreticianului german; același
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
demontare a păpușilor rusești. Să spui că asta vine de aici înseamnă să spui că nu s-a produs decît o manifestare de esență. Textul marxist și-a revelat logica acoperind Siberia cu sîrmă ghimpată? Această logofanie, decalc al teofaniilor păgîne, se modelează după cauzalitatea magică ce elimină șirul de interfețe, astfel că hazardul, accidentalul și conexiunile ideilor se dovedesc a fi legături între fenomene. Nu-i greu să le alături; nu au existat niciodată probleme cu instanțele (poate doar cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
el nu imită aparențele, ca artizanul; el figurează invizibilul, la fel ca un demiurg. Întruparea ascunde multă pudră estetică, chiar fără știrea doctorilor Bisericii, de vreme ce ea face scopul să treacă prin viziune, iar inteligibilul prin vizibil. Spre deosebire de islamizare, evanghelizarea lumii păgîne s-a făcut în aceeași măsură prin imagine ca prin predicare, și este sigur faptul că iconografia creștină a slujit înainte de toate (și pînă în Evul Mediu inclusiv) ca mijloc de răspîndire a credinței. Liber idiotarum. Imaginea este cartea celor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Dumnezeu "făcătorul lucrurilor văzute și nevăzute". Și Ioan Paul II, restaurator al integrității credinței, ne-a reamintit de curînd că într-adevăr ei există (cateheza din 1986). Fără îndoială, creștinismul nu i-a inventat. Ei existau în Vechiul Testament. În religiile păgîne, de asemenea: duhuri ale aerului, apei, pădurilor. Driade, naiade, elfi, spiriduși. Acolo erau decorativi. Biserica le dă de lucru. Ca îngeri păzitori, mai întîi. Fiindcă fiecare dintre noi este sub protecția unei persoane invizibile și totuși familiare, celeste și luminoase
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Creștinismul este un iudaism extravertit și suplu, mobilizator prin dinamism. Părinții bisericii au avut șansa intelectuală de a se suprapune unui puternic moment de sincretism care le-a permis să îmbogățească un soclu intelectual rudimentar folosindu-se de toate contribuțiile păgîne, neoplatoniciene, stoice, neopitagoreice etc. Discipolii lui Hristos revendică același Dumnezeu, aceiași profeți, aceeași istorie ca și poporul evreu. Dar ecuația care a produs diviziunea sectei (în cele două sensuri, ca traseu și reacție) este Întrupare + Difuzare. Creștinism = sfîntul Ioan + codex
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
omenesc": Tacit supralicita. Dar oare apărătorii tradiției romane se înșelau atît de tare în pronosticurile lor? Să deschizi biserici ici și colo implica mai devreme sau mai tîrziu închiderea templelor. Dovada: oficializarea cultului creștin în 380 a antrenat interdicția cultelor păgîne în 382. "Ce poate face spiritul pur, întreba Jules Lagneau, dacă nu începe prin a dobîndi un trup pentru a influența alte trupuri?" Ar fi putut Sfîntul Duh să se lipsească de templul Spiritului? Cum să-ți imaginezi că "o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
cm pe 62) 170 de piei. Avînd în vedere acest număr, a trebuit să se facă foarte repede o alegere între răspîndirea cuvîntului lui Dumnezeu și hrana oamenilor să spunem între viața spiritului și supraviețuirea trupului. Să urmărești creștinizarea lumii păgîne cu ajutorul pergamentului era o operație antieconomică, care condamna la sinucidere ecologică (cu excepția creștinătății vegetariene). Utilizarea maximă a suportului hîrtie salvează membrana animală și eliberează producția de idei de ciclurile scurte ale reproducerii viului. Acest take-off detașează ceva mai mult istoria
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
De cînd a luat ființă, Biserica a funcționat ca un filtru. Primul act de cenzură al creștinismului datează chiar de la nașterea acestuia, de la sinodul de la Niceea. Aici a fost condamnată Thalia lui Arie, urmată de Origen, de maniheiști, de clasicii păgîni, de Gioacchino da Fiore etc. Condamnarea teologică a unui autor implica distrugerea materială a manuscriselor. Odată cu dezvoltarea în Occident a universităților, se consolidează și organismele de control (hotărîrea din 1275 a lui Filip cel Viteaz). * "Libertatea spunea Thomas Mann este
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
anistoric. De ce această inversiune? Probabil că trebuie, n-aș spune să le explicăm una prin cealaltă, ci să gîndim împreună desacralizarea scrierii și deprecierea istoriei, adică întocmai consacrarea vocii și resacralizarea naturii. Reintrarea în grație a panteismului și a mitologiilor păgîne ale cosmosului venerarea reînnoită a zeiței Gaia, mama noastră universală, prin noile omagii aduse Pămîntului și dispozitivul informatic al culturii de ecran, intuitivă și senzorialo-motrice. Marea Ființă nu mai este Omenirea, ci Planta, bulă divinizată, totum fetișizat, subiect de drept
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
spun cine sunt” (cf. Gen 32, 30 și Jud 13,18, unde Îngerul lui YHWH - de fapt un alt mod de a numi divinitatea - refuză să-și spună numele), fie că „Eu sunt Cel care este”, în opoziție cu zeii păgâni care „nu sunt” sau care sunt nimic (cf. Is 41,24). Versiunea Septuagintei transfera această ultimă semnificație (EgÀ eimi ho Àn). Ținând seama de contextul în care Dumnezeu da acest răspuns și de faptul că forma verbală folosită are și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
folosit absolut, este aici un nume pe care creștinii l-au citit ulterior că nume divin, hristic. În vreme ce, în profeția lui Mihea, cel numit astfel izbăvește rămășită poporului israelit de toți dușmanii, în Efeseni el face din Israel și neamurile păgâne un singur popor, dărâmând zidul dușmăniei dintre ele și omorând pe cruce ură (cf. Ef 2,14-16). 3.2. Numele divine în Scripturile Noului Testamenttc "3.2. Numele divine în Scripturile Noului Testament" Pentru a facilita comparația numelor divine din
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
romană! Nu altfel procedaseră în esență reformatorii religioși: Luther, Calvin și urmașii lor voiau să revină la un presupus creștinism apostolic, care ar fi fost denaturat și corupt de catolicism și papi și infestat de aceștia cu „idolatrie” și „filozofie păgână”. În Anglia, la urcarea pe tron, regele Eduard al VI-lea era aclamat de protestanți ca un „nou rege Iosia”, iar Elisabeta I, ca o „nouă Deborah”. Cromwell îl invoca pe Isaia în fața parlamentului englez și proclama că englezii erau
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în persecutori, toate acestea provoacă în Istorie o fractură care privează secolele următoare, deci și pe al nostru, de o sumă însemnată de informații asupra acestei considerabile întinderi de timp. Lumea veche se prăbușește, dispare, moare, și odată cu ea filosofia păgână: o mare parte a acesteia nu va traversa secolele din rațiuni care nu țin întotdeauna de voința deliberată a oamenilor de a anula dintro trăsătură de condei patrimoniul antichității grecești și romane. Desigur, oamenii ard biblioteci, incendiază, jefuiesc, asasinează semeni
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
o alta nouă se pregătește să ia puterea, cu aceeași senină ignoranță. Pe de o parte Atena și Roma, pe de alta - Ierusalimul și Bizanțul. Pericle versus Constantin, Aristotel contra Tertulian, democrația agorei în competiție cu statul totalitar creștin, idealul păgân al palestrei spulberat în numele venerării unei răstigniri. Două lumi, două idealuri, două universuri, două moduri de a gândi. Falii se tot adâncesc în societate. Marc Aureliu și Diogene din Oenanda reprezintă posturile avansate ale unei epoci care se scufundă... Noua
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru filosofi... 3. Drumul spre lumină. Odată cu Renașterea, dominația limbii latine devine mai puțin sigură iar greaca revine la modă. Greaca, adică autorii greci, adică filosofia grecească. Traducerile lor în latină permit reînnodarea cu continentul intelectual elenistic și cu potențialitățile păgâne precreștine. Desigur, întoarcerea la Platon, Homer, Tucidide, Herodot nu înseamnă neapărat și regăsirea unui Diogene ori Aristip, dar cunoașterea unor opere necontaminate de creștinism oferă mijloacele unei alternative dominației catolice. Consecințele inventării tiparului amplifică revoluția tehnică. Publicarea textelor comentate devenită
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]